6,881 matches
-
mulțumi doar că-l vedea din când în când în casa prietenei sale. în seara de Crăciun doamna Angela se afla în casa prietenei sale Eva, fiind singură hotărî să petreacă această seară împreună. Soțul Evei, deși era un om tăcut, era foarte blând și îngăduitor, numele lui era Emil Gherasim. Fiind mai sărac, el își făcu griji din pricina relației pe care fiica lui mai mare Ioana o avea cu Ionuț care provenea dintr-o familie înstărită, dar nu-i zicea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
o exercite tablourile cu fotografiile promoțiilor anterioare de absolvenți, fotografiile în care elevii lucrau la câmpul de experiențe sau în laboratoarele școlii. După vreo zece minute, timp suficient ca cineva să-și schimbe măcar în parte părerea, reveni în birou tăcut, cu un catalog în mână. Se așeză la biroul lui masiv, din lemn sculptat. Fără a-și lăsa musafirul să vorbească, frunzări catalogul, oprindu-se la ultimele pagini. Ca pentru el, spuse încet: - A scăzut numărul candidaților pentru ocuparea locurilor
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
autorul, Deng Ming-dao, care a devenit un discipol al maestrului Kuan, scrie prima lui întrebare legată de profesorul lui Kuan, Marele Maestru din Hua-Shan: „Trebuie să fie foarte bătrân”, am spus eu, încercând să dezvolt subiectul. Domnul Kuan a rămas tăcut, evitând să discute problema. „Este”, a spus domnul Kuan după un moment de pauză. „Are părul lung și alb și are acum 142 de ani. Își petrece timpul în meditație.” „142! Se poate așa ceva?” „Desigur. Este taoist.” Unul din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
tai-hsü, „Vidul Suprem”. Acest gol nu este vidul adânc, întunecat și lipsit de viață al spațiului cosmic; este un vid luminos și strălucitor, plin de puritatea energiei independente, transparentă asemenea cristalului, luminoasă precum un răsărit fără nori. Este nemișcat și tăcut, gol și nediferențiat, Izvorul Suprem al tuturor lucrurilor. Materia primă pentru realizarea unui spirit-corp adamantin este Elixirul Auriu (jin-dan). După cum am văzut, acest elixir e rafinat prin transformarea esenței sexuale și a energiei cosmice în vitalitate pură, care este depozitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o stea. Era un corp în spațiu. Ca o plantă. Un meteorit. Un soare. Dar era și un stadiu mai profund. Încă mai era corp. De ce era aici, și nu mai încolo? Corpul lui s-a extins într-o explozie tăcută. Mecanismul lui perfect s-a destins și s-a împrăștiat într-o mie de direcții. Corpul dispăruse, dar încă mai rămânea o intenție. O amintire, îndepărtată și tremurătoare - o undă ciudată de individualism care încă plutea în spațiu. Unda s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
că are familie. Șeful mă strânge de coaie. Suntem puțini și bugetul s-a epuizat aproape total. Am tăiat cât am putut din Orele Suplimentare. O să fii primul care te-ai plânge dacă am restricționa plățile pentru ore suplimentare. Rămân tăcut. — ... Reorganizarea asta Împuțită a departamentelor... Oricum, o să primim o notificare de la Personal. Și așa eram Într-o situație vulnerabilă, s-a mai petrecut și crima asta... la momentu nepotrivit pentru toată lumea Robbo. Trebuie să facem cu toții sacrificii, să ne depășim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Mini-ul parcat afară. Bineînțeles Julie e plecată la vreun curs din ăla ciudat, el mi-a zis asta. Nu mai pierd vremea și mi-o bag În Bunty. Abia aștepta și ea, e genul ăla de tipă puternică și tăcută. Deci tăblia patului lui Stronach se izbește de perete și tot așa și a noastră, e o adevărată competiție În derulare. O să-i arătăm noi puțoiului. Din fericire lui Bunty Îi ia ceva vreme să termine. Dar după un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o caricatură de monarh crud și despotic. Băiețelul e mai rapid și a ajuns mai repede decât fratele lui mai mare În vârf. Băiețelul e mai bun la toate. Este mai sociabil, are mai multă personalitate, toată lumea spune, decât băiatul tăcut, melancolic, decât celălalt puști. Așa se refereau cei din sat la voi doi: micuțul Stevie Robertson și Celălalt Puști. Tu ești furios că te umileau așa. Încă una Încă un memento al faptului că până și aici, când sunteți singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
