5,418 matches
-
nișă plată, semicirculară și care servește păstrării obiectelor de cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioară și cu urme ale amplasării anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
și mediu, și primele semne de sedentarizare și de producere a unor alimente. Zona peșterilor Nahal Mearot a fost declarată la 29 iunie 2012 patrimoniu mondial de către organizația UNESCO. Cele patru peșteri de la Nahal Mearot se află pe povârnișul falezei vestice a Muntelui Carmel, în locul de ieșire al pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului, la circa 17 km sud de Haifa, 4 km la est de litoralul actual al Mării Mediterane, la o altitudine de 40-60 metri deaupra nivelului actual al
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
și Ucraina de Sud-Vest (mai rar). În secolul al XIX-lea Ucraina la fel a fost împărțită în 3 guvernăminte generale ale Imperiului Rus (Guvernământul General Kiev, Guvernământul General Rusia Mică și Guvernământul General Rusia Nouă și Basarabia), în timp ce regiunea vestică a Ucrainei făcea parte din Austro-Ungaria.
Organizarea administrativă a Ucrainei () [Corola-website/Science/333610_a_334939]
-
îi devine succesor. Se intensifică misionariatul, cu precădere către Africa, dar și persecuția în Pakistan din partea musulmanilor ortodocși, al căror guvern declară , în 1974, o sectă non-musulmană . Un program este consacrat înființării unor clinici și școli, mai ales in Africa vestică . Mirză Țăhir Aḥmad, cel de-al patrulea calif, ales în 1982, este primul care mută sediul comunității din Pakistan la Londra, ca urmare a Ordonanței XX, promulgată de guvernul pakistanez, care limitează sever libertățile religioase ale membrilor , printre altele interzicându
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
s-a dezvoltat după 1989, plecând de la un coktail diferit de conservatorisme: stânga colectivistă și dreapta intelectuală. A fost legat fundamental de mișcările de democratizare, drepturile omului și drepturile minorităților Nu s-a putut raporta la nedreptățile liberalismului de tip vestic, ci la cele ale conservatorismului de stânga. A insistat asupra individualimului și autonomiei personale în contrapartidă față de colectivism și patriarhat S-a sprijinit intelectual pe MSG din SNSPA, Grupul de studii de Gen UBB și organizațiile AnA și Filia, precum și
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
ale vremurilor. Primul val al feminismului românesc s-a manifestat aproximativ în aceeași perioadă ca și cel din occident. A fost un feminism al elitei, fiind datorat unor femei cu un înalt nivel de educație și cu acces la cultura vestică. În particular, mișcarea feministă românească a fost preponderent urbană, întrucât la acea vreme societatea românească era în mare parte agrară, aproximativ 80% din oameni locuiau în mediul rural, iar industrializarea atinsese o mică parte din populație. De aceea mișcarea nu
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
cu misiunea asigurării flancului drept al armatei, interzicerii acțiunilor inamicului dinspre Bilbor și Toplița și izgonirea forțelor inamice de pe dealul Negri și vârful Pietrosul. Ca urmare a finalizării cu succes a acestor operații, forțele diviziei au atins aliniamentul: Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiu. Divizia 8 Infanterie a respins inamicul pe tot frontul, atingând la 19 septembrie aliniamentul Ibănești - imediat est Sovata - Praid. Divizia 7 Infanterie, a ocupat localitățile Vlăhița și Odorhei la 18 septembrie, realizând joncțiunea cu forțele Armatei 2
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
1916. La sfârșitul operației ofensive cu o durată de circa o lună de zile (27 august - 1 octombrie) Armata de Nord și-a îndeplinit în totalitate misiunea primită prin planul de operații, atingând aliniamentul: Vatra Dornei - imediat est Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiu - imediat est Sovata - Praid - inclusiv orașul Odorhei. La 1 octombrie 1916 ofensiva Armatei de Nord este oprită definitiv, Marele Cartier General transmițând la 9 octombrie 1916 un nou ordin de operații care prevedea că aceasta: „"va menține
