64,222 matches
-
07 0,03 6,23 1,00 0,01 0,93 Mărimea localității 0 -0,04 0,04 1,00 1,00 0,32 1,04 Modelul crește proporția predicțiilor corecte de la 56,6% la 69,2%. În ceea ce privește relațiile dintre teoriile fericirii și situația proprie, observațiile de mai sus sunt susținute de analiza multivariată. Am realizat un model de regresie logistică binară pentru a testa acest lucru, studiind probabilitatea de a răspunde afirmativ la fiecare dintre întrebările de mai sus. Rezultatele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
testa acest lucru, studiind probabilitatea de a răspunde afirmativ la fiecare dintre întrebările de mai sus. Rezultatele analizei sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 7. Modele de regresie logistică pentru testarea relațiilor dintre teoriile fericirii și experiența proprie Predictori: Variabile dependente Cei săraci pot fi fericiți Cei bolnavi pot fi fericiți Cei fără prieteni pot fi fericiți Cei care nu cred în Dumnezeu pot fi fericiți Evaluarea situației materiale + /Sig. (+) 0,016 Nesemn. Nesemn
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lunar (+) 0,007 (+) 0,009 (+) 0,045 Nesemn. Sex masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
0,009 (+) 0,045 Nesemn. Sex masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
0,045 Nesemn. Sex masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Nesemn. Sex masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7 ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau obiectivi disponibili, putem trage concluzia că într-adevăr sărăcia, viața familială și satisfacția față de proprii prieteni au un efect semnificativ asupra fericirii individuale în societatea românească actuală. Dimpotrivă, credința în Dumnezeu nu pare să influențeze fericirea - contrazicând astfel o teorie foarte larg împărtășită de populație. De ce oare marea majoritate a oamenilor susțin că persoanele care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericite, dat fiind că de fapt religiozitatea nu este asociată cu fericirea declarată? O posibilă interpretare pornește de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu pot fi cu adevărat fericite. Sensul conceptului de fericire, precum și justificările din spatele condiționării fericirii de credință nu pot fi cu adevărat înțelese doar cu ajutorul datelor de chestionar; acestea din urmă ne ajută însă să observăm variațiile sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fericire, precum și justificările din spatele condiționării fericirii de credință nu pot fi cu adevărat înțelese doar cu ajutorul datelor de chestionar; acestea din urmă ne ajută însă să observăm variațiile sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi cu adevărat înțelese doar cu ajutorul datelor de chestionar; acestea din urmă ne ajută însă să observăm variațiile sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
doar cu ajutorul datelor de chestionar; acestea din urmă ne ajută însă să observăm variațiile sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
variațiile sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează grav libertatea persoanelor, stârnind astfel reacții defensive, de raționalizare, din partea celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
astfel stimulat, îndemnat spre acțiune, și nu consolat. Această diferență poate fi generată și de faptul că sărăcia și boala sunt general recunoscute ca piedici în calea autonomiei umane, în timp ce prietenii și credința în Dumnezeu au o relevanță disputată. Astfel, teoriile din jurul celor din urmă sunt autojustificative, apărându‑și poziția (cu atât mai mult cu cât aceasta este deseori considerată o opțiune, o alegere și nu un dat). Filozofia fericirii în căsnicie De ce este nevoie pentru o căsnicie fericită? Este iubirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
La nivel declarativ, această dilemă de tip Romeo și Julieta este rezolvată net în favoarea iubirii. Răspunsurile persoanelor intervievate în Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizat de Fundația Soros și The Gallup Organization Romania, indică faptul că acestea împărtășesc o teorie a căsătoriei bazată în primul rând pe iubire, în al doilea rând pe situația materială, și în ultimul rând pe similaritatea poziției și caracteristicilor sociale (vezi REF Ref170386992 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8 și REF Ref170315958 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9). Iubirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
A crede în necesitatea iubirii pare să nu fie același lucru cu a crede în înțelepciunea ei. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Model de regresie: respingerea accesului persoanelor purtatoare de stigmat social în familie Variabile Influență Coef. Beta Semnificație statistică Teorii ale succesului în căsnicie Importanța iubirii si sprijinului reciproc pentru căsnicie + 0.11 0.00 Importanța similarității sociale pentru căsnicie + 0.14 0.00 Importanța situației materiale pentru căsnicie 0.04 0.24 Importanța confortului în gospodărie pentru căsnicie -0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
materială a familiei de proveniență. Ce aflăm despre fericirea în căsnicie? Filozofia de viață privind succesul unei căsnicii pune pe primul loc iubirea, pe al doilea loc condițiile materiale și pe al treilea loc, la distanță, similaritatea socială. Atunci când aceste teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în alegerea partenerului, nu sunt asociate statistic cu o relație tensionată în cuplu. Concluzii Datele analizate mai sus susțin trei concluzii cu privire la filozofiile de viață împărtășite în România actuală. Dacă le analizăm nu ca pe opțiuni personale, ci ca pe teorii cu pretenții de validitate la un nivel mai general, putem spune că ele corespund, în linii mari, realității sociale. De exemplu, într-adevăr boala, sărăcia, lipsa prietenilor sau a familiei constituie obstacole în calea fericirii - așa cum pot fi acestea evaluate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nici pe departe la fel de problematică precum alte dezavantaje. Totuși, datele statistice indică faptul că sărăcia este un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește legătura dintre experiența proprie și filozofia de viață, am identificat două astfel de relații: teoriile compensatoare minimizează relevanța factorilor adverși (precum în cazul sărăciei sau a bolii), iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sărăcia este un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește legătura dintre experiența proprie și filozofia de viață, am identificat două astfel de relații: teoriile compensatoare minimizează relevanța factorilor adverși (precum în cazul sărăciei sau a bolii), iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar sociologia este parte integrantă a moștenirii unei națiuni. În comparație cu lucrările amintite mai sus, volumul doamnei Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești, este înainte de orice o analiză a contextelor social-istorice și epistemologice în care se produc, se extind și se validează teoriile sociologice. Modelul său de abordare rămâne T. Herseni și credem că nu greșim în ideea că lucrarea Mariei Larionescu se constituie într-o reevaluare și dezvoltare a viziunii din cartea lui Herseni Sociologia românească. Introducerea cărții aduce precizări relevante pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin în perioada constituirii statelor moderne naționale. Ca exponenți ai sociologiei critice sunt amintiți M. Kogălniceanu, I. Heliade-Rădulescu, T. Maiorescu și C. Rădulescu-Motru. O observație avem de făcut: viziunea junimistului este prezentă în teoria formei fără fond, întrucât el nu a scris nicăieri despre forme fără fond. Dintre cei patru gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
patru gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste asupra societății” nu lipsește explorarea originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei gândiri sociologice la marele poet. Tocmai din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]