53,076 matches
-
în întreaga arie de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării albiilor râurilor, construirii barajelor și digurilor de netrecut pe râuri. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) cernușca este listată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - Least Concern).
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Nistrului și în apele din Peninsula Balcanică. Mreana vânătă trăiește, în special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
în Vâlsan cu porțiunea superioară a zonei moioagei. Aspretele a supraviețuit ca un relict preglaciar numai în Râul Vâlsan într-un areal restrâns cu o lungime de aproximativ 1 km. Râul Vâlsan este un curs tipic de apă montan cu debit mediu, cu o lățime medie a albiei între 4 și 12 m. În porțiunea în care aspretele este prezent, albia râului este acoperită cu pietre, pietriș, nisip și argilă, și are o lățime medie de circa 8 m, și un
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
iar în prezent aspretele supraviețuiește numai într-o porțiune de aproximativ 1 km în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea pe malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
adâncă. Alte pâraie adună apele de pe versanții văii Jelezneț, și formează râul Zelezneț, deoarece trece prin . Al treilea afluent colectează apele de pe valea între Bigla și dealurile învecinate și se numește Sloeșticika, pentru că trece prin satul . Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în satul Jelezneț, ele unindu-se într-un râu care se numește Jelezneț. În satul Jelezneț, în râu se varsă și un izvor cu o apă întunecată, tulbure. De la acel izvor, râul capătă numele de
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
caracter hidrotehnic, studiul nu analiza și problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate pentru a acoperi deficitul de apă și a satisface cerințele de apă pentru irigații. Noi studii au fost ulterior realizate între anii 1959-1962, în cadrul Planului de Amenajare a
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate pentru a acoperi deficitul de apă și a satisface cerințele de apă pentru irigații. Noi studii au fost ulterior realizate între anii 1959-1962, în cadrul Planului de Amenajare a bazinului Siret și
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
aceleași tipuri de echipamente hidromecanice. Caracteristicile generale sunt identice pentru cele două centrale românești (centrala de bază și centrala suplimentară Gogoșu): zece hidroagregate, fiecare cu câte o putere de 27 MW; căderea netă de calcul este de 7,45 m; debitul de calcul este 425 m/s; turația nominală este 62,5 rot/min, iar diametrul rotorului este de 7,50 m. Cele opt hidroagregate de la SHEN Porțile de Fier II sunt orizontale, capsulate cu turbine Kaplan, cu ax orizontal în
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
nucleu intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor Vane. Lacul de acumulare, situat în arealul comunei Gogoșu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
mare site de comparație - money.co.uk. În următorul an, 2014, TransferGo a primit premiul al II-lea pentru inovație în cadrul HackOsaka din Japonia. Tot în 2014 TransferGO a introdus o versiune pentru dispozitive mobile precum și plățile prin card de debit. CEO-ul compaiei, Daumantas Dvilinskas a fost ales să susțină o conferință în Ocombrie 2014 în Boston, că partea a Conferinței Internaționale SIBOS. Tema abordată de acesta a afost 'Bank of Ties versus Bank of Facebook'. În Decembrie 2015, TransferGo
TransferGo () [Corola-website/Science/337032_a_338361]
-
de pe tren și tractate 235 km prin junglă de către echipe de boi și tractoare cu abur până la începutul căii ferate din Sankisia la Bukama. La Bukama, bărcile și proviziile au fost descărcate și pregătite pentru o călătorie pe . Lualaba avea debit mic, și "Mimi" și "Toutou" a trebuit să fie propulsate cu vâslele 90 km în amonte, într-una din zile eșuând pe țărm de paisprezece ori în doar 19 km. Au petrecut șaptesprezece zile pe Lualaba înainte de a ajunge la
Geoffrey Spicer-Simson () [Corola-website/Science/337040_a_338369]
-
pe teritoriul Bălțului cursuri fiind de 17 km. De asemenea, există 6 pâraie - 4 afluenți ai Răuțelului și 2 ai Răutului (inclusiv Flămânda - unicul pârâu cu denumire). Pâraiele se caracterizează prin viteza mare de curgere, până la 5 m/s și debit redus. Debitul crește doar în timpul ploilor și topirii zăpezilor. În sezonul arid albia acestora seacă complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Bălțului cursuri fiind de 17 km. De asemenea, există 6 pâraie - 4 afluenți ai Răuțelului și 2 ai Răutului (inclusiv Flămânda - unicul pârâu cu denumire). Pâraiele se caracterizează prin viteza mare de curgere, până la 5 m/s și debit redus. Debitul crește doar în timpul ploilor și topirii zăpezilor. În sezonul arid albia acestora seacă complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969, precipitațiiile
