64,222 matches
-
Thomas și Annis Kukulan (2004), nu pentru că este cel mai recent, ci pentru că descrie și metodologia identificării clasicilor sociologiei. Cele două autoare au analizat 46 de programe de teorie sociologică din universtățile și colegiile americane, urmărind frecvența cu care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii Numărul programelor (N = 46) Numărul de săptămâni M. Weber 46 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru că descrie și metodologia identificării clasicilor sociologiei. Cele două autoare au analizat 46 de programe de teorie sociologică din universtățile și colegiile americane, urmărind frecvența cu care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii Numărul programelor (N = 46) Numărul de săptămâni M. Weber 46 2,58 É. Durkheim 45 2,41 K. Marx 42 2,55 G.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
E. Thomas și Annis Kukulan (2004, 258) au identificat, după expresia lor, „Sfânta Treime” (holy trinity) a sociologiei, formată din Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Cele două profesoare de la Kenyon College atrag atenția că „Prezența în cursurile de teorie din universități a femeilor-sociolog este minimă. Doar opt programe de teorii clasice includ unele texte despre sau ale unor specialiste din trecut” (J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004, 159). Puțini știu că prima femeie-sociolog, Harriet Martineau (1802-1876) poate fi considerată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lor, „Sfânta Treime” (holy trinity) a sociologiei, formată din Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Cele două profesoare de la Kenyon College atrag atenția că „Prezența în cursurile de teorie din universități a femeilor-sociolog este minimă. Doar opt programe de teorii clasice includ unele texte despre sau ale unor specialiste din trecut” (J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004, 159). Puțini știu că prima femeie-sociolog, Harriet Martineau (1802-1876) poate fi considerată fondatoarea sociologiei empirice, că ea a utilizat termenul de „sociologie” înaintea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca atare a ajuns să fie discutată după 1990, când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca atare a ajuns să fie discutată după 1990, când Anselm L. Strauss și Juliet Corbin au publicat lucrarea Basics of Qualitative Research
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
așa cum ne-ar plăcea sau ne-ar coveni, ci așa cum se prezintă ea la teren [...], încercând să o explicăm cu mijloace științifice (Traian Herseni, 1970, 8-9). Cele spuse de Traian Herseni corespund punctului de vedere al cercetătorilor atașați paradigmei calitative, teoriei întemeiate. Este de remarcat și claritatea ideilor, simplitatea, nu simplismul expunerii. Pentru clasici „simplitatea nu este un punct de pornire, ci un țel” - observa istoricul englez F.M. Maitland (1887). Cât privește cercetarea cu precădere a realităților românești, Traian Herseni aduce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Herseni a fost urmată și de alți psihosociologi (Nicolae Radu, 1962; Adrian Neculau, 1984; Septimiu Chelcea, 1994 ș.a.) În scrierile lui Traian Herseni găsim sugestii și pentru problemele care ne frământă azi. Dau un singur exemplu: orientarea învățământului universitar - spre teorie sau spre cerințele pieței muncii, spre practică. În urmă cu aproape 70 de ani, Traian Herseni atrăgea atenția asupra pericolului îndepărtării universităților de la rosturile științei. În Europa, stăpânită încă de spiritul gândirii clasice grecești, știința corespunde unor puternice nevoi teoretice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pătruns sau au fost adoptate de români pe calea aculturației spontane, după cum aderarea la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea mai mare parte dintre români. Un spațiu național evoluează ca un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependență, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiu național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
erg.politics.ox.ac.uk/materials/national identity/Rambour Paper.pdf" http://erg.politics.ox.ac.uk/materials/national identity/Rambour Paper.pdf. Rumford Chris. (2003). European Civil Society or Transnational Social Space? European Journal of Social Theory, 6, 1, 25-43. Sartori Giovani (1999) Teoria democrației reinterpretată, prefață Dan Pavel, traducere Doru Pop, Iași: Editura Polirom. Schifirneț Constantin. (2007a). Formele fără fond un brand românesc, București: Editura Comunicare.ro. Schifirneț Constantin. (2007b). Paradoxul spațiului public Revista română de comunicare și relații publice, 9, 27-37. Schifirneț
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
latter overestimates it. Întrebări despre fericire Care sunt căile prin care putem fi fericiți, și cum putem evita suferința? Aceste întrebări stârnesc de secole reflecția - răspunsurile diferite traducându-se în concepții de viață diferite. Profunzimea și nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de simplist ar fi elaborată, par să sfideze posibilitatea studiului prin chestionar. O metodă mai potrivită ar fi desigur ancheta prin interviuri în profunzime. În acest articol îmi propun însă să argumentez în favoarea utilității chestionarului, instrument
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care le avansează, pe de altă parte. Limite metodologice O primă limită metodologică a acestui studiu se referă la înțelesul conceptului de „fericire”. Definiția dată fericirii este axa care structurează o filozofie de viață, întrucât definiții personale diferite conduc la teorii și recomandări diferite. De exemplu, cei ce definesc fericirea într-o perspectivă hedonistă o vor căuta desigur pe alte căi decât cei ce o definesc într-o perspectivă spirituală, cei care o definesc cognitiv, sau cei care o înțeleg prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perspectivă hedonistă o vor căuta desigur pe alte căi decât cei ce o definesc într-o perspectivă spirituală, cei care o definesc cognitiv, sau cei care o înțeleg prin raportare la calitatea relațiilor interumane. În cele ce urmează vom studia teoriile individuale despre fericire fără a diferenția între accepțiunile date conceptului, întrebându-i pe oameni dacă sunt fericiți și ce anume este necesar pentru fericire, considerând termenul ca un dat. O a doua limită se referă la pretențiile de veridicitate ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de generalitate ridicat (de exemplu, „oamenii săraci cu greu pot fi fericiți”). Este însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează (de exemplu, traducându-se în „eu cu greu aș putea fi fericit dacă aș fi sărac, astfel încât voi încerca să îmi îmbunătățesc situația materială”). Chiar dacă noi ne construim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
