64,222 matches
-
teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor; autorul însuși a căzut victimă idealurilor nobile ale teoriei armoniei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor; autorul însuși a căzut victimă idealurilor nobile ale teoriei armoniei învățării interumane pe care nu a botezat-o cum se cuvine. 8. Teoriile umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor; autorul însuși a căzut victimă idealurilor nobile ale teoriei armoniei învățării interumane pe care nu a botezat-o cum se cuvine. 8. Teoriile umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la psihologiile reducționiste (freudismul și behaviorismul); adică acele psihologii care reduceau calitățile umane la entități
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor; autorul însuși a căzut victimă idealurilor nobile ale teoriei armoniei învățării interumane pe care nu a botezat-o cum se cuvine. 8. Teoriile umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la psihologiile reducționiste (freudismul și behaviorismul); adică acele psihologii care reduceau calitățile umane la entități subumane sau fizice. Drept urmare, unii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
umanist și psihoterapeut al Americii. Rogers a declanșat „revoluția umanistă” prin dezvoltarea unui sistem de psihoterapie nondirectivă (nondirective psychotherapy), pe care a numit-o terapie centrată pe client (client-centered therapy). Pe baza acestui sistem terapeutic, Rogers a construit surprinzătoarea sa teorie despre învățare. Premisa de la care pleca era următoarea. Întrucât pacientul este cel conștient de ceea ce-l doare (cognizant of what hurts) și de ceea ce experimentează, este necesar ca experiențele sale particulare să fie cele care conduc, adică lumea sa fenomenologică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
manieră generală. Aspectele tehnice și didactice au fost publicate pentru prima dată în volumul Counseling and Psychotherapy: Newer Concepts in Practice (1943) și au fost detaliate în volumul Client-Centered Therapy: Its Current Practice, Implications and Theory (1951). Părerile sale despre teoria învățării, deși surprinse în lucrările menționate mai sus, au fost reluate apoi în articole din diverse publicații și, într-un final, într-un singur volum din 1969, intitulat Freedom to Learn. În ciuda „zgomotului” provocat în psihologia americană în anii ’50-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lor s-a stins din viață ca un patriarh al unei epoci deja apuse. Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a decretat în manieră fenomenologică că nu există decât două tipuri de învățare: cognitivă și empirică (vezi Rogers, 1967, capitolul „The Facilitation of Significant Learning”, pp. 37-43; vezi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un patriarh al unei epoci deja apuse. Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a decretat în manieră fenomenologică că nu există decât două tipuri de învățare: cognitivă și empirică (vezi Rogers, 1967, capitolul „The Facilitation of Significant Learning”, pp. 37-43; vezi și Sahakian, 1970, pp. 508-534). • Învățarea cognitivă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ei a intrat în desuetudine încă de la sfârșitul secolului trecut. 8.3. Critica educației clasicetc "8.3. Critica educației clasice" Rogers a exprimat într-o manieră fenomenologică păreri despre învățarea curentă și cea empirică ce s-au constituit într-o teorie hermeneutică a educației, interesantă și utilă încă. Prin observarea instituțiilor educaționale la toate nivelurile (de la clasa întâi până la facultate), Rogers a încercat să extragă din comportamentul educatorilor principiile cu care aceștia lucrează. A identificat șase opinii dominante care sunt tot
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să fie tot timpul necesară introducerea unor învățări noi și provocatoare despre situațiile schimbătoare. Aceste profeții rogersiene din anii ’60 ai secolului XX s-au confirmat la începutul secolului XXI - dar într-o „formulă” care nu pare „rogersiană”. 8.5. Teoria facilitării învățăriitc "8.5. Teoria facilitării învățĂrii" „Decalogul” rogersian al învățării umaniste a fost însoțit de numeroase reguli, metode și modele cvasipsihoterapeutice ale învățării. Expunem aici numai un rezumat al câtorva dintre „liniile de forță” metodologică indicate de Rogers (1967
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
introducerea unor învățări noi și provocatoare despre situațiile schimbătoare. Aceste profeții rogersiene din anii ’60 ai secolului XX s-au confirmat la începutul secolului XXI - dar într-o „formulă” care nu pare „rogersiană”. 8.5. Teoria facilitării învățăriitc "8.5. Teoria facilitării învățĂrii" „Decalogul” rogersian al învățării umaniste a fost însoțit de numeroase reguli, metode și modele cvasipsihoterapeutice ale învățării. Expunem aici numai un rezumat al câtorva dintre „liniile de forță” metodologică indicate de Rogers (1967). El nu vorbește de un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
chiar atitudinile prin care a trecut și astfel să-i fie lui mai ușor ca facilitator al învățării. Derivată în mod evident din psihoterapie, această metodologie educativă rogersiană este, probabil, cea mai valoroasă componentă practică a viziunii sale. 8.6. Teoria finalității educaționale absolutetc " 8.6. Teoria finalității educaționale absolute" Criticii și adversarii consideră că acest element al concepției rogersiene este partea cea mai slabă, fiind o utopie nerealistă. Examinată însă atent și obiectiv, ea se dovedește generoasă și autentic umanistă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și astfel să-i fie lui mai ușor ca facilitator al învățării. Derivată în mod evident din psihoterapie, această metodologie educativă rogersiană este, probabil, cea mai valoroasă componentă practică a viziunii sale. 8.6. Teoria finalității educaționale absolutetc " 8.6. Teoria finalității educaționale absolute" Criticii și adversarii consideră că acest element al concepției rogersiene este partea cea mai slabă, fiind o utopie nerealistă. Examinată însă atent și obiectiv, ea se dovedește generoasă și autentic umanistă. După Rogers (1963, secțiunea „The Global
