53,579 matches
-
de corpul străin. Primele sunt frecvente în bolile infecțioase, secundele în micobacteriozele păsărilor, infestațiile parazitare și în procesele de necroza și de resorbție. Cornil și Babeș, citați de Ciurea (1971Ă au evidențiat posibilitatea ca și unele celule epiteliale să se transforme în celule gigante. Celulele prezentatoare de antigene Inseram la limita dintre celulele monocitar-macrofagice și celulele limfoid- plasmocitare, celulele prezentatoare de antigene (CPAĂ, celule asociate acestor două linii sau sisteme celulare. CPA sunt în cea mai mare parte de origine monocitar-
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Deși celulele lui Langerhans sunt derivate din macrofagele măduvei osoase, nu au funcții fagocitare. Localizate în epiderm, fixează antigenele pătrunse în piele, pe suprafața prelungirilor dendritice și migrează pe calea limfaticelor aferente spre zona paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina, plăcile lui Peyer
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
toată celulă și au foarte puțină citoplasma PAS negativă. La microscopul electronic plasmalema lor prezintă numeroase vilozități, care conțin receptori pentru imunoglobulinele M, G, A, D și pentru complement. După contactul cu antigenii, celulele B se activeaza (blastizeazăă și se transformă în imunoblaste, celule capabile să se diferențieze în proplasmoblaști, plasmoblaști și plasmocite, depozitare și secretoare de anticorpi. Altă grupa de celule B, după activare se diferențiază în celule B cu memorie , care reintră în circulație și la o nouă întâlnire
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii cu variolă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze ale inflamației catarale sunt foarte greu de diferențiat, pe cadavru, de modificările cadaverice autolitice. Macroscopic, se poate vorbi de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale. Se pot transforma în inflamații granulomatoase de corp străin. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT PROLIFERATIVE Așa cum am menționat la fazele evolutive ale procesului inflamator, substratul citologic al acestor inflamații îl constituie histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe de o parte, fibroblastele, fibrocitele, angioblastele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
predomina în focarul inflamator în raport de factorul determinant al acestuia. Un rol deosebit revine și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară se transforma în inflamație fibroblastica și cea limfoida poate deveni plasmocitară etc. Inflamațiile predominant productive sau proliferative, în raport de numeroși factori etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu o frecvență mult mai redusă la alte animale, exceptând pisicile și câinii. Fac parte din inflamațiile cu substrat imun fiind demonstrată evoluția lor în paralel cu evoluția titrului de anticorpi. Patogenetic trebuie menționat faptul că plasmocitele sunt celule B transformate în imunoblaste și apoi plasmoblaste, generatoare și depozitare de anticorpi. Corect denumirea acestor inflamații ar trebui să fie cea de inflamații predominant limfoplasmocitare. În afara plasmocitozei nurcilor, parvoviroză unanim recunoscută, inflamația limfoplasmocitară a mai fost semnalată la pisici și uneori la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin limfocite și plasmocite, producătoare și eliminatoare de anticorpi care se dispun în număr variabil la periferia granulomului. Sub influența factorului de fuziune a macrofagelor (MFF sinonim cu ÎL-4Ă celulele epitelioide se unesc sau se multiplică fără diviziune citoplasmatica; se transformă în celule gigante. Ca efect al hipersensibilizării mediate celular, în zona centrală a granulomului apare necroza de cazeificare, iar ca urmare a eliberării factorului de activare a macrofagelor (MAFĂ de către limfocitele Ț sensibilizate, în zona periferica se observă atracția din
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
viroze parainfluențale (PI3Ă în pulmoni la rumegătoare cât și în limfonodurile purceilor infectați cu circovirusul porcin de tip 2 (CPV-2Ă etc. Aceeași proliferare difuza cu celule mari se observă adesea în splina păsărilor, care crește mult în volum și se transformă într-un conglomerat de celule cu forme și structuri diferite dominate de celule gigante cu foarte mulți nuclei dispuși periferic. Examenul histologic relevă înlocuirea țesuturilor de origine prin hiperplazia difuza de celule epitelioide și celule gigante. Pe baza acestui considerent
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
constatat la șobolanii tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și în prezent. În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
posedă o anumita sarcina electrică, pe când corpusculul fagocitat este neutru; este precedată de o sensibilizare a particulei prin opsonizare. Deși majoritatea celulelor, în anumite condiții pot capătă proprietăți fagocitare, această capacitate este specifică leucocitelor granulocitare, numite și microfage și monocitelor transformate în macrofage. Microfagele au viața scurtă, la sfârșitul unei intervenții mor, în timp ce macrofagele își pot repeta acțiunile fagocitare (Tizard J.R., 2004Ă. Elementul caracteristic al fagocitozei constă într-o sensibilizare specifică a particulelor vii fagocitabile printr-o multitudine de factori umorali
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
