8,047 matches
-
să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va sacrifica și „Vulturul” - Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
codrului însoțește însingurarea eroului, care ospătează dorind tovărășia cuiva. El închină plosca, pe rând, calului, armelor și codrului. Doar pădurea vibrează la vorbele voinicului. Atmosfera în care se desfășoară dialogul dintre haiducul mândru - „Nalt la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care a cutezat să îi calce meleagurile. Drept răscumpărare
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
loc al certitudinii și al veșniciei. Înalță imnuri de slavă divinității, utilizând însă o retorică seacă, neinspirată, ca și în ciclul Cântece pentru țară, unde încearcă un elogiu adus trecutului, din care reține siluete aburoase de haiduci sau de domni viteji. Perpessicius îi aprecia concizia ce dă forță unor „imagini sugestive”, precum și „sonetele perfecte”, nu și compunerile pe teme religioase, „oarecum factice” și cu „parafraza psalmilor opacă”. Ca ziarist, Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
romani (1880) i s-a acordat Premiul Academiei Române. Dintre manuscrisele lui D. Cantemir, descoperite în bibliotecile din Rusia, editează în 1901 Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, însoțindu-l cu un studiu introductiv. Consacră pagini și altor personalități ale istoriei naționale: Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu și N. Bălcescu. Îndeosebi ultimului îi face o amplă prezentare în dubla-i ipostază de revoluționar și de om de litere. A mai publicat articole pe teme culturale (Instrucțiunea publică în România, Ceva despre Constantin din Golești ș.a.
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al rîecesităților electorale și lamentabil exponent de clasă." (G.Călinescu). Numele personajului este sugestiv prin alăturarea aberantă a numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară. Fericită zămislire datorată nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
voievodului Constantin Brâncoveanu; în incinta mânăstirii funcționase și Academia Domnească întemeiată de Șerban Cantacuzino. După demolarea în 1873 a bisericii Sf. Sava, ultimul vestigiu al vechii mânăstiri, existentă chiar pe locul unde a fost așezată în 1874 statuia lui Mihai Viteazul, aici a fost amenajată grădina Academiei (sau a Univer sității), care se întindea până către palatul Suțu (azi Muzeul Municipiului București). Prin 1872, când Bacalbașa sosește în București, în fața Universității se întindea într-ade văr un mare loc viran; acolo unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului pe viteazul domn al românilor. — Să văd fața lui Dumnezeu, răspunse marele Mircea. — Tu, păgânule! Tu care ai făcut mii de păcate și d-abia numai o mănăstire?! Afară! Auzind zgomot la poartă, se arată însuși Dumnezeu. — Ce este? întreabă pe sfântul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
suzeranității statale, și cerea înlăturarea acestui „abuz“, netolerat de „puterea suzerană“ temătoare de mani festările de independență din ce în ce mai numeroase ale tânărului stat de la gurile Dunării. anul 1873 [Apele de la Văcărești. Circul Suhr. Moartea prințului Alexandru Cuza. Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul. Teatrul.] apele de la văcărești La 1 ianuarie [stil vechi] vine vestea morții lui Napoleon al III-lea, fostul împărat al francezilor. Napoleon a murit în ziua de 9 ianuarie stil nou, în castelul Chiselhurst din Anglia. Ziarele din București consacră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
absurdă. Fără un text de lege, și numai pe baza unui ordin ministerial să se proceadă la arestarea martorilor, cari puteau fi și din elementul civil, era un lucru copilăresc. De aceea ordinul a căzut în desuetudine. statuia lui mihai viteazul La ordinea zilei statuia lui Mihai Viteazul încredințată pentru execuție sculptorului Carrier Belleuse din Paris. Ministerul de Lucrări Publice se adresează Societății Amicilor belelorarte spre a-și spune cuvântul asupra acestor trei puncte: 1) Asupra aspectului și formei proiectului trimis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai pe baza unui ordin ministerial să se proceadă la arestarea martorilor, cari puteau fi și din elementul civil, era un lucru copilăresc. De aceea ordinul a căzut în desuetudine. statuia lui mihai viteazul La ordinea zilei statuia lui Mihai Viteazul încredințată pentru execuție sculptorului Carrier Belleuse din Paris. Ministerul de Lucrări Publice se adresează Societății Amicilor belelorarte spre a-și spune cuvântul asupra acestor trei puncte: 1) Asupra aspectului și formei proiectului trimis de sculptor. 2) Inscripțiile. 3) Instalarea în raport cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Aman, G. M. Tătărăscu și Gh. Stăncescu, au arătat părerile lor în toate privințele. În ce privește locul așezării statuii, comitetul a emis următoarea părere pe care o transcriu în original din Procesul verbal încheiat de comitet: 214 bucureștii de altădată „Mihai Viteazul a lăsat în București numele său unei monastiri pre care la 1598 a clădit-o cu ziduri întărite pre una din înălțimile Capitalei.20 Acea clădire, monastirea Mihai-Vodă, cade azi în ruine și în curând timp ea va trebui dată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prefăcut într-o criptă boltită subterană d asupra căreia s-ar înălța monumentul planând astfel asupra unei mari părți a orașului? În acea criptă s-ar depune și s-ar păstra cu religiozitate, pre vechiul lui altar, capul lui Mihai Viteazul, care, cu onoarele cuvenite, s ar transporta aci din monastirea Dealului, unde nimic nu asigură conservarea acestei prețioase relicve. Esplanada pre care s-ar înălța monumentul lui Mihai Viteazul ar fi, totodată, și o mică piață de arme situată la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar păstra cu religiozitate, pre vechiul lui altar, capul lui Mihai Viteazul, care, cu onoarele cuvenite, s ar transporta aci din monastirea Dealului, unde nimic nu asigură conservarea acestei prețioase relicve. Esplanada pre care s-ar înălța monumentul lui Mihai Viteazul ar fi, totodată, și o mică piață de arme situată la intrarea cartierului militar al Capitalei; ea ar fi ca Propyleele acelui șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi mers în linie dreaptă de la Podul Dâmboviței până în fața statuii, iar cotitura ce începe după strada Sfinții Apostoli ar fi fost evitată. anul 1873 215 20. Mânăstirea Mihai-Vodă (de pe strada Sapienței, în apropierea Dâmboviței) a fost ctitorită de Mihai Viteazul încă înainte de a ajunge domn al Țării Românești; ea a fost târnosită în anul 1591 și nu în 1598, cum menționează - greșit - documentul citat de Bacalbașa. 