64,222 matches
-
și a investigat, totodată, problema reală a discrepanțelor dintre forme și fond în tranziția noastră spre modernitate. Și atunci, întrebarea ar fi: La cine se referă brandul? La teorie în cauză sau la realitatea socială pe care o descrie/explică teoria? Care este „produsul” românesc ce a devenit un brand? Autorul mizează pe această ambiguitate, pe care nu o lămurește decât în ultimele fraze ale cărții. Argumentația autorului merge spre ideea că „brandul” românesc se referă la realitatea socială românească, marcată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
această ambiguitate, pe care nu o lămurește decât în ultimele fraze ale cărții. Argumentația autorului merge spre ideea că „brandul” românesc se referă la realitatea socială românească, marcată de forme fără fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care explică această maladie. El insistă asupra faptului că teoria în cauză este aplicabilă în orice țară aflată în tranziție rapidă spre modernitate și în relații de dependență față de o metropolă dezvoltată, cum s-au petrecut lucrurile la noi. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fraze ale cărții. Argumentația autorului merge spre ideea că „brandul” românesc se referă la realitatea socială românească, marcată de forme fără fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care explică această maladie. El insistă asupra faptului că teoria în cauză este aplicabilă în orice țară aflată în tranziție rapidă spre modernitate și în relații de dependență față de o metropolă dezvoltată, cum s-au petrecut lucrurile la noi. În ultimele pagini ale cărții, autorul renunță la orice precauții și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de români, brandul însuși este o formă fără fond, ceea ce este tragic și ironic în același timp” (p. 271). Românii ar fi condamnați la această maladie incurabilă (din varii motive) și, în consecință, elitele lor intelectuale au elaborat și o teorie consistentă asupra acestei maladii. Din acest joc circular al implicațiilor, Schifirneț extrage ideea paradoxală că, în cazul românilor, asistăm la o răsturnare „tragică și ironică” a ideii de brand. Așa cum nu au putut conferi o funcționalitate reală formelor moderne pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
improvizații de fațadă și activități formale. Să recunoaștem, uneori, cam așa am înțeles și instrumentat acțiunile de promovare a imaginii României în lume, reușind să ne facem un prost renume, adică un antibrand. Nici cealaltă ipoteză nu este mai promițătoare. Teoria formelor fără fond putea deveni, într-adevăr, în urmă cu o sută și ceva de ani, un „brand” al gândirii românești. Dar trebuie spus că nici unul dintre autorii de prim rang ai acestei teorii nu a reușit să impună în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cealaltă ipoteză nu este mai promițătoare. Teoria formelor fără fond putea deveni, într-adevăr, în urmă cu o sută și ceva de ani, un „brand” al gândirii românești. Dar trebuie spus că nici unul dintre autorii de prim rang ai acestei teorii nu a reușit să impună în mediul științific și academic european conceptele și perspectiva lor analitică originală asupra procesului de modernizare. Autorii români ai teoriei erau și ei marcați, seduși sau timorați de prestigiul științific al teoriilor sociologice occidentale (într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al gândirii românești. Dar trebuie spus că nici unul dintre autorii de prim rang ai acestei teorii nu a reușit să impună în mediul științific și academic european conceptele și perspectiva lor analitică originală asupra procesului de modernizare. Autorii români ai teoriei erau și ei marcați, seduși sau timorați de prestigiul științific al teoriilor sociologice occidentale (într-o perioadă când „constrângerile modelului occidental erau prea puternice”, notează autorul - p. 264) și nu au reușit să-și „promoveze” produsul lor teoretic pe piața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rang ai acestei teorii nu a reușit să impună în mediul științific și academic european conceptele și perspectiva lor analitică originală asupra procesului de modernizare. Autorii români ai teoriei erau și ei marcați, seduși sau timorați de prestigiul științific al teoriilor sociologice occidentale (într-o perioadă când „constrângerile modelului occidental erau prea puternice”, notează autorul - p. 264) și nu au reușit să-și „promoveze” produsul lor teoretic pe piața ideilor sociale și politice europene. Așa se face că teoria formelor fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
științific al teoriilor sociologice occidentale (într-o perioadă când „constrângerile modelului occidental erau prea puternice”, notează autorul - p. 264) și nu au reușit să-și „promoveze” produsul lor teoretic pe piața ideilor sociale și politice europene. Așa se face că teoria formelor fără fond nu este cunoscută și nu se bucură decât de recunoașteri sporadice din partea unor cercetători care au analizat procesul de modernizare a spațiului sud-est european. Bibliografie Marino, A. (1996). Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română. Iași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor ordine de a face rău altora, li s-ar adresa îndemnul de a promova binele, de a-i ajuta pe alții, de a fi altruiști? Pe baza acestui exercițiu mintal, având suportul teoretic adecvat (tactica piciorul-în-ușă, modelarea socială și teoria neajutorării învățate), profesorul Philip Zimbardo imaginează un program în zece trepte pentru a rezista influențelor nedezirabile (a ten-step program to resist unwanted influences). Îl prezint foarte succint, cheia programului fiind dezvoltarea celor „trei s-uri”: conștiința de sine, sensibilitatea situațională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
