65,481 matches
-
al Tamisei era cu totul invizibil. Vremea rece mă face să mă simt mai bine. Magazinele și-au început pregătirile pentru Crăciun. M-am dus în Picadilly și mi-am cumpărat o cantitate mare de brânzeturi. La întoarcere, am găsit acasă o lungă telegramă de la Fritzie, care e în drum spre Londra. Îmi cere să realizez ceva pe care-l numește „neo-balet“. Odiseea a revenit din nou în actualitate. Am luat-o pe domnișoara Kaufman la Hamlet și mi-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne închideau în barăci și noi am făcut toate rânduielile acestea care se fac la biserică de Paști. Și aveam oarecum așa o satisfacție morală, sufletească, că chiar dacă nu suntem acasă, putem participa la așa ceva... Pe lângă toată treaba asta, mai făceau preoții mărturisiri, spovedanii, și cu toată severitatea care era, reușeau câteodată să obțină și vin, din care făceau cuminecătura, împărtășania. Și din ălea 250 de grame de pâine care ni
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trimitea pachete... Cât am fost la muncă, dacă ne făceam norma, ne da o carte poștală și aveam voie să scriem după pachet... Și n-avea voie să fie mai mult de 5 kilograme... Am primit odată un pachet de-acasă cu niște bunătăți, atâta tot. În rest... absolut nimic scris. Deci, de când am avut vorbitorul acela la Oradea, până la eliberare, n-au știut nimic de acasă. Doar atâta și-au dat seama că sunt în Balta Brăilei, când am trimis
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
voie să fie mai mult de 5 kilograme... Am primit odată un pachet de-acasă cu niște bunătăți, atâta tot. În rest... absolut nimic scris. Deci, de când am avut vorbitorul acela la Oradea, până la eliberare, n-au știut nimic de acasă. Doar atâta și-au dat seama că sunt în Balta Brăilei, când am trimis cartea aia poștală, că n-aveai voie să spui unde ești, nici să treci expeditoru’... Dar ca să știe unde să trimită... din moment ce mi-au trimis pachet
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori... Pe cuvântul meu! De unde știi? Mi-au spus soldații din prepeleacul ăsta: „Bă frațior, veți pleca acasă, c-o apărut decretul cutare și cutare”... și-așa mai departe. Atunci am sărit în sus... Da’ mi-am zis repede: Stai, stai, Vasile, nu sări așa, că-ți pierzi mințile! Da’ dacă nu-i adevărat? Și bineînțeles că până
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de decret... și-așa mai departe. Și zice: Știi că sora s-a căsătorit? Zic: Nu știu. Zice: Uite, ăla e bărbatu-său. Și când vine ăla, mă prezintă, zice: ăsta e cumnatul tău. Și m-a dus cu el acasă la... cumnatu-meu, la sora-mea. Și ea tot ieșea din curte să vadă dacă vine bărbatu-său, și la un moment dat vede că vine cu cineva. Intră-n curte... și vine iar să se uite, că, totuși, i s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dați seama că nu se poate descrie așa ceva... A fost o bucurie nemaipomenită. Și am stat câtva timp la ea, și p-ormă o venit cumnată-mea, c-o auzit că m-am întors, și m-am dus cu ea acasă la noi în sat. Era vara, în iulie, și la mine în curte a fost pelerinaj, pur și simplu, că tot satul a venit să mă vadă. Și la toți le-am povestit, și absolut tot le-am povestit, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu pierd bursa. În brigada asta de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat 5 săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat 5 săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească acolo și n-am mai fost dus acasă, m-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat 5 săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească acolo și n-am mai fost dus acasă, m-au dus direct la Sebeș, apoi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească acolo și n-am mai fost dus acasă, m-au dus direct la Sebeș, apoi la Arad și apoi la Cluj. Înainte de arestare ați simțit că sunteți urmărit? Nu. A fost o surpriză arestarea. Și cum ziceam, m-au dus la Sebeș, iar de acolo, în aceeași zi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
divorțul a fost așa, de ochii lumii, dar s-a dovedit că n-a fost asta... Și eu și socrul meu am fost eliberat în aceeași zi, șî chiar m-a întrebat plutonierul: Nu vrei să mergi cu socrul odată acasă? Ba vreau. Și împreună ne-am dus... Dar ea s-a-ncurcat cu altul, și dup-aceea s-a căsătorit cu el... Era cu 17 ani mai mare ca ea, și e bine că n-am avut copii, și ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu nu pot urî pe nimeni. Pentru fosta mea soție mă rog în fiecare seară, s-o ierte Dumnezeu, pentru c-a fost păcătoasă și știu că are nevoie de iertare... ăsta-i adevărul, no. Da’ am fost învățat de acasă așa, că în casa mea nimenea nu ura pe altcineva... Bine, mulțumesc mult. MARIA GODEA (IONESCU) S-a născut la 24 septembrie 1932 în Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: școala medie tehnică. A fost arestată la 22.09.1953
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și nedenunțare. Când l-ați găzduit? Din ’50 până în ’51, vara. Mai mult de 6 luni. El când a fost prins? Nu mai îmi amintesc exact, că el de la noi a plecat acasă la părinții lui, și m-am întâlnit cu maică-sa și mi-a spus că a fost arestat. Și nu au fost urmări imediate în ceea ce ne privește, dar după 3 ani am fost ridicată și eu, mama, și tatăl
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și mi-a spus că a fost arestat. Și nu au fost urmări imediate