53,579 matches
-
unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit să sublinieze traseul inițiatic și caracterul sacerdotal al obiectului de artă transformat în obiect de cult. O candelă roșie stă permanent aprinsă, așa cum niciodată focul sacru nu se stinge în templul zeiței Hestia. Dacă Khnopff avea o mască a lui Hypnos, iar Félicien Champsaur o tipsie cu capul sfântului Ioan Botezătorul decapitat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o regie minuțioasă. Chiar dacă organul grefat este integrat ordinii metabolismului estetic al artistului, transplantul evocă condiția scenică a decupajului care asemeni unui decor urmează să fie înlocuit în vederea montării unei noi piese. Teatralizarea sub specia artificializării propriului spațiu locativ îl transformă într-o scenă pe care regizorul decadent improvizează micile sale spectacole fastuoase. Obiectele sunt alese în virtutea capacității lor de a evoca, întrebuințarea lor nu este doar muzeală, ci și ficțională, ele servesc deopotrivă de decor, cât și de perspectivă. Locuința
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
broaște țestoase produc un efect similar locuitorului unui astfel de ambient: devitalizarea și chiar moartea. Un mediu de o asemenea densitate estetică necesită organisme perfect adaptate care să-l populeze. La același risc se supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
densitate estetică necesită organisme perfect adaptate care să-l populeze. La același risc se supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
l'envers specific decadent, elogiul adus sacrificiului Mântuitorului în fața altarului este înlocuit cu un elogiu al senzualității și al păcatului reflectat în dublul său simbol al tentației: femeia și șarpele. Pentru Stück, această mizanscenă malițioasă a unui erotism decadent care transformă patul nupțial în eșafod corespunde artei sale care se încarcă cu o serie de licențe provocatoare, proiectând dorințe inavuabile într-un scenariu al seducției, al extazului erotic și al morții. Henriette Väth sesizează impactul simbolic al acestei inversiuni decadente, instrumentate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că "în atelierele lor luxoase și pline de gust mi-am dat seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se transformă în seră, corespondentul său artificial, o grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se transformă în seră, corespondentul său artificial, o grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fapt modificarea ei, în sensul unui decupaj strict refuncționalizat prin ruperea de context. Gustul decadent corespunde aici artificialului și mistificării, organizării teatrale a intruziunii vegetalului. Natura naturans nu este lăsată, cu adevărat, să pătrundă în casă, ci această natură se transformă după regulile unei scenografii decadente într-un artificiu, într-un efect. Des Esseintes, eroul romanului lui Huysmans, face o selecție riguroasă, alegând numai plantele tropicale care sugerează decisiv dizlocarea în regn sau contrafacerea, artificialul, plante care mimează regnul animal sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un decupaj abil. Și Mihai Teișanu, în câteva din nudurile sale, se apropie într-o oarecare măsură de Rops fără a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea picturile sale într-o serie de minuțioase puneri în scenă cu malițiozitatea spirituală a unor comedii erotice. În pictura intitulată În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzualitate rafinată, organizată scenic. Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat al imaginii, ceea ce transformă hazardul și privirea furtivă într-un rendez vous ironic. Concluzii Simbolismul românesc în artele plastice a fost o mișcare fecundă, complexă, stabilind un vast câmp de corespondențe culturale cu celelalte arte, fapt fără precedent în cultura română până atunci. Eclectic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum. În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern. S-a instaurat o noua fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Autorul citat avansează două aprecieri demne de reținut și luat În considerare. Una se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fericire, aprecia Stefan Klein (2006), una dintre aceste căi, primită prin informația ereditară fiind susținută de activitatea de consumator: consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dat seama că lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu ea peste tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-i pe ceilalți să colaboreze sau să ne urmeze ăn acțiunile propuse. Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
3) Într-o cultură a fericirii creativitatea este izvorul dăruirii și rămânerii În timp. Formarea prin creativitate noi o concepem ca un proces ce se derulează continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are sensul de “decizie”. Criza se manifestă ca având un efect decisiv; ea se produce ca o ruptură creată de un eveniment ce pare a transforma În mod radical condițiile de existență. Instalarea crizei evidențiază imposibilitatea de a menține starea cunoscută, datorată, În general, amplorii transformării contextului și lipsei modalităților de adaptare, după cum precizează J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (1998/1997, 23). Dezvoltând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare”, „viraj necesar”, „sursă de schimbare”. Pentru a putea interveni și a transforma o situație de criză Într-o formă nouă, superioară celei anterioare este necesară cunoașterea etapelor pe care le parcurge criza și caracteristicile acestui ei ca proces. J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (op.cit.) structurează patru etape ale crizei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În relația companiei - producător - client, companiile care țin seama de starea emoțională și tensiunile ce pot să apară cu aceste ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În companie se țes legături emoționale și motivaționale ce vor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asupra căruia va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-a decantat amărăciunile și s-a transformat În plăcere. Cuvintele potrivite ale poetului nu sunt neliniștitoare, ci dimpotrivă „leagăne urmașilor stăpâni” Frământându-le „mii de săptămâni”, poetul a dat cuvintelor sale puterea de a reprezenta pe cei din viitor: „Le-am prefăcut În versuri și-n icoane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iubirea lui Cătălin, pe când partea a treia raportată În exclusivitate la planul planul cosmic, oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație, unde timpul și spațiul s-au abstractizat. „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este generată și de obstacolul impus de apartenența la condiții diferite, de dorința specific romantică de a transforma imposibilul În posibil: „Dar se Înalță tot mai sus,c / Ca să nu-l pot ajunge./ Pătrunde trist cu raze reci/ Din lumea ce-l desparte.../ In veci Îl voi iubi și-n veci/ Va rămânea departe...". Puterea de sacrificiu a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sufocare; BuzăRuptă și Săilă sunt condamnați și Întemnițați pe viață; Lică se sinucide În chip violent; Ghiță este pedepsit de doua ori, Întrucât Își Înjunghie soția, iubită, devenind criminal; Moara cu noroc se mistuie Într-un incendiu care distruge și transformă totul În scrum, ca semn că locul trebuia purificat, curățat de relele Înrădăcinate acolo. Sugestive sunt și cuvintele bătrânei din finalul nuvelei: „așa le-a fost dat”. MIHAIL SADOVEANU VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ SIMBOL Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, scris
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]