15,959 matches
-
speranța că o să facă de rost de unul În curând. Apoi trecu la explicații extrem de complicate pentru a-i arăta care erau bazele limbii lui inventate, care se numea „Broganeză“. Când au ajuns la profiterol, ea putea deja să conjuge verbul „a fi“. —Bravo, bravo! zise el entuziasmat. Acum să continuăm cu verbul „a face“ sau „a realiza“. Acesta e un verb neregulat cu particula: anrol. Deci, eu fac e eb anrol. Tu faci - forma prescurtată - e ip anrola. El/ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la explicații extrem de complicate pentru a-i arăta care erau bazele limbii lui inventate, care se numea „Broganeză“. Când au ajuns la profiterol, ea putea deja să conjuge verbul „a fi“. —Bravo, bravo! zise el entuziasmat. Acum să continuăm cu verbul „a face“ sau „a realiza“. Acesta e un verb neregulat cu particula: anrol. Deci, eu fac e eb anrol. Tu faci - forma prescurtată - e ip anrola. El/ea face e sa anrols. Să vedem dacă reușești să ții minte astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
erau bazele limbii lui inventate, care se numea „Broganeză“. Când au ajuns la profiterol, ea putea deja să conjuge verbul „a fi“. —Bravo, bravo! zise el entuziasmat. Acum să continuăm cu verbul „a face“ sau „a realiza“. Acesta e un verb neregulat cu particula: anrol. Deci, eu fac e eb anrol. Tu faci - forma prescurtată - e ip anrola. El/ea face e sa anrols. Să vedem dacă reușești să ții minte astea. La cafea se ocupară de perfect și de imperfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
oamenii din jur cu istețimea mea și cu lucrurile interesante pe care le am de spus. Mai zise asta de vreo duzină de ori sau mai mult. Apoi adormi și visă că Îl Învăța pe Sam Epstien cum se conjugă verbul „a se pupa“ În broganeză. Capitolul 7tc " Capitolul 7" — Chanel, pot să te Întreb ceva? În dimineața următoare, Ruby și Chanel se pregăteau să deschidă magazinul. Sigur. — Crezi că sunt plicticoasă? —Tu? Plicticoasă? zise Chanel. Ești cea mai puțin plicticoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
niciodată n-am izbutit s-o fac să-mi spună că mă iubește sau nu. Ori de câte ori i-am pus întrebarea asta, înainte și după căsătorie, totdeauna mi-a răspuns: „Asta nu-i o întrebare, e o prostie.“ Alteori spunea că verbul a iubi nu se mai folosește decât în teatru și-n cărți, și că dacă eu i-aș fi scris: te iubesc!, m-ar fi expediat pe loc. Am trăit căsătoriți mai bine de doi ani într-un mod ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
probleme metapolitice și religioase. Vrei să ne oprim o clipă la treaba asta cu problema? Dă-i voie unui filolog elenist să-ți explice romanul sau etimologia cuvântului problemă. Și anume că e un substantiv ce reprezintă rezultatul acțiunii unui verb, proballein, care însemnează a arunca sau a pune în față, a prezenta ceva, echivalând cu latinescul proicio, de unde problemă ajunge să fie echivalentă cu proiect. Și cui anume îi este proiect problema? Acțiunii! Proiectul unui edificiu este un proiect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care se produsese incidentul. Fima reflectă puțin la formularea comunicatului. Îi displăcu În mod special expresia „ucis de un glonț de plastic“. Iar cuvântul „probabil“ Îl făcu să clocotească de furie. De asemenea se enervă, la modul mai general, din cauza verbelor la diateza pasivă care Începeau să pună stăpânire pe limbajul comunicatelor oficiale, ca și pe limba vorbită. Deși era foarte posibil ca tocmai un sentiment sănătos și lăudabil de rușine să fi fost cel care ne Împiedica să anunțăm pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
parte din mine care nu se lăsa intimidată observa cum acest bărbat, atât de stimat de mine, devenise o figură ridicolă. Îi atacase pe cei mai slabi din acea sală, doi elevi care încasau note mediocre și nu puteau reține verbele neregulate din manualul de latină, dar care îndrăzneau să amenințe știința. Cercetarea lui, care ar fi trebuit să fie atât de revoluționară și de importantă, se demascase ca o poză de competență pe spinarea altora și eu eram sătul până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ortacii se certau și tocind, la lumina lămpii sale de carbid, legile și vocabulele imuabile ale unei limbi moarte și redevenind astfel, totuși, elev. Situația asta absurdă s-a păstrat cu atâta claritate, încât și astăzi mă mai aud conjugând verbe. Nu încape nici o îndoială: băiatul acela de la cuple care, la