crâșmei. O parte dintre cheflii, obosiți, părăsesc restaurantul, clătinându-se. Am umplut paharele, am ciocnit cu vecinii de la masă, apoi ne-am aprins câte o țigară Carpați. Timpul trece, din priviri observăm că cei doi sunt cam abătuți și tăcuți. În special unul înalt și slab. Avea o privire rece și o față supărată, un nas mare și coroiat. - Văd ca sunteți cam abătuți și triști, zice cumătrul; - E normal, răspunde celălalt vecin gras, burtos și cu o privire de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
credință pentru ce-l Atotputernic. Între timp soarele a dat peste deal și încet, încet umbrele serii au prins imensitate de apă. Am strâns undițele, am ridicat din apă juvelnicele pline cu pește și am plecat la mașină. Nicio vorbă. Tăcuți, am pornit spre casă, eu gândind că o putere supremă m-a ajutat să-mi văd din nou soția și copiii. Au trecut de atunci foarte mulți ani și încă mai tresar prin somn. Prin această povestire aduc un omagiu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
și umilință am întors capul, m-am ridicat, apropiindu-mă de el spionându-l. Am văzut că scoate din buzunar niște râme roșii și subțiri care abia putea să le bage în cârlig. După mai multe reușite, se ridică și, tăcut și zâmbitor, pornește să rezolve sarcinile primite de la tovarășul președinte. După plecarea lui zic: - Puneți în cârlig numai râme roșii și subțiri și nu întregi, iar adâncimea să fie cât mai mare, pluta aproape culcată pe apă. S-au
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
de grâu, ovăz și secară, date în copt și care așteptau batozele mari și înalte ca niște girafe. La apus nori negri prevesteau o ploaie rapidă de vară. Fulgere puternice brăzdau cerul, iar tunetele puternice își stingeau ecoul în depărtări. Tăcuți, ne depănăm în minte întâmplarea de azi. Am fost treziți din visare de stropii mari de ploaie ce loveau geamurile mașinii ce ne ducea spre casă, spre cei dragi. Huliganism la camping Era la jumătatea lunii iunie 1980. O dimineață
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă mai tare” “paznicul se-ntoarce / cu fluturi pe felinar” “zarzărul Înflorește / ca niciodată” “curățind tăcut zăpada / de pe mașină” “la soare uscându-se / pielea unui cal” “am totul dinainte / pe masa goală” “până și lemnul din gard / Înmugurește” “ Încă o coajă de ou / plesnește În cuib” “un câine pribeag / adulmecă ceața” “numărând veacurile / același greier” „zborul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cît ca taina sau tîlcul lucrurilor. Cuvinte cu vechime și patină În limbă, ele au șanse mai mari de a rosti pe Înțelesul nostru sacralitatea difuză a firii. Și de a denota astfel mai potrivit genul de comunicare simbolică și tăcută pe care ne-o impune intimitatea cu lucrurile. Aceea prin care ele se mărturisesc doar prin prezența lor mută dar elocventă. Căci tainele le pătrunzi și te pătrund, te Împărtășești cu ele și le Împărtășești altora. Iar cu tîlcurile lor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Zvonul venit din pădurea din vale. Zvon amplificat totuși, măcar virtual, de pereții abrupți și stîncoși ai văii. Spațiul fizic de reverberație este deja creat. Cel spiritual este asigurat de cîteva repere și opoziții: sus și jos, ariditatea și austeritatea tăcută a piscurilor Înalte și primele zvonuri ale rumorii vitale gata să izbucnească În văi. Caprele sînt În interval, suficient de sus Însă pentru a putea percepe, În tăcerea Încremenită a crestelor, primele semne, Încă firave, ale veșnicei reîntoarceri. capre negre
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
frunzei și dispozitivul percutant al ciocănitoarei, aflat pe moment În stand-by, era evident, iar cele două elemente aflate În opoziție erau așezate la cele două extremități ale poemului. Apariția ciocănitoarei În final venea și ea ca o surpriză În peisajul tăcut al toamnei, dar și ca o posibilă amuțire consimțind la evenimentul delicat și trist al căderii frunzelor Prima zi din an La o mică plimbare În prima zi a anului. Liniștea specială a unei dimineți În care petrecăreții, epuizați, mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acompaniază și mărește vacarmul perindării. Cele două curgeri sînt absolut contrastante. Exhibiționismul plin de tupeu al marfarului ține parcă să tot afirme vechea lozinca a omului care, cu fiecare trecere pe pod, Învinge Încă o dată natura. Cursul rîului, prin modul tăcut În care-și spovedește taina, pare În schimb o culme a discreției. Evenimentul insignifiant că primele frunze uscate, semn al caniculei și al intrării verii-n declin, intră-n vertij Într-o mică bulboană din rîu este acoperit și aproape