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
august - 26 septembrie 1916), cât mai ales pe timpul retragerii pe linia frontierei de stat (septembrie-noiembrie 1916). Trebuie menționat că Armata de Nord a fost singura care a atins și menținut aliniamentul fixat prin planul de operații (Vatra Dornei - Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiului - Sovata - Praid - Odorhei), realizând o scurtare cu peste 120 de kilometri a lungimii frontului. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Armata de Nord avea următoarea ordine de bătaie:<br> Armata de Nord Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
infanterie belgiană a fost repartizată apărării celor trei poduri de peste canal, militarii acestei unități alăturându-se garnizoanei Fortului Eben Emael în moementul declanșării bătăliei Sistemul de apărare al fiecărui pod era format din patru buncăre din beton amplasate pe partea vestică a canalulu, trei dintre ele echipate cu mitraliere și unul cu un tun antitanc. Acest din urmă buncăr era amplasat mai aproape de drumurile de acces, iar celelalte apărau flancurile podurilor. Câte o companie de infanterie era plasată în tranșee pe
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
importanți în majoritatea ecosistemelor acvatice unde ei se întâlnesc. Carnea lepisosteiformelor este foarte osoasă și de obicei nu este consumată de către oameni. Excepțiile includ New Orleans și unele regiuni din sud-estul Statelor Unite unde carnea peștelui aligator este vândută, și regiunile vestice din sudul Mexicului și Guatemala, unde lepisosteul tropical ("Atractosteus tropicus") este un pește comestibil important. Icrele lepisosteiformelor sunt toxice. Solzi ganoizi ai acestor pești au fost folosiți în trecut în confecționarea bijuteriilor, vârfurilor săgeților și a ornamentelor. Peștii aligator sunt
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Strasbourg. Toate câștigurile obținute de germani au fost anulate de Operațiunea Undertone declanșată de aliați pe 15 martie. În februarie, beneficiind de sprijinul Corpului al XXI-lea SUA, Armata I franceză a distrus Punga Colmar și au curățat definitiv malul vestic al Rinului de forțele germane din sudul orașului Strasbourg.
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a albiei râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
(în , în ) este constituită astăzi din rămășițele unui complex de fortărețe din Kaunas, Lituania. Ea a fost construită și renovată între 1882 și 1915 pentru a proteja frontierele vestice ale Imperiului Rus, și a fost desemnată fortăreață de „clasa întâi” în 1887. În Primul Război Mondial, complexul a fost cea mai mare structură defensivă din tot imperiul, ocupând . Cetatea a fost încercată în bătălie în 1915 când Germania a
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
proiecte din secolul al XIX-lea au contribuit la revitalizarea orașului. , terminat în 1832, lega Nemanul de Marea Neagră, și prin Kaunas a fost terminată în 1862; ea făcea parte dintr-o restrânsă rețea de căi ferate din vestul Rusiei. Frontierele vestice ale Rusiei aveau nevoie de apărare, și existau sau erau construite diverse cetăți în Letonia, Ucraina și în Belarus. Conceptul de construcție a unei cetăți în Lituania a fost discutat fără rezultate în 1796, dar a devenit o problemă critică
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
XV-lea și până în anul 1834, când a fost desființat în urma reformei administrative a Principatului Moldova, iar teritoriul său a fost împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului. Ținutul avea o suprafață de 975 de km și se întindea pe pantele vestice ale Dealului Mare și pe cele nordice ale dealurilor Tutovei, fiind acoperit cu păduri seculare. Pădurile au fost defrișate în mare parte de-a lungul timpului, rămânând în prezent doar pădurea colinară de la Humosu, unde a fost înființată în 1973
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
