64,222 matches
-
literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezvoltare. După cum subliniază autoarea, evoluția sociologiei postbelice în România se distinge prin paradoxuri, derivate din contextele sociale și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au format înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc. Din punctul nostru de vedere, cele mai importante câștiguri ale perioadei de relansare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amplu travaliu istoriografic și teoretic, Constantin Schifirneț ne oferă o lucrare de sinteză asupra unei teme de mare răsunet în spațiul gândirii românești: Formele fără fond, un brand românesc. Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără fond, care, începând cu Maiorescu, a alimentat permanent reflecțiile multor teoreticieni asupra fenomenului românesc modern. Și este important că această abordare este făcută cu instrumentele adecvate ale analizei sociologice și de către un excelent cunoscător al curentelor de idei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asupra fenomenului românesc modern. Și este important că această abordare este făcută cu instrumentele adecvate ale analizei sociologice și de către un excelent cunoscător al curentelor de idei din cultura română modernă. Autorul ia în discuție traseul istoric complet al acestei teorii, cu transformările și interpretările pe care le-a suferit de la un autor la altul, arătând că ea s-a constituit din mers, prin aglutinarea unor contribuții ale personalităților de vârf al gândirii românești, care au proiectat asupra procesului nostru de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
contribuții ale personalităților de vârf al gândirii românești, care au proiectat asupra procesului nostru de modernizare perspective analitice variate (de ordin istoric, sociologic, economic, filozofic sau estetico-literar). Numai dacă este privită în ansamblul ei complex, ce cumulează contribuții, reflecții și teorii diverse pe care le-a prilejuit și le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără fond poate fi considerată, după cum susține C. Schifirneț, o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11) sau „un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perspective analitice variate (de ordin istoric, sociologic, economic, filozofic sau estetico-literar). Numai dacă este privită în ansamblul ei complex, ce cumulează contribuții, reflecții și teorii diverse pe care le-a prilejuit și le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără fond poate fi considerată, după cum susține C. Schifirneț, o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11) sau „un model teoretic național” ce a permis studierea contradicțiilor multiple dintre instituțiile moderne și contextul național (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
susține C. Schifirneț, o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11) sau „un model teoretic național” ce a permis studierea contradicțiilor multiple dintre instituțiile moderne și contextul național (p. 243). Așadar, nu e vorba de o teorie în sensul restrâns al termenului, ce își propune să descrie și să explice un domeniu bine delimitat de fapte, ci de un „model teoretic” original, ce are ca sistem de referință un proces istoric de anvergură, și anume modernizarea României
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru a se cunoaște și prezenta pe sine, nu are enciclopedii, tratate, dicționare pe domenii, mari sinteze (Marino, 1996, 208-219). Or, lucrarea dlui Schifirneț este tocmai o astfel de sinteză, ce readuce în dezbaterea actuală una dintre cele mai importante teorii prin care elitele noastre culturale au interpretat critic procesul de modernizare a societății românești și de integrare în mediul civilizației europene. Judecățile atât de drastice ale lui Marino, explicabile prin adresa lor polemică, sunt totuși excesive. Putem constata că unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
printr-un riguros și aplicat examen comparativ, în seria marilor curente de idei ale gândirii occidentale, unele în filiație directă cu acestea, altele în replică sau ca răspunsuri originale la o problematică națională. În această ultimă situație se află și teoria formelor fără fond, pe care Constantin Schifirneț o plasează în legătură directă cu procesele specifice de modernizare din aria românească. „Această teorie nu este una de import, întrucât ea a apărut din nevoia reală și profundă de a căuta explicații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altele în replică sau ca răspunsuri originale la o problematică națională. În această ultimă situație se află și teoria formelor fără fond, pe care Constantin Schifirneț o plasează în legătură directă cu procesele specifice de modernizare din aria românească. „Această teorie nu este una de import, întrucât ea a apărut din nevoia reală și profundă de a căuta explicații pentru fenomene și procese sociale și spirituale din cadrul național românesc, neregăsite în paradigmele sociologice ale secolului al XIX-lea” (p. 11). Fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formelor fără fond este încă (din păcate!) de mare actualitate în România, după cum susține autorul încă din primele pagini: „Vremurile pe care le trăim se derulează parcă înadins sub semnul formelor fără fond” (p. 9). Readucerea în dezbatere a acestei teorii ne ajută să înțelegem mai bine perioada comunistă (care a fost, în multe privințe, o lume a formelor fără fond) și perioada tranziției postcomuniste, cu procese și fenomene specifice, unele paradoxale, atipice, pe care această teorie le poate clarifica și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în dezbatere a acestei teorii ne ajută să înțelegem mai bine perioada comunistă (care a fost, în multe privințe, o lume a formelor fără fond) și perioada tranziției postcomuniste, cu procese și fenomene specifice, unele paradoxale, atipice, pe care această teorie le poate clarifica și explica. Efortul de a îndeplini criteriile și standardele necesare pentru a ne integra efectiv în spațiul comunitar european ne pune adeseori în situația de a schimba formele instituționale în speranța că ele își vor produce cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin bogăția informațiilor și referințelor istorice, prin rigoare metodologică și profunzimea analizelor, prin echilibrul interpretărilor și al aprecierilor. Aceste calități se regăsesc și în ultima sa lucrare: Formele fără fond, un brand românesc. Aș mai spune că autorul a abordat teoria formelor fără fond și în alte lucrări și amintesc numai volumul Civilizație modernă și națiune. M. Kogălniceanu. T. Maiorescu. M. Eminescu (1996). 