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
măsurarea lor nu mai pare o speranță deșartă. Așadar, s-ar putea face o „încercare crudă” de a ajunge la conceptul operațional de deschidere a experienței - speră Rogers în 1967. Dar încercarea nu s-a realizat. 3. Explicarea contradicțiilor năucitoare. Teoria rogersiană isca grave probleme epistemologice. În anii ’50-’60, Rogers constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare dintre ele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare dintre ele în termeni generali (pentru a nu incomoda persoanele implicate). Aceste contradicții ar începe să capete sens în termenii teoriei prezentate. Rogers afirma că va dovedi (deși pentru moment aducea doar o probă) că, atunci când testele proiective se analizează, ca urmare a terapiei, chiar și elementele pe care cel orientat terapeutic le vede ca dovezi ale progresului său sunt percepute
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi înțeles în termeni de norme ale popularității ca patologie deviantă. Aceasta reprezintă o posibilă explicație a ceea ce altfel ar fi considerate fapte contradictorii și fără nici o legătură între ele. Dar Rogers nu a aprofundat această spinoasă chestiune epistemologică a teoriei sale. 4. Creativitatea ca rezultat. Unul dintre elementele care îl încântă pe Rogers în formularea teoretică dată este teza că individul este o persoană creativă. Persoana, aflată la un punct final ipotetic al terapiei, poate foarte bine să fie considerată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
situație nouă cu o atitudine autoritară, el va deveni ostil. Dar cu cât terapia (sau orice alt tip terapeutic de experiență) va ajuta la deschiderea sa către experiență, cu atât va fi mai puțin previzibil comportamentul său. Rogers considera că teoria sa primește o confirmare clară în Studiul Michigan (o încercare celebră a vremii de a prezice succesul în psihologia clinică). Prezicerile pentru persoanele aflate sub terapie în timpul investigației de la Michigan într-adevăr s-au dovedit mult mai puțin exacte decât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și folosește libertatea absolută când, în mod spontan, liber și voluntar, alege și dorește ceea ce este la fel de absolut determinat. Rogers era conștient că nu enunța o nouă idee filosofică, dar o credea reîmprospătată dintr-un unghi neprevăzut, analizând concepte din teoria personalității. Acceptă atât raționalul realității subiective a libertății de alegere absolută, care este foarte importantă în terapie, cât și raționalul determinismului complet, care este piatra de temelie a științei. Cu acest cadru, el credea că terapeutul poate intra subiectiv în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din Menlo Park, California; moare în anul următor. O forță majoră în fondarea mișcării psihologiei umaniste, Maslow, care a luptat pentru valorile americane, a subliniat actualizarea sinelui (self-actualization) sau dezvoltarea adevăratului sine (development of the real self). A enunțat o teorie a „învățării intrinseci” (intrinsec learning), proces în care se învață cum să devii o personalitate (learn to be a person). Astfel, învățarea nu trebuie să piardă din vedere faptul că persoana este un întreg. Persoanele actualizate au parte de experiențe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1970) și Toward a Psychology of Being (1962, 1968); dar multe dintre lucrările lui extrem de importante au fost publicate postum, într-un volum numit The Farther Reaches of Human Nature (1971). Această ultimă publicație conține și lucrările de valoare pentru teoria învățării - printre ele numărându-se: „Music, Education and Peak Experiences” (Music Educators Journal, nr. 54, 1968, pp. 72-75, 163-171), „Some Educational Implications of the Humanistic Psychologies” (Harvard Educational Review, nr. 38, 1968, pp. 685-696) și Goals in Humanistic Education (Esalen
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pp. 685-696) și Goals in Humanistic Education (Esalen Institute, 1968). Ușor retoric și adesea persuasiv, scrisul maslowian obligă la urmărirea atentă a detaliilor și exemplelor revelatoare. Este maniera pe care o adoptăm pentru a-i prezenta valoroasa concepție. 8.9. Teoria umanistă a învățării intrinsecitc "8.9. Teoria umanistă a învățĂrii intrinseci" Maslow considera că, începând din anii ’50 ai secolului trecut, în America a apărut un nou tip de psihologie, numită „umanistă”; el a numit-o a forței a treia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Esalen Institute, 1968). Ușor retoric și adesea persuasiv, scrisul maslowian obligă la urmărirea atentă a detaliilor și exemplelor revelatoare. Este maniera pe care o adoptăm pentru a-i prezenta valoroasa concepție. 8.9. Teoria umanistă a învățării intrinsecitc "8.9. Teoria umanistă a învățĂrii intrinseci" Maslow considera că, începând din anii ’50 ai secolului trecut, în America a apărut un nou tip de psihologie, numită „umanistă”; el a numit-o a forței a treia (Third Force Psychology Theory) și considera că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
imposibil. Având un al doilea copil și învățând cât de diferiți sunt oamenii încă înainte de naștere, n-a mai fost posibil pentru Maslow să gândească în termenii unei psihologii a învățării în care oricine poate preda orice. Repudia mai ales teoria lui John B. Watson, care spusese:„Dă-mi doi copii și-i voi transforma pe unul în ceva și pe celălalt în altceva”. „Parcă el n-ar fi avut copii. Știm prea bine că un părinte nu-și poate transforma
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ori într-un secol, după cum spunea Whitehead. „Aceasta nu este o îmbunătățire a ceva; este o adevărată schimbare de direcție. Este ca și cum am fi mers spre nord, iar acum mergem spre sud” (Maslow, 1968a, p. 75). Dezvoltările perioadei respective din teoria și cercetarea psihologiei erau, desigur, strâns legate de schimbările de imagine ale omului, care părea că se află în centrul unei mari revoluții. Pentru a simplifica situația, spunea Maslow, există două teorii ale înțelegerii naturii umane care domină psihologia vremii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]