57,196 matches
-
este valea râului Ialomița, având o parte superioară montană, situată între Mecetul Turcesc și Pietroșița, în munții Bucegi. adună apele din pâraiele Bătrână, Doamnele, Obârșia, Sugari și se întinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
izvorește râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principala a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele coline și avene. Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros. În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Formele glaciare de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros. În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Formele glaciare de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul Ialomița, care are un
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spații din Munții Bucegi. Variabilitatea pe suprafețe relativ mici a factorilor și condițiilor de pedogeneza explică numeroasele asociații de soluri, cu variații accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen și specie de sol, oglindite obișnuit în grupările vegetale respective.
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
la peste 1800 m altitudine, precipitații abundente de 800-1200 mm/an și vânturi puternice. Pe platoul Bucegi se întâlnește climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2° Celsius, precipitații puține și vânturi foarte puternice. În Bucegi, ca pe orice alt munte, vremea se poate schimba foarte repede, existând chiar zile în care cel puțin trei anotimpuri sunt prezente în timp relativ scurt. Pe culmile înalte, solul se încălzește puternic în zilele cu soare, deoarece, rarefierea și transparența aerului favorizează pătrunderea unei
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
umed condensează sub formă de nori. Iarna, crestele Bucegilor sunt mai însorite decât cele de la câmpie, iar primavara și vara mai înnorate. De menționat, este fenomenul de formare a unei mări de nori de joasă altitudine, mai ales iarna, pe munții din jur, în timp ce crestele înalte rămân însorite. Despre ceață se poate spune că forma sub care se găsește de cele mai multe ori este cea a de "ceață orografică". Astfel, în diminețile senine de vară, pe masură ce soarele se ridică, aerul
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
între 810-1350mm), cu o medie mai mare in lunile iunie și iulie; cele mai mici medii lunare se înregistrează în ianuarie și februarie. Legat de precipitații și de existența norilor, s-a calculat că, în medie, în regiunea superioară a muntelui sunt anual sub 40 zile cu cer senin și peste 140 zile cu cer acoperit. La Vârful Omu suma anuală a precipitațiilor este, în medie, de 1277,6 mm. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iulie, a
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
Frashëri face o legătură interesantă între limba vorbită de un popor și libertatea acestuia. Cum de și-au păstrat albanezii limba, deși nu au avut o literatură scrisă și nici un alfabet propriu? Libertatea de care s-au bucurat - la adăpostul munților - este cheia, după Sami. Desigur că pierderea libertății ar antrena dispariția limbii și deci a identității albaneze. Deja, apreciază Sami, propaganda și pătrunderea limbilor slave și a celei grecești erodează naționalitatea albaneză. Guvernul turc trebuie forțat, spune Sami, să-i
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
Situată pe platoul Munților Bucegi, la o altitudine de 2206 metri, sub Vârful Babele (latitudine - 45,40617; longitudine - 25,47201), reprezintă baza turistică centrală a munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri. A fost construită în 1937 de către societatea turistică Asociația Drumeților din Munții
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
Situată pe platoul Munților Bucegi, la o altitudine de 2206 metri, sub Vârful Babele (latitudine - 45,40617; longitudine - 25,47201), reprezintă baza turistică centrală a munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri. A fost construită în 1937 de către societatea turistică Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.). Arhitectul a fost Octav Doicescu. Este gazdă unor fenomene litografice: ciupercile de piatră numite "Babele" - monumente ale
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
Munților Bucegi, la o altitudine de 2206 metri, sub Vârful Babele (latitudine - 45,40617; longitudine - 25,47201), reprezintă baza turistică centrală a munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri. A fost construită în 1937 de către societatea turistică Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.). Arhitectul a fost Octav Doicescu. Este gazdă unor fenomene litografice: ciupercile de piatră numite "Babele" - monumente ale naturii - aflate chiar în fața cabenei și a Sfinxului în imediata ei apropiere. Iarnă și mai ales primăvară, servește
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
Unele denumiri toponimice întâlnite în munții Bucegi ridică interesante probleme de filologie. Numele de Bucegi are o formă arhaica de Buceci. Formă Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune ca mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca și locuitorii Branului de Jos, îi numesc
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
ca mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca și locuitorii Branului de Jos, îi numesc cu toți în zilele noastre Bucegi. Lingviștii spun că "huceagul" sau "buceagul" este un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
Constantă, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se întâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu același sufix că în Măneciu sau Moeciu. În apropierea culmii Doamnelor curge o apă
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu același sufix că în Măneciu sau Moeciu. În apropierea culmii Doamnelor curge o apă ce se numeste Valea Sugarilor. În românește ungurescul "sugar" înseamnă "domn". Deci avem "Muntele Doamnele" și "Valea Domnilor". Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu același sufix că în Măneciu sau Moeciu. În apropierea culmii Doamnelor curge o apă ce se numeste Valea Sugarilor. În românește ungurescul "sugar" înseamnă "domn". Deci avem "Muntele Doamnele" și "Valea Domnilor". Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
curge o apă ce se numeste Valea Sugarilor. În românește ungurescul "sugar" înseamnă "domn". Deci avem "Muntele Doamnele" și "Valea Domnilor". Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
și "Valea Domnilor". Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau "Preotul negru", de la cuvintele turcești "căra" = "negru" și "imam" sau "iman" = "conducător", "preot". Crucea Eroilor Neamului este un
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau "Preotul negru", de la cuvintele turcești "căra" = "negru" și "imam" sau "iman" = "conducător", "preot". Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau "Preotul negru", de la cuvintele turcești "căra" = "negru" și "imam" sau "iman" = "conducător", "preot". Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Vârful Bucură(primul vârf la sud de Omu), se numește astfel în amintirea Bucurei Dumbrava
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
Caraiman se află orașul Bușteni. Vârful Bucură(primul vârf la sud de Omu), se numește astfel în amintirea Bucurei Dumbrava (1868-1926), pe numele ei adevărat Ștefania Seculici (cunoscută că "Fanny"), scriitoare și drumeața neobosita, una dintre inițiatoarele turismului românesc modern. Muntele Gutanul poartă numele lui Moș Gheorghe Gutanul. Stîncile Franz-Iosef se află la 1299 m altitudine, la 5 minute de cabană Poiana Stanei, si au fost amenajate cu trepte și grilaje de fier în anul 1897, cu prilejul vizitei la Sinaia
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
află la 1299 m altitudine, la 5 minute de cabană Poiana Stanei, si au fost amenajate cu trepte și grilaje de fier în anul 1897, cu prilejul vizitei la Sinaia a împăratului Austro-Ungariei, Franz Joseph al Austriei. Șaua Baiului din Munții Diham. Pentru muntele Baiu s-a purtat timp de câteva decenii, la începutul secolului XIX, un proces între râșnovenii stăpânitori ai muntelui din anul 1593 și boierii Dudescu, Crețulescu, Răducanu, Paleologu și medelnicerul Grigorie, care revendicau proprietatea muntelui. Denumirea de
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]