2. O teorie cu un statut special în cultura română. Autorul reconstituie, pe baza unei ample documentații istorice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sa lucrare: Formele fără fond, un brand românesc. Aș mai spune că autorul a abordat teoria formelor fără fond și în alte lucrări și amintesc numai volumul Civilizație modernă și națiune. M. Kogălniceanu. T. Maiorescu. M. Eminescu (1996). 2. O teorie cu un statut special în cultura română. Autorul reconstituie, pe baza unei ample documentații istorice, traiectoria unei idei teoretice majore în cultura română, o idee ce a fost codificată de T. Maiorescu într-o formulare memorabilă, anume aceea a „formei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cultura română. Autorul reconstituie, pe baza unei ample documentații istorice, traiectoria unei idei teoretice majore în cultura română, o idee ce a fost codificată de T. Maiorescu într-o formulare memorabilă, anume aceea a „formei fără fond”. Așa cum demonstrează Schifirneț, teoria construită în jurul acestei sintagme a avut o carieră de excepție în cultura română modernă, fiind preluată, ca instrument metodologic și analitic, de numeroși gânditori care au investigat, din perspective doctrinare adesea opuse, procesul de modernizare a României și interacțiunile complexe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perspective doctrinare adesea opuse, procesul de modernizare a României și interacțiunile complexe, de ordin economic, politic și cultural, dintre spațiul românesc și cel european/occidental. Formulată de Maiorescu și dezvoltată de Eminescu (într-un registru sociologic și istoric mai amplu), teoria formelor fără fond a generat numeroase și rodnice confruntări de idei, care au vizat complexul problematic al modernizării noastre și au dominat spiritul public timp de circa un secol și jumătate. Această situație se explică prin faptul că teoria elaborată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amplu), teoria formelor fără fond a generat numeroase și rodnice confruntări de idei, care au vizat complexul problematic al modernizării noastre și au dominat spiritul public timp de circa un secol și jumătate. Această situație se explică prin faptul că teoria elaborată de mentorul Junimii a surprins și a formulat, la nivel conceptual, contradicția specifică a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aceea dintre formele instituționale moderne, preluate din mediul occidental, și fondul autohton, economic și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reinterpretată, în chip obsesiv, de mai toți gânditorii care au analizat procesul de modernizare a României. Ea s-a aflat în centrul analizelor și dezbaterilor sociologice, istorice și filozofice și în perioada interbelică, astfel încât putem conchide, împreună cu autorul lucrării, că teoria formelor fără fond și-a dobândit un statut special în cultura română, anume acela de cadru teoretic pentru analiza și interpretarea evoluției moderne a societății românești. Lucrarea lui Schifirneț reconstituie istoria acestor confruntări, beneficiind de o nouă bază documentară și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a societății românești. Lucrarea lui Schifirneț reconstituie istoria acestor confruntări, beneficiind de o nouă bază documentară și de cercetările aplicate pe care le-au făcut specialiștii în diverse domenii. Din această perspectivă interdisciplinară, autorul reușește să clarifice aspectele problematice ale teoriei formelor fără fond și să prezinte, într-o manieră echilibrată și nuanțată, pozițiile și interpretările formulate în jurul acestei teme de către un număr impresionant de gânditori români. În primele trei capitole, autorul reface traseul genetic al teoriei, de la „antemaiorescieni” (cei care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
clarifice aspectele problematice ale teoriei formelor fără fond și să prezinte, într-o manieră echilibrată și nuanțată, pozițiile și interpretările formulate în jurul acestei teme de către un număr impresionant de gânditori români. În primele trei capitole, autorul reface traseul genetic al teoriei, de la „antemaiorescieni” (cei care au reacționat la preluarea necritică a unor idei și instituții din țările occidentale și au semnalat efectele acestui comportament imitativ), până la Maiorescu și Eminescu, personalități care au oferit formularea canonică a teoriei. Urmează alte trei capitole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reface traseul genetic al teoriei, de la „antemaiorescieni” (cei care au reacționat la preluarea necritică a unor idei și instituții din țările occidentale și au semnalat efectele acestui comportament imitativ), până la Maiorescu și Eminescu, personalități care au oferit formularea canonică a teoriei. Urmează alte trei capitole ce privesc reinterpretările teoriei de către Gherea, Iorga, Rădulescu-Motru, Stere, Ibrăileanu, Lovinescu și Manoilescu, până la Lucrețiu Pătrășcanu. În aceste capitole, autorul face dovada unui efort analitic impresionant, demonstrând că posedă o cunoaștere temeinică, de la surse, a concepțiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]