și altarul. În aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest a fost ridicat din calcar un turn de clopotniță. Nivelurile superioare ale clopotniței erau accesibile printr-o scară spiralată adăpostită de un turnuleț aflat pe latura vestică a bisericii. Clopotnița este, de altfel, singura din Țara Bârsei fortificată în această perioadă, datorită proximității zidului de incintă. Inițial, parterul era deschis printr-un portic boltit în cruce pe nervuri cu profil cistercian, iar intrarea în biserică se făcea
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
este o specie de pește fără maxilar din genul "Myxine". Arealul de răspândire al speciei "" în partea estică a Oceanului Atlantic se extinde din partea vestică a Mării Mediterene și Portugalia până în Marea Nordului, Skagerrak, Kattegat și Varangerfjord. Specia este de asemenea întâlnită în vestul Oceanului Atlantic, de la Insula Baffin și Canada spre sud, până în Carolina de Nord. O specie asemănătoare, "Eptatretus springeri", se găsește în Golful Mexic
Myxine glutinosa () [Corola-website/Science/333078_a_334407]
-
unui atac german. În octombrie 1936 însă, Belgia și-a modificat politica într-un de strictă neutralitate, limitând coordonarea planurilor defensive cu Franța. Gamelin propusese inițial un plan mai puțin riscant „Planul E (Escaut)”, care prevedea pentru apărarea (cu excepția extremității vestice a Flandrei) bazată pe o serie de fortificații de-lungul frontierei franco-belgiene, nu în interioriul teritoriului belgian. În cele din urmă, Gamelin a decis să adopte Planul D datorită noilor construcții antitanc construite de belgieni de-a lungul râului Dyle
Planul Dyle () [Corola-website/Science/333134_a_334463]
-
care este una dintre cele mai intense note de culoare de-a lungul întregii coaste napoletane." Orașul este caracterizat, de asemenea, prin panțe abrupte terasate cu floră mediteraneană. Un capitel corintic se află pe un piedestal înalt la capătul debarcaderului vestic că o mărturie a prezentei române în zonă. Nave marine circulă frecvent între Marină Grande și orașul Napoli de pe continent, realizând și excursii pentru vizitarea Grotei Albastre. Funicularul, cabina trasă pe șine de cabluri, este administrat de SIPPIC și conectează
Marina Grande, Capri () [Corola-website/Science/333140_a_334469]
-
fortului, Diviziile 4 și 7 de infanterie belgiană au fost puse în situația să lupte în câmp deschis cu unitățile de blindate inamice. Divizia a 7-a a încercat să își păstreze pozițiile și să oprească înaintarea germanilor pe malul vestic al râului Meuse. Pentru aceasta, belgienii au declanșat câteva contraatacuri. La un moment dat, belgineii au reușit să recucerească podul de la Briedgen și să îl arunce în aer. În alte locuri, precum la Vroenhoven sau Veldwezelt, germanii au reușit să
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
doar câteva zile mai înainte de declanșarea atacului german, Cartierul General Aliat a descoperit că belgienii își construiseră obstacolele antitanc la câțiva kilometri mai la est de Dyle, între Namur și Perwez. După o rezistență de 36 de ore pe malul vestic al Canalului Albert, diviziile belgiene 4 și 7 au fost obligate să se retragă. Cucerirea Fortului Eben-Emael le-a permis tancurilor germane din Armata a 6-a să străpungă frontul belgian. Situația diviziilor belgiene era disperată: ori se retrăgeau, ori
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
de Seoul, capitala Coreei. Eșecul în apărarea de la Chungju a dus la capturarea capitalei câteva săptămâni mai târziu. Această povestire este un fragment din Analele Dinastiei Joseon. Generalul Yi Il a planificat să folosească trecătoarea Choryong, singura cale prin extremitatea vestică a lanțului muntos Sobaek pentru a controla înaintarea japonezilor. După ce Busanul a fost pierdut, curtea de la Hanseong și-a pus speranțele într-un general important, Shin Rip care devenise recunoscut pentru victoriile sale din nord împotriva jurchenilor. Regele coreean i-
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]