21. La solicitarea lui Nicolae Crețulescu, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice (adresa nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 31 ianuarie/12 februarie 1873, în legătură cu: 1) forma și aspectul proiectului trimis în fotografie de d. Carrier Belleuse; 2) instalarea monumentului în raport cu proporțiunile și cu caracterul său; 3) inscripțiunile ce urmează a se pune pe monument“ („Statua lui Mihai Viteazul. Proces verbal“, TRC., an. XI, nr. 1088, 14 octombrie 1873, p. 2). Fragmentul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu textul publicat în TRC. („Statua lui Mihai Viteazul“ - urmare, an. XI, nr. 1089, 21 octombrie 1873, p. 3
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce urmează a se pune pe monument“ („Statua lui Mihai Viteazul. Proces verbal“, TRC., an. XI, nr. 1088, 14 octombrie 1873, p. 2). Fragmentul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu textul publicat în TRC. („Statua lui Mihai Viteazul“ - urmare, an. XI, nr. 1089, 21 octombrie 1873, p. 3). Dar domnitorul Carol I a fost de altă părere, hotărând locul actual din fața Pa latului Universității, unde statuia se pierde în acel loc strâmt, fără perspective și fără legătură cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-un act] 216 bucureștii de altădată 22. Statuia lui Mihai Viteazul, din Piața Universității, operă a sculptorului francez Carrier Belleuse, a fost dezvelită vineri 8/20 noiembrie 1874 (v. mai departe, p. 227), și nu în 1876, cum se menționează greșit în unele studii, mai vechi sau mai noi. Oițele mele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
repertoriului am menținut indicația adăugată de Bacalbașa: (tradusă), care urmărea să atragă astfel atenția asupra numărului mare de traduceri și adaptări ce se reprezentau atunci pe scena Naționalului bucureștean, în lipsa unui repertoriu național adecvat. anul 1874 [Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul cauză de tulburări studențești. Oameni noi. „Revista“ la Teatrul Național.] [diverse] În februarie ministrul de Finanțe Petre Mavrogheni prezintă Camerei proiectul de lege pentru înființarea Băncii Naționale de scont și circulațiune. Art. 1 era astfel redactat: „Se instituie o bancă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberal care considera Franța o țară a libertății și demo crației, opusă Germaniei despotice (am aflat astfel în TEL., în numerele din mai 1874, relatări despre asemenea mesaje primite de Thiers chiar din Australia, Peru etc.). Tinerimea statuia lui mihai viteazul cauză de turburări studențești În noiembrie 1874 într-una din sălile Universității era instalată școala preparatoare de bacalaureat. Într-o bună dimineață un coleg comunică elementelor militante, printre care mă număram, cum că se pune la cale dezvelirea statuii lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de turburări studențești În noiembrie 1874 într-una din sălile Universității era instalată școala preparatoare de bacalaureat. Într-o bună dimineață un coleg comunică elementelor militante, printre care mă număram, cum că se pune la cale dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai, așezată pe soclul ei, era învăluită într-un sac de pânză, iar ziua inaugurării, fixată de mai multe ori, fusese întotdeauna amânată. În public circulau mai multe versiuni: ba că guvernul nu îndrăznea să se împotrivească Turciei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în rândurile tineretului, mai ales, era un sentiment complex, un fel de eclectism compus din liberalism, democratism și patriotism. Era principiul negației față de cârmuitori sub toate formele și fără nici o cercetare. anul 1874 229 14. Manifestația din jurul statuii lui Mihai Viteazul, de la 3/15 noiembrie 1874, fusese inspirată, evident, de liberali, care urmăreau să creeze o stare de animozitate și neîncredere față de guvernul conservator, în preajma luptelor care se intensificau acum în vederea răsturnării acestuia. Procesul elevilor „culpabili de ultragiu și violență contra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de un grup de literați din cercul Revistei contimporane: Petre Grădișteanu, Nicolae Țincu, M. Zamphirescu, Oscar Eliat, Ciru Oeconomu, Al. Lara; era inspirată de evenimente la ordinea zilei (printre care, de pildă, amânarea de neînțeles a inaugurării statuii lui Mihai Viteazul), slujind, totodată, campaniei de răsturnare a guvernului conservator Lascăr Catargiu, campanie inițiată de grupările liberale (de altfel subtitlul revistei era Ambițul Frosei, personajul feminin evocat fiind consoarta prim-ministrului). Revista a avut într-adevăr succes, înregistrând un număr record de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din gură-n gură: Ia-ți lădița și cheița Neamțule etc... acum a scris O dedicațiune Domnitorului, care sfârșea cu strofa: Tricolorul mândru zboară Peste fiii de eroi! Domnul țării-l desfășoară Cu el fiți, căci e cu voi! E viteaz! Inimă are! Și-și iubește-al său popor! E din Frederic cel Mare! Și va fi învingător! Sai, române, și ia arma! Domnul țării-a dat alarma!86 Ofrandele și listele de subscripție pretutindeni. Ziarele publica aproape zilnice subscrieri în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]