nouă 950 de metri sub scoarța pământului, încearcă, harnic și încrâncenat, să-și îmbunătățească latineasca lui precară sunt eu. Ca pe vremea când era elev, face strâmbături și rostește în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o doamnă rezistentă“ sau „o doamnă din Rezistență“. În funcție de sensul atribuit cuvântului recado, titlul poate fi tradus fie „Mesaj pentru don Martiniano Leguizamón“, fie „Harnașament pentru don Martiniano Leguizamón“. În limba spaniolă, numele râului Iordan este Jordán. În original, În locul verbului propalar „(fig.) a bate toba“, personajului i se atribuie cu scopuri umoristice folosirea participiului propelido al presupusului, dar inexistentului verb propeler. * În aprilie 1971 a apărut, sub un nihil obstat de la Harvard, bine fundamentata teză de doctorat a lui Tulio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
don Martiniano Leguizamón“, fie „Harnașament pentru don Martiniano Leguizamón“. În limba spaniolă, numele râului Iordan este Jordán. În original, În locul verbului propalar „(fig.) a bate toba“, personajului i se atribuie cu scopuri umoristice folosirea participiului propelido al presupusului, dar inexistentului verb propeler. * În aprilie 1971 a apărut, sub un nihil obstat de la Harvard, bine fundamentata teză de doctorat a lui Tulio Savastano, Ruiz, cântărețul coloniilor (n.e.). ** Texul pe care l-am dus a fost Fiul pretenarului său, pe care cercetătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am parcurs ținându-mi liniștea în care delirul dintre noi dispăruse. Sufletul meu cenușă adunată în ziduri. Așa am plecat să-ți hrănesc cu spatele câteva dureri diabolice. Poate ți-ar înlemni stările să nu mai întâmpini nimic în statistica verbelor disperate... Până mai ieri împingeam ochii mei, stele spre tine, Până mai ieri n-am plâns niciodată. Astăzi otrava roasă în suflet a murit. N-am mai rămas decât un vânt cu câteva regrete că te-am întâlnit la statuia
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
gând Și calde sunt privirile la semeni, Voi m-ați primit să vă răspund prin vers Despre puterea de a trăi prin vreme. Sunt clipe dragi ce se petrec Cu zâmbete și flori de prețuire, Am strâns în palme albul verb. Și-n tâmple albastra nemurire. Să bem cu toții cupa de-nceput Unde licoarea-n ani ne prea petrece Cu truda omului de rând Și-n timpul ce se lasă rece. Să mai sperăm în Dumnezeu Și-n magicul ce-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și citi și critica cum Îi trecea prin minte. Chiar și-n zilele cînd era frig sau se stingea lumina și se suspenda reuniunea. Nu ne păsa prea mult de beznă. Fiindcă se luau În discuție Însorita estetică, splendoarea unui verb plasat În iarbă, harpa de iarbă și adîncimea unei pauze, cenaclul fiind mai ales de poezie, nu societatea ce se-nchidea În urma noastră odată cu ușa, n-am auzit pe nimeni În rolul unui Maiakovski contemporan În tricou eroic dar Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fi În mintea timizilor ucenici ce-și ascultau poeziile scrise prin poduri, garsoniere și orfelinate În dureri numai de ei știute, luate strofă cu strofă, vers cu vers, pornind de la titlu-n jos, și călcate cu șenile filologice, spintecate cu verbe ascuțite de bucătărie japoneză, ca niște rîme, sau ce mănîncă asiaticii, tîrÎte de păr pe pardoseala Înnegrită de sînge, spînzurate, mitraliate simetric, sacadat, torsionate, rupte-n patru și date cu fruntea de pămînt În hazul nebun al asistenței, care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pansament. Lucrezi cu lupa, tai un fir epic prea lung, desfaci o replică, strîngi un șurub, apoi Încă unul, așezi o virgulă, cu penseta, presezi Îndelung o propoziție care se tot ridică, ștergi o alta c-o cîrpă specială pentru verbe prăfuite din piele de căprioară, ungi cu ulei pentru mașini de cusut un lagăr ruginit pe care s-a-nțepenit un personaj secundar, tragi cu cleștele o descriere, smulgi un pom, desparți cu ferăstrăul o enumerare, În trei, renunțînd la un termen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