folosesc pe baza capabilităților intelectuale și sociale superioare (autonomie, responsabilitate, creativitate, cooperare, spirit critic etc.) printr-un proces de negociere între manager și salariat (schema 2). Schema 2. Crearea resurselor umane prin negociere În același sens, managementul resurselor umane se transformă în managementul activităților și al relațiilor omului în sfera muncii (MOM = managementul omului în muncă), presupunând interesul acordat nu numai muncii, ci și ansamblului de probleme care privesc pe om în conexiune cu munca (raportul dintre muncă și viața de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de cel condus, în cadrul unor relații de muncă liber acceptate (juridic). Factorul generator direct al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de funcționare a economiilor de tip capitalist<footnote Burnham, James, The Managerial Revolution, New York, 1941; Chandler, Alfred, The Visible Hand: The
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
-și promoveze nu numai abilitățile profesionale, ci și calitățile morale. Pericolul generat de management se află în posibilitatea ca acest grup profesional să-și inverseze rolul și poziția sa; în loc de a fi un mijloc ce reunește scopurile organizației, să se transforme într-un grup care încearcă să facă din organizație un mijloc pentru satisfacerea scopurilor sale. Așa apare managerialismul, prin care „anumite interese sunt arbitrar privilegiate, procesul de luarea deciziilor este distorsionat și conflictele semnificative sunt înăbușite”<footnote Ibidem. footnote>. În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de avantaje Mediul Procese reactive Organizațiile se grupează în nișe ecologice distincte, până când resursele devin rare sau condițiile ostile, atunci ele mor Configurația Procese de transformare Organizațiile există în configurații stabile pe o perioadă îndelungată, dar apoi trebuie să se transforme ele însele Ceea ce se cere a fi reținut de noi se referă la necesitatea de a privi aceste „școli” în dependență directă de condițiile în care ființează o organizație, de specificul activității sale. În epoci relativ stabile strategiile se pot
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
realizare a acesteia, când personalul existent s ar putea afla la un nivel necorespunzător. Omul, însă, nu este o „resursă” (a se vedea capitolul 1), ceea ce ar implica „utilizarea” sa cât mai eficientă. Omul este creatorul resurselor organizaționale, cel care transformă „sursele” în „resurse”. Prin resurse înțelegem un mod de valorizare și valorificare a unor surse. Astfel, surse existente de mii de ani devin resurse doar când oamenii au acordat atenție unei surse (maree, vânturi, energia atomică, petrolul, gazele naturale, lemnul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mii de ani devin resurse doar când oamenii au acordat atenție unei surse (maree, vânturi, energia atomică, petrolul, gazele naturale, lemnul etc.), au creat mijloacele folosirii acesteia și au apreciat folosirea acestei resurse ca utilă. Omul este, deci, cel care transformă sursele (de materii și energie) în resurse și nu poate fi tratat ca o „resursă”. În raport de mărimea cheltuielilor alocate de o firmă în efortul de dezvoltare a angajaților săi, distingem: strategia „de conciliere” - în cadrul căreia alocarea unui nivel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tari” (strengths); 2) „puncte slabe” (weaknesses); 3) oportunități (opportunities); 4) riscuri, amenințări (threats). footnote> ne ajută să parcurgem cea mai importantă etapă în elaborarea și implementarea politicilor, și anume cea a problematizărilor. Problematizarea reprezintă procesul prin care managementul resurselor umane „transformă” mediul (și contextul) organizației în cerințe de stadiu, acțiune și schimbare. Problemele (teoretice și practice) sunt create de manageri, sunt „inventate” pe baza analizei (de tip diagnoză) și a unei evaluări care scoate în evidență o insatisfacție, o nouă exigență
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a ceea ce cuprinde cartea, iar la citirea propriu-zisă vom descoperi dacă ceea ce am anticipat se confirmă sau nu. 4. Lectura dinamică presupune implicarea în atmosfera cărții. Cartea transmite idei printr o înșiruire de cuvinte. Putem lua parte la acțiunea cărții transformând cuvintele în imagini. Putem de asemenea să simțim ritmul, muzica. Implicându-ne în acțiune ne va fi mai ușor să ne reamintim informația. 5. Pauzele sunt foarte importante după fiecare sesiune de lectură dinamică pentru ca subconștientul nostru să poată absorbi
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
acești gânditori sunt discutați în mod fragmentar, rupți din contextul potrivit - istoria materiei de care s-au ocupat - deci fără o înțelegere reală a istoriei filozofiei, a teoriei etice, a istoriografiei, a teoriei economice. Evident, istoricul literar nu se poate transforma automat într-un bun cunoscător al istoriei tuturor acestor discipline. El devine pur și simplu un compilator, un intrus .conștient de propria lui incompetență. Din punct de vedere pedagogic, studierea în mod izolat a unor "cărți mari" poate fi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
doar potrivit naturii lui sau principalei lui însușiri. El capătă o utilizare secundară numai când funcția lui primară s-a perimat; vechea vârtelniță devine un ornament sau o piesă de muzeu; clavicordul, oare nu mai poate servi pentru muzică, este transformat într-o masă de scris utilă. De asemenea, natura unui obiect reiese din utilizarea lui ; el este ceea ce face. Un obiect are structura necesară îndeplinirii funcției lui, precum și diferite accesorii a căror adăugare a devenit posibilă în funcție de timp și de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
neoumaniștilor, marxiștilor si neotomiștilor) pe vreun ideal abstract, străin de literatură, nepotrivit formei istorice a literaturii. Termenul de "perspectivism" implică recunoașterea faptului că există o singură poezie, o singură literatură, comparabilă de-a lungul veacurilor, care se dezvoltă, care se transformă, care e plină de posibilități. Literatura nu este nici o serie de opere unice care nu au nimic comun unele cu altele, nici o serie de opere închise în anumite cicluri de timp ca romantismul sau clasicismul, epoca lui Pope și epoca
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]