6,656 matches
-
Dunod, Paris, 1994. Mintzberg, H., Quinn, J., The Strategy Process, Prentice-Hall, Inc., New Jersey, 1991. Miu, Al., Mari succese În afaceri, ALL Beck, București, 1999. Naneș, M., „Strategii de firmă În mediul concurențial”, Buletin economic legislativ, nr. 12/1996, Editura Tribuna economică, București. Naneș, M., Managementul strategic al Întreprinderii și provocările tranziției, ALL Beck, București, 2000. Neghandi, A.R., Welge, M.K., Advances in International Comparative Management. A Research Annual. Beyond Theory Z: Global Rationalization Strategies of American, German and Japanese Multinational
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Management: Concepts and Cases, Irwin Publishing Company, Homewood, Ill., 1987. Toffler, A., Puterea În mișcare, Antet, București, 1995. Toffler, A., Corporația adaptabilă, Antet, București, 1996. Toffler, A., Spasmul economic, Antet, București, 1996. Verboncu, I., „Managementul pe baza centrelor de profit”, Tribuna economică, nr. 46/2004, pp. 21-26. Walters, R.S., Blake, D., The Politics of Global Economic Relations, ed. a IV-a, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1992. Welge, M.K., „Decisionmaking in German Multinational and its Impact on External Relationships”, in W.H.
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
când obține, prin concurs, postul de asistent universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Cluj, unde în prezent este profesor. În 1972 devine doctor în filologie (cu o teză despre proza fantastică românească). Debutează în revista „Tribuna”, în 1964, cu studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
A debutat ca poet în ziarul sucevean „Zori noi” (1950), iar editorial, cu placheta Noi și soarele (1963, cu o prezentare de Marcel Breslașu). A colaborat cu versuri, articole, cronici și eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, pentru volumul Cântând dintr-un arbore), al Academiei Române (1978, pentru Temerile lui Orfeu) și al revistei „Ateneu” (1983, pentru Sonete) ș.a. Debutând mai târziu decât
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929), Acorduri (1930), Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din sat (1941). O culegere din epigramele și „epitafele” sale, Ad memoriam, i-a apărut în
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și originalitate în cultura românească (1991), Divin și uman în spiritualitatea românească (1994) și Bizanțul (1995). Privite în ansamblu, aceste studii sunt axate pe ideea „omului complet” - social și cosmic
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel către învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din Arad, „Cuvântul” și „Drapelul” din Iași, „Patria” și „Cultura poporului” din Cluj, „Bucovina” din Cernăuți), director și membru fondator la altele („Moldova de Sus” din Botoșani, „Timpul” din Cernăuți) ori colaborator la „Epoca”, „Gazeta Transilvaniei”, „Evenimentul”, „Universul literar”, „Politica
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
Activitatea”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Bucarest mondain”, „Curierul român”, „Das literarische Rumänien”, „Foaia interesantă”, „Gazeta feminină”, „Gegenwart”, „Ilustrația”, „La Revue des deux mondes”, „Le Figaro”, „Les Annales politiques et littéraires”, „Monde und Heute”, „Opinia publică”, „Revista noastră”, „Revista politică”, „România”, „Tribuna”, „Vocea adevărului” ș.a. Și-a semnat unele scrieri cu pseudonimul F. de Laroc, iar altele, alcătuite în colaborare cu Mite Kremnitz, Dito und Idem. Devine membră de onoare a Academiei Române în 1881. A fost înmormântată la Curtea de Argeș. Poezia din volumele
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
și al lui Vichentie Chichere, agricultori. A absolvit Liceul teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
școala elementară în comuna natală, apoi Școala Normală „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca (absolvită în 1973). Funcționează ca învățătoare în satul Dealul Rășinarilor și la Negreni. Debutează în „Steaua” (1986) cu poezia Ca o mână apărându-se-n vis. Colaborează la „Tribuna”, „Transilvania”, „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, iar după 1989, la „Dacia literară” „Excelsior” (Cluj), „Minerva” (Bistrița) ș.a. Este prezentă în volumul colectiv Cărări spre oameni (1985) și în volumul Flacăra vieții (1987). Primul volum personal de versuri, Manual de
