64,222 matches
-
care au reacționat la preluarea necritică a unor idei și instituții din țările occidentale și au semnalat efectele acestui comportament imitativ), până la Maiorescu și Eminescu, personalități care au oferit formularea canonică a teoriei. Urmează alte trei capitole ce privesc reinterpretările teoriei de către Gherea, Iorga, Rădulescu-Motru, Stere, Ibrăileanu, Lovinescu și Manoilescu, până la Lucrețiu Pătrășcanu. În aceste capitole, autorul face dovada unui efort analitic impresionant, demonstrând că posedă o cunoaștere temeinică, de la surse, a concepțiilor susținute de gânditorii analizați. Remarcabile sunt, de asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și rezumative, prin care autorul încearcă să pună ordine în accepțiunile atât de vagi ale conceptelor de formă și fond, pentru a degaja, în final, un model teoretic explicativ al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca nimeni altul, a unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ale conceptelor de formă și fond, pentru a degaja, în final, un model teoretic explicativ al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca nimeni altul, a unor texte uitate, aparținând unor cărturari și animatori culturali din prima jumătate a secolului al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, în contextul în care spațiul românesc era sub influența puternică a curentelor europene de emancipare și reformă politică. Autorul face o arheologie a ideilor și a pozițiilor ideologice variate din această perioadă, demonstrând că teoria formelor fără fond nu s-a născut brusc sub pana lui Maiorescu, ci are o gestație îndelungată în lumea românească. Importul masiv de idei și instituții occidentale, făcut de generația pașoptistă, a trezit în societatea românească o reacție contradictorie, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
național și de un lung șir de predecesori. Cum era și firesc, capitolul cel mai consistent este dedicat lui Titu Maiorescu. Deși Schifirneț nu aduce elemente radical noi față de exegeza anterioară, el avansează o interpretare mai adecvată a raportului dintre teoria lui Maiorescu și realitatea socială pe care această teorie încerca să o descrie și să o explice. Autorul subliniază faptul că nu putem aprecia în mod adecvat poziția lui Maiorescu decât dacă înțelegem necesitățile istorice la care trebuia să răspundă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
era și firesc, capitolul cel mai consistent este dedicat lui Titu Maiorescu. Deși Schifirneț nu aduce elemente radical noi față de exegeza anterioară, el avansează o interpretare mai adecvată a raportului dintre teoria lui Maiorescu și realitatea socială pe care această teorie încerca să o descrie și să o explice. Autorul subliniază faptul că nu putem aprecia în mod adecvat poziția lui Maiorescu decât dacă înțelegem necesitățile istorice la care trebuia să răspundă atunci societatea românească. C. Schifirneț plasează concepția socială și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fundalul noilor orientări evoluționiste și pozitiviste. Maiorescu este înfățișat ca un gânditor cu o concepție în esență evoluționistă, cu presupoziții și atitudini conservatoare, dar cu deschidere spre ideile de schimbare și progres. Poziția evoluționistă și moderat conservatoare se regăsește în teoria sa privind evoluția organică, treptată, fără salturi, a societății și în ideea că principiile constituționale și democratice trebuie adecvate la contextul social și istoric, astfel încât noile forme instituționale să capete funcționalitate în mediul românesc. Autorul reliefează contribuția majoră a lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indiscutabilă: necesitatea spiritului critic, supremația criteriilor axiologice, importanța creației originale în dezvoltarea culturii naționale, deschiderea benefică spre noile idei și evoluții spirituale apusene, pledoaria convingătoare pentru integrarea noastră (competitivă, nu imitativă) în spațiul cultural european. Concluzia autorului este că prin teoria formelor fără fond, prin ideile avansate și prin opera sa critică, prin judecata severă asupra realităților naționale, Maiorescu a deschis un câmp nou de cercetare pentru gândirea românească și a indicat o direcție de acțiune politică și practică (p. 78
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ale marelui poet asupra procesului de modernizare a României, dar și actualitatea lor. Apreciat ca „un gânditor profund, un autentic cercetător” (p. 81), Eminescu este cel care, prin studiile și articolele sale din presa vremii, a impus și a consacrat teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Eminescu este cel care, prin studiile și articolele sale din presa vremii, a impus și a consacrat teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vremii, a impus și a consacrat teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și prin interpretările pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și prin interpretările pe care le avansează, cartea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