naturii. Decerebrat, regele pare mai uman, mai familiar. Ultimul serial aruncat drept În inima palpitîndă a hominizilor regali de către protevara (cuvînt injurios de tip parolă care, din pricina medianului te, incită la producerea de expresii din argoul dacic; Înlocuiți vara cu verbul național de pe ziduri și mausolee și veți cîștiga un milion de lei plus o tigaie) este Suflet de femeie, care vine după Cafea cu parfum de femeie (oare ce, de femeie, va urma?) și pare serialul definitiv, totemic, datorită formulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cele primitive În scopul să ucidă și să distrugă tot ce-a fost făcut cu trudă de producătorii de bunuri materiale și spirituale?” Sălbăticiunile cele primitive au scos așadar capu’ din tufănișuri, dar „Președintele rămîne același om care electrizează prin verb masele”. Electrificați de președinte, luminăm până-n depărtări ca să-i vedem pe „lupii cei bătrîni ce-s apărați de poporul cel numeros care l-a ales și pe Președinte”. Când scrie președinte, lui Neacșu i să ridică peana și apare majusculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
suplimentare În ce privește cît e de mare și de bună partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la români În satele din deal, În contrapartidă e melancolic, virează-n plîns, Îi dă cu scrînciobul, cu verbul, ne exhaustizează. Scrie despre sentimente, despre Paști, teoretizează fecund, ne arată că „Însușirea organică a acestuia” este legată În mod misterios de Dumnezeu, se subînțelege că și Dumnezeu se dă cîteodată cu scrînciobul, mai ales dacă citește că vine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din textele difuzate Între anii ’82 ’89”. Ori Marilena n-a avut aparat de radio, ori n-a ascultat decît odele postului național, ori e surdă. Acesta din urmă fiind un defect minor la o personalitate așa de pofticioasă la verb, care-și arată opinia caldă În ce privește atitudinile contestatare din ultimul deceniu. „Nota lor comună este superficialitatea.” Mai prost e că nu se găsește vată. „Aceste contestări sînt exterioare.” Acum reporterița se referă la Blandiana. Marilena simte ceva. Este fiorul poeziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trăgea, nu era Însă nimeni pe uscat să-l prindă, nu era uscat. Acum Însă a apărut, și de pe el Horia Brestoiu agață-n cîrlig un adjectiv venit pe țeava vremii din gura bunicilor noștri, comensurabil(ă), transformîndu-l Într-un verb zburător cu dificultăți la aterizare, scriind de două ori În același paragraf despre „comensurarea acelui șantaj exercitat Împotriva celui desemnat de popor” (știți ce-a desemnat poporu-n urnă). Ei bine, numai două sau mai multe mărimi (nu neapărat prezidențiale) pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
există pentru că nu l-au văzut cosmonauții. Fac o piruetă de 180 de grade și mă Întorc la o nemțoaică ce lucrează În delicatul domeniu „Sex prin telefon”, și explică În Dragoste murdară maniera În care-și satisface clienții prin verb și efecte sonore speciale. „Fac ușa să scîrțîie, pocnesc din bici...” Nu precizează de ce-i nevoie să facă ușa să scîrțîie. Poate că scîrțîitul ușii sugerează orgasmul german. În privința celor care ne ascultă convorbirile, ei practică de mult sexul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decembrie, c-abia sosise, era iarnă, haos, și el doar În pulover, nici de mineriade, deoarece așa este dînsul, bun. Și dacă părinții soldaților Împușcați la Otopeni Îl Întreabă În România liberă de pomană cine-s criminalii, el ondulează cîte-un verb, ce era să facă, nu știa nimic, c-a venit În vid, l-a umplut, gata. După care Își varsă amarul provocat de Roman, care l-a lăsat singur prin văzduh. Acum, e posibil ca domnul Iliescu să aibă buba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
secundară, la fel ca talentul sau geniul”. Prin urmare, oamenii bogați sînt talentați sau geniali, una la mînă. Doi, tot acolo: au o foarte dezvoltată caracteristică sexuală, care chiar dacă secundară le folosește ca să f. din greu poporul. F e un verb tranzitiv Împrumutat din NATO, puțini Îl pronunță corect, trebuie cu limba În cerul gurii. Dar Năstase, Hrebengiuc, Geoană, Mitrea Cocor, aceste nuduri cu limbă de lemn, acești rafinați intelectuali ce ne vor rafina din nou În curînd ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
încă. Și nici nu vreau și nici n-am de gând să-i spun.“ „Poate că i-ar face bine...“ „Poate, poate, poate!“, a izbucnit Rodica Dumitrescu. „Tot timpul n-aud decât asta, nu se vorbește în jurul meu decât cu verbul ăsta, eu însămi nu gândesc decât așa! Poate o să se facă bine. Poate nu e o primejdie multă vreme. Poate nu suferă. Poate se înșală doctorii. Poate o să se descopere repede ceva. Poate dracu’ mai știe ce! Ca și cum n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]