celorlalți nu ascultă de aceleași legi. Prin urmare, a cerceta în ce măsură concepțiile despre fericire ale oamenilor sunt empiric susținute de distribuția fericirii în populație este un demers ce poate fi criticat pentru exigențele prea înalte pe care le impune acestor teorii cotidiene. Ele nu își propun să descrie societatea contemporană, ci, mai probabil, să descrie și să prescrie viața oamenilor individuali care le construiesc. Ținând cont de această observație, este însă interesant să vedem dacă generalitatea pe care unii oameni le-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
strategiile sociale de legitimare a practicilor și a situațiilor sociale existente. Ca individ putem legitima aproape orice prin fericire: credința în Dumnezeu, dar și denunțarea religiei ca iluzie; munca asiduă, dar și traiul boem. La nivel social, însă, există anumite teorii larg împărtăștite asupra căilor de a atinge fericirea. Ancheta sociologică „Barometrul Opiniei Publice” din mai 2005, realizată de Fundația pentru o Societate Deschisă și The Gallup Organization Romania, indică faptul că există un consens relativ asupra influenței pe care o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată semnificativ cu fericirea, așa cum sunt acestea măsurate în baza de date. Oamenii care merg lunar la biserică se declară la fel de fericiți, în medie, ca oamenii care merg mai rar sau deloc; de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la biserică se declară la fel de fericiți, în medie, ca oamenii care merg mai rar sau deloc; de asemenea, cei care cred în judecata de apoi sau în puterea rugăciunii nu diferă de cei care nu cred, în ceea ce privește evaluarea propriei fericiri. Teorie și experiență: influența propriei condiții asupra teoriilor fericirii Ne putem întreba, de asemenea, dacă oamenii care trăiesc într‑o situație considerată nefavorabilă pentru fericire au alte filozofii de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
medie, ca oamenii care merg mai rar sau deloc; de asemenea, cei care cred în judecata de apoi sau în puterea rugăciunii nu diferă de cei care nu cred, în ceea ce privește evaluarea propriei fericiri. Teorie și experiență: influența propriei condiții asupra teoriilor fericirii Ne putem întreba, de asemenea, dacă oamenii care trăiesc într‑o situație considerată nefavorabilă pentru fericire au alte filozofii de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu au autoturism. În cazul sărăciei, observatorii (și anume, persoanele mai înstărite) par să subestimeze dificultățile cu care se confruntă „trăitorii”, și anume cei mai săraci. Observatorii elaborează ceea ce am putea numi o teorie consolatoare, care minimizează avantajele conferite de poziția privilegiată. „Banii nu aduc fericirea” este o observație veche - ce pare să servească însă mai degrabă ca un îndemn spre o viață echilibrată între material și spiritual, decât ca o descriere adecvată a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sunt foarte nemulțumiți de starea lor de sănătate sunt mai frecvent sceptici (70% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți) decât cei foarte mulțumiți (doar 50% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți). De asemenea, vârsta este asociată puternic cu teoria despre boală și fericire: dacă 13% dintre tinerii sub 24 de ani cred că oamenii bolnavi pot fi fericiți, doar 4% dintre cei de peste 60 de ani cred acest lucru. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Vârsta și concepția privind fericirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi fericiți 48 57 66 70 63 Se poate, dar este greu 39 35 28 27 31 Pot fi fericiți 13 8 6 4 6 Total 100 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Observatorii bolii au o teorie consolatoare, în comparație cu cei care se consideră bolnavi. Este desigur posibil ca în spatele acestor diferențe să se ascundă și înțelegeri diferite ale conceptului de „bolnav”, cei relativ sănătoși (mai precis, cei mulțumiți de sănătatea lor) având probabil o accepțiune mai largă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fericiți 48 52 53 51 Se poate, dar este greu 34 39 38 38 Pot fi fericiți 19 9 9 10 Total 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Observatorii celor fără prieteni au în acest caz o teorie moralizatoare, care îndeamnă oamenii să își facă prieteni. Importanța prieteniei este mai degrabă supraestimată, în raport cu cei care nu au prieteni de care să fie mulțumiți. Cei mai puțin religioși De asemenea, religiozitatea contribuie la o subestimare a posibilității de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Total Da Nu Nu pot fi fericiți 72 48 65 Se poate, dar este greu 21 31 24 Pot fi fericiți 7 22 11 Total 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Prin urmare, observatorii scepticismului religios au o teorie moralizatoare în raport cu cei care trăiesc în această condiție: credința religioasă este asociată cu meta-credința că religiozitatea face posibilă fericirea. Analiza multivariată a fericirii și a teoriilor fericirii În cele ce urmează voi încerca să testez concluziile de mai sus prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Prin urmare, observatorii scepticismului religios au o teorie moralizatoare în raport cu cei care trăiesc în această condiție: credința religioasă este asociată cu meta-credința că religiozitatea face posibilă fericirea. Analiza multivariată a fericirii și a teoriilor fericirii În cele ce urmează voi încerca să testez concluziile de mai sus prin modele de regresie logistică în care controlez variabilele relevante și principalele caracteristici sociodemografice. REF Ref182382642 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6 arată principalii factori care influențează probabilitatea unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]