supusă, după cum știm, decenii de-a rândul, unor interpretări ideologice deformatoare. Autorul demonstrează cu citate ample că Eminescu nu a pus niciodată în discuție oportunitatea și necesitatea procesului de modernizare a României. Dimpotrivă, în textele sale jurnalistice există o adevărată teorie asupra modernizării României. El a trăit și s-a format ca intelectual în mediile civilizației apusene, fiind unul dintre cei mai avizați cunoscători ai curentelor de idei din lumea occidentală. Pentru el, „munca este legea lumii moderne”, iar remediul pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de plusvaloare, căci, rezumă Schifirneț, „sporul în civilizație nu se câștigă decât prin muncă” (p.103). Capitolul dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea este important întrucât ne arată cum a operat un marxist cu termenii teoriei în cauză, analizând rolul instituțiilor burgheze în formarea României moderne, precum și neoiobăgia, văzută tot ca o formă fără fond. Gherea este cel care răstoarnă relația dintre forme și fond, făcând din anterioritatea formelor o lege de dezvoltare a țărilor rămase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fondului adecvat. În această logică, formele fără fond sunt inevitabile și benefice, deoarece reprezintă un element de modernizare, urmând ca fondul lor corespunzător să se dezvolte cu timpul. Schifirneț subliniază, pe bună dreptate, că explicațiile lui Gherea „se întâlnesc cu teoria sistemului mondial și cu teoria dependenței”, iar noțiunile de centru, periferie și semiperiferie sunt utilizate de I. Wallerstein „cam în registrul conceptual al lui Gherea” (pp.108-109). Teoria formelor fără fond traversează cultura română modernă, ceea ce-l obligă pe autor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formele fără fond sunt inevitabile și benefice, deoarece reprezintă un element de modernizare, urmând ca fondul lor corespunzător să se dezvolte cu timpul. Schifirneț subliniază, pe bună dreptate, că explicațiile lui Gherea „se întâlnesc cu teoria sistemului mondial și cu teoria dependenței”, iar noțiunile de centru, periferie și semiperiferie sunt utilizate de I. Wallerstein „cam în registrul conceptual al lui Gherea” (pp.108-109). Teoria formelor fără fond traversează cultura română modernă, ceea ce-l obligă pe autor să ia în discuție o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Schifirneț subliniază, pe bună dreptate, că explicațiile lui Gherea „se întâlnesc cu teoria sistemului mondial și cu teoria dependenței”, iar noțiunile de centru, periferie și semiperiferie sunt utilizate de I. Wallerstein „cam în registrul conceptual al lui Gherea” (pp.108-109). Teoria formelor fără fond traversează cultura română modernă, ceea ce-l obligă pe autor să ia în discuție o întreagă galerie de gânditori, fiecare cu perspectiva sa de interpretare. Astfel, în capitolul „Evoluția de la fond la formă” sunt analizate concepțiile lui P.P.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Stere, iar în alt capitol, „Evoluția de la formă la fond”, sunt prezentate ideile despre modernizarea societății românești aparținând lui A.D. Xenopol, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Șt. Zeletin, M. Manoilescu și L. Pătrășcanu. Aici avem un lung șir de reinterpretări aplicate teoriei. Un subcapitol consistent este dedicat lui Lovinescu, cel care „răstoarnă perspectiva maioresciană asupra procesului de modernizare”, prin teza că formele anticipează fondul și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de cele mai multe ori un proiect teoretic post festum, pentru a explica efectele produse de un eveniment social sau național și nu a elaborat un câmp teoretic prin care să fie prognozată evoluția societății românești. Ideea centrală a autorului este că teoria formelor fără fond a fost o elaborare proprie a gânditorilor români, confruntați cu necesitatea de a înțelege un proces specific de modernizare, diferit de cel produs în spațiul occidental. Această teorie are o valabilitate mai largă, fiind aplicabilă tuturor societăților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
evoluția societății românești. Ideea centrală a autorului este că teoria formelor fără fond a fost o elaborare proprie a gânditorilor români, confruntați cu necesitatea de a înțelege un proces specific de modernizare, diferit de cel produs în spațiul occidental. Această teorie are o valabilitate mai largă, fiind aplicabilă tuturor societăților întârziate, periferiale, aflate în condiția de „dezvoltare dependentă” și de tranziție spre modernitate, fiind orientate de un model realizat deja în societățile dezvoltate. În cuprinsul lucrării există idei și referințe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
întrebarea e, un stigmat poate deveni un brand? Sunt ele doar un stigmat? În construcția titlului putem sesiza o ambiguitate voită și o tentă ironică. Familiarizați cu sintagma „forme fără fond”, noi, românii, de îndată ce o auzim, ne gândim automat la teoria care a consacrat această sintagmă în conștiința publică, care a definit și a investigat, totodată, problema reală a discrepanțelor dintre forme și fond în tranziția noastră spre modernitate. Și atunci, întrebarea ar fi: La cine se referă brandul? La teorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teoria care a consacrat această sintagmă în conștiința publică, care a definit și a investigat, totodată, problema reală a discrepanțelor dintre forme și fond în tranziția noastră spre modernitate. Și atunci, întrebarea ar fi: La cine se referă brandul? La teorie în cauză sau la realitatea socială pe care o descrie/explică teoria? Care este „produsul” românesc ce a devenit un brand? Autorul mizează pe această ambiguitate, pe care nu o lămurește decât în ultimele fraze ale cărții. Argumentația autorului merge
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]