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
de ziarist ca reporter la „România”; continuă ca secretar de redacție la „Ordinea” și „Viața”, responsabil al paginii de cultură și artă la „Ultima oră”, redactor la „Universul”, dar și ca editor al săptămânalelor „România viitoare” (1944), „Arta liberă” (1944), „Tribuna Transilvaniei” (1946) și al cotidianului „Tribuna românească” (1946-1947). A făcut parte din grupările care au înființat periodicele „Albatros” (1941), „Argeș” (1966), „Oltul” (1968), în care a publicat versuri și articole. A mai fost secretar de redacție la „Biserica Ortodoxă Română
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
continuă ca secretar de redacție la „Ordinea” și „Viața”, responsabil al paginii de cultură și artă la „Ultima oră”, redactor la „Universul”, dar și ca editor al săptămânalelor „România viitoare” (1944), „Arta liberă” (1944), „Tribuna Transilvaniei” (1946) și al cotidianului „Tribuna românească” (1946-1947). A făcut parte din grupările care au înființat periodicele „Albatros” (1941), „Argeș” (1966), „Oltul” (1968), în care a publicat versuri și articole. A mai fost secretar de redacție la „Biserica Ortodoxă Română” și „Ortodoxia” (1949-1965), la „România literară
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Bistrița și liceul la Năsăud, absolvit în 1953, când se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București (pe care o termină în 1958). A lucrat ca redactor la „Tribuna” (1959-1960), secretar literar la Teatrul de Stat din Turda (1960-1964), apoi redactor la „Steaua” și din nou la „Tribuna”. Debutează în 1958, la Radio București, cu note de lectură și, în același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București (pe care o termină în 1958). A lucrat ca redactor la „Tribuna” (1959-1960), secretar literar la Teatrul de Stat din Turda (1960-1964), apoi redactor la „Steaua” și din nou la „Tribuna”. Debutează în 1958, la Radio București, cu note de lectură și, în același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul, lucrare
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la Platon, ca o umbră a lumii ideilor, o răsfrângere a esențelor și evenimentelor plănuite într-o altă
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Complementar, abordează și alte genuri publicistice, precum reportajul-anchetă, masa rotundă, interviul etc. Colaborează la numeroase publicații, de la ziare de provincie până la reviste literare importante, cum este „Manuscriptum”, unde a deținut două decenii o rubrică permanentă de document literar. În
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Familia”. Complementar, abordează și alte genuri publicistice, precum reportajul-anchetă, masa rotundă, interviul etc. Colaborează la numeroase publicații, de la ziare de provincie până la reviste literare importante, cum este „Manuscriptum”, unde a deținut două decenii o rubrică permanentă de document literar. În „Tribuna”, îi apar schițele Bărbosul și Melchior (1967), opțiune abandonată în favoarea istoriei literare. Debutul său editorial (1972) îl reprezintă volumul Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian (în colaborare cu Iosif Pervain). În 1985 devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
devenind doctor în filologie în 1999. Debutează în 1976, în revista „Transilvania”, cu un grupaj de poeme. Prima carte, Seară adolescentină, îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „România literară”, „Observator cultural”, „Dilema”, „Poesis”, „Tomis”, „Viața românească”, „Apostrof” ș.a. Este redactor al revistei „Echinox” (1976-1980), profesor de limba și literatura română la Piatra Neamț, Agnita, Cisnădie, Sibiu, librar - o scurtă perioadă -, iar din 1990
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Lausanne, în Elveția. Continuă să scrie și editează chiar câteva reviste: „2 plus 2”, „Don Quichotte”, „Correspondances”. Colaborează constant, ca redactor cultural, la radio BBC, precum și la publicațiile „Limite” (Paris), „Contrapunct”, „Curentul” (München), „Cuvântul românesc” (Suedia), „Uomini e libri” (Milano), „Tribune de Genève”, „Le Figaro” (Paris), „Le Journal des poètes” (Belgia). Este omagiat, după moarte, la Universitatea Sorbona (1988), dar lasă în urmă o biografie cu nu puține ambiguități. Aparținând, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș și
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]