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și o completare binevenită atmosferei evocate de poem. Registrul vizual și aproape tactil al tremurului undelor este dublat și confirmat acum de unul sonor: tremură și aerul. Și, chiar dacă zumzetul nu este al apei, el interferează fericit cu vibrația ei tăcută. Dacă ar fi să spunem acum despre ce e vorba În poem, am putea să precizăm, cu o sintagmă mai mult decît cunoscută din moment ce e consacrată ca titlu al unui volum de haiku-uri al lui Dumitru Radu, că poemul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
recuzită japoneză, nu este decît un mugur, un ochi (Închis Încă În vechiul vis) gata să plesnească pe cireșul vechi și Încă viguros al natului. Puse În paralel, plasate sub surdina decenței, cele două așteptări se contaminează de o tensiune tăcută. Există În ele o reținere, o șovăială, o sfială În a trece pragul. În a se deschide În floare, În a deschide ochii către o lume nouă, pe cît de tentantă, tot pe atît de plină de necunoscut și de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mustra și mă corecta, mă vedeam ridicol de câte ori mă orientam spre Răsărit să mă-nchin soarelui". Religiozitatea insului arghezian se fundamentează printr-o relație directă, neintermediată, cu divinitatea, căreia îi acordă un statut aparte, personalizat, experimentând cu plăcere "ruga [...] dezinteresată, tăcută, de pe scaun, fără contorsiuni și posturi învățate". În publicistica polemică, iconoclasmul său vizează exclusiv aspectul sau "fardul" Credinței, cum îl numește poetul, și nu esența creștinismului. Arghezi este sensibil însă la trăirea religioasă autentică a țăranului și deseori redă, în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
într-o primă fază, ne dezvață de cuvânt și ne reînvață să vedem. Să cântărim, să așezăm, să distingem cu ochiul liber granulosul de fibros, matul de semi-mat, lipsa luciului de translucid; să facem să rezoneze în adâncul nostru intensitatea tăcută a unui albastru-peruzea, jocul schimbător al razelor luminoase pe o suprafață vernisată, iar glasiul flamand făcut pentru semiobscuritatea unui interior de iarnă nu este luciul venețian de satin al acelor palate cu ferestre deschise spre vară. Bonnard se amuza, și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
văzut, copilăria semnului era viitorul semnului. Orientarea nu mai este spre codurile și corpurile domestice, ci spre starea sălbatică și mișcarea liberă. "Limbajul corpului": triumf festiv a Liniei Trup asupra Liniei Cuvânt. În deșertul afectiv al raționalizărilor moderne, plenitudinea corpurilor tăcute (ca desenele copiilor și-ale nebunilor) revitalizează energiile pierdute. Artă naivă și mută, deci internațională (favorizată în această calitate de toate regimurile totalitare, ca fiind cea mai puțin subversivă dintre artele scenei), dansul a găsit în transmisia video un impuls
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
îndepărta una de alta, iar materia stelară care facilitează toate reacțiile energetice din univers se va rarefia. Stelele se vor stinge când își vor consuma tot combustibilul, iar galaxiile vor deveni tot mai întunecate - și apoi vor rămâne reci și tăcute. Materia înghețată, moartă, a stelelor se va descompune, lăsând în urmă doar o radiație slabă, care se va răspândi în mod egal în întreg universul. Cosmosul va deveni o supă rece de lumină vagă. Va fi o moarte prin îngheț
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
parte, împreună cu el, la scaldă. Același lucru l-a făcut și în cada de baie; când vedea, în timp ce se îmbăia, că unii stau în picioare în fața lui, a poruncit să se bucure de apa caldă, împreună cu el, aceia care așteptau tăcuți. Iar el, considerând că tocmai pentru asta așteaptă ei, s-a ridicat degrabă și a ieșit. Ei însă, considerând că și apa este spurcată de necurățenia ereziei ticăloase, i-au dat drumul să se scurgă prin canalele de evacuare și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]