multă libertate pentru a stabili relații și în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
libertate pentru a stabili relații și în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a stabili relații și în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței transmițând oamenilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
relații și în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței transmițând oamenilor normele valorizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței transmițând oamenilor normele valorizate în societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței transmițând oamenilor normele valorizate în societate. Sportul reflectă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că sporturile sunt construcții sociale, locații sociale (social locations), unde cultura este produsă, reprodusă și transformată, dar și faptul că sporturile reflectă valorile și experiențele bărbaților puternici din societate, că reproduc puterea lor și distorsionează concepția despre masculinitate. Conform ultimei teorii - interacționismul - vedem că sporturile sunt o formă a culturii creată prin intermediul interacțiunii sociale, deoarece participarea sportivă se bazează pe deciziile luate de oameni în ceea ce privește identitățile și relațiile lor. După ce prezintă toate orientările de mai sus Coackley își manifestă „preferința pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sporturile sunt o formă a culturii creată prin intermediul interacțiunii sociale, deoarece participarea sportivă se bazează pe deciziile luate de oameni în ceea ce privește identitățile și relațiile lor. După ce prezintă toate orientările de mai sus Coackley își manifestă „preferința pentru o combinație între teoriile interacționistă, critică și critică feministă care se datorează interesului de a face participarea sportivă mai accesibilă unui număr mai mare de oameni din societate” (52). După cum ați observat deja titlul lucrării este Sports în Society..., la plural. Acest fapt se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Eugen Jebeleanu. Cu prilejul unei noi ediții a „Țiganiadei” lui I. Budai-Deleanu se intitulează o serie de considerații ale profesorului D. Popovici. Despre prezența pieselor lui I. L. Caragiale în Uniunea Sovietică scrie Tiberiu Utan, iar D. Drumaru se ocupă de Teoria literară și părerile despre limbă ale lui Caragiale. Ion Vlad comentează un roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, George Munteanu discută proiectul unei noi ortografii a limbii române, abordând și relația publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
revine rubrica „Prima carte, a doua carte”, unde se ocupă de tinerii Nichita Danilov, Virgil Mihaiu, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei. Andrei Corbea alcătuiește „Fișele «Almei Mater»”, cuprinzând scrierile unora dintre colaboratorii marcanți ai revistei. Al. Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda aceasta s-a generalizat sub presiunea teoriilor literare care au pătruns și la noi în anii '70-'80, cu obișnuita întârziere, de extracție structuralistă sau semiotică, conform cărora textul capătă o autocefalie care îl face autist. Dispare astfel contextul, sunt radiate toate legăturile, toate dialogurile cu tot
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din cuvinte, de fapt de acea demagogie pe care autorul o satirizează, sub forma unui personaj (Papagaia), în Istoria ieroglifică. Celelalte noțiuni țin însă de o mentalitate care nu era specifică epocii în cadrul culturii noastre: nici Miron Costin (adept al teoriei "cumplitelor vremi"), nici Stolnicul Cantacuzino, nici "xenofobul" Neculce, conștienți de necesitatea conservării și, dacă mai e posibil, a afirmării unei identități proprii într-un context istoric inhibant, nu ar fi dat satisfacție unor principii care aparțin discursului științific: "năzuința către
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei imagini a sistemului politic din Moldova ce corespundea propriilor concepții de guvernare"94. Aș face o simplă adăugire ce ține de nuanță: prin "personală" nu trebuie înțeleasă o motivație măruntă, cât mai ales o opțiune ideologică întemeiată pe o teorie politică ce încerca să legitimeze autoritarismul monarhic. Dar un asemenea punct de vedere nu dezaprobă cele susținute mai sus: Descrierea Moldovei rămâne prima încercare sistematică de definire a unui specific național, politic, cultural din spațiul cultural românesc. Concluzia nu are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). În primul rând, tânărul autor își mărturisește ambiția de a găsi o cale de a ajunge la cunoașterea totală. Respingând teoria dublului adevăr (unul specific științelor și altul teologiei), Cantemir chiar crede că omul are posibilitatea de a atinge absolutul în materie de cunoaștere. De a găsi, altfel spus, acea metodă universală care să-i deslușească accesul la Adevărul suprem. Tentativa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de erudiție care este fără folos pentru viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile filosofice, contradicția dintre teorie și practică, chiar lăcomia câștigului aici fiind vizați în primul rând sofiștii -, pretinsul elitism"20. Filosofia pre-creștină era văzută ca un izvor nesecat și periculos de erezii, care îi inducea omului iluzia fatală că rațiunea îi oferă posibilitatea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]