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969, precipitațiiile abundente au cauzat ridicarea nivelului apei în Răut cu 4,5 m și a inundat unele zone locative. Ca
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011, a fost publicat un studiu cu privire la starea radioactivității în Moldova care a stabilit că în Bălți valoarea debitului dozei ambientale a radiației-gama a constituit 0,19 μSv/h (limita de avertizare este de 0,25 μSv/h). Cele mai mici valori ale temperaturii au fost înregistrate în 2012 (-32,0°C), 1954 (-32,1°C) și cea mai
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
fi accesate de multiple fire de execuție separate. Concurență este abilitatea de a rula mai multe părți ale unui program sau mai multe programe în paralel. Dacă sarcini consumatoare de timp pot fi realizate asincron sau în paralel, acest îmbunătăți debitul și interactivitatea programului. Un calculator modern are mai multe procesoare sau mai multe nuclee în termen de un procesor. Capacitatea de a atrage aceste multi-core poate fi cheia pentru o aplicație de volum de mare succes. Distincția dintre Procese și
Concurența în Java () [Corola-website/Science/329999_a_331328]
-
poate fi folosit din peste 60 de locuri din clădire. Fiecare punct din sală poate fi atins cu ajutorul unui furtun conectat la un hidrant. În mod unic în Ungaria, clădirea mai este dotată și cu trei tunuri de apă cu debit mare. Toate trei sunt poziționate în tribune, protejând zona care a cauzat distrugerea predecesoarei sălii. Arena are și numeroase uși de siguranță care se blochează automat în caz de incendiu, prevenind răspândirea focului. De-a lungul timpului, sala a găzduit
Sala Sporturilor László Papp din Budapesta () [Corola-website/Science/331167_a_332496]
-
microorganisme. Masculii ating maturitatea sexuală la circa 2 ani, iar femelele la 2-3 ani. Reproducerea are loc din martie până în iunie, la o temperatură nu mai mică de 14°C, poate fi anticipată sau amânată în funcție de condițiile climatice locale și debitele râurilor. Depunerea icrelor are loc în ape puțin adânci, curgătoare și bine oxigenate, cu funduri bogate în vegetație submersă. Fertilitate este ridicată, într-un sezon fiecare femelă poate depune pana la 60.000 de icre adezive cu un diametru de
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele de altele, din cauza secării izvoarelor și râurilor mici. În perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea stăpânirea nomazilor din stepă (succesiv Sciți, Sarmați, Roxolani, Onoguri, Hazari, Maghiari
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
este împărțită în straturi („layers”), legate de rata de biți audio. MPEG a standardizat următoarele formate de compresii și standarde: Cele mai importante aplicații care au condus la dezvoltarea standardelor de compresie MPEG sunt: Reducerea vitezei de transmisie, prin micșorarea debitului de informație, se face parcurgând următorii pași [ISO95]:
MPEG () [Corola-website/Science/334259_a_335588]
-
pneumatic provine dintr-un rezervor alimentat de un compresor. Când presiunea din rezervor este suficientă, aerul comprimat este introdus în cilindrii motoarelor cu piston, respectiv în motorul turboreactor, punându-l în mișcare. Pentru pornirea turbomotoarelor mari este nevoie de un debit de aer mare, la o presiune nu prea ridicată. Acest aer este furnizat de o mică instalație de turbină cu gaze, numită , grup pornit, la rândul său, cu un demaror electric. Grupul poate fi un utilaj la sol sau, în
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
a fost fixat în luna decembrie a anului 2013, iar al treilea generatoare este de așteptat să fie operațional în 2015. Problemele Ucrainei legate de finanțarea proiectului au fost agravate de controversele în jurul transparenței și impactului proiectului asupra mediului și debitului de apă în aval, în Republica Moldova. Ucraina a căutat finanțare de la Banca Mondială, care, în 2007, i-a acordat doar 29,6 mln. $, pentru executarea lucrărilor asupra sistemului de transport electric. Experții din industrie cred Ucraina va fi în măsură
Centrala hidroelectrică reversibilă de pe Nistru () [Corola-website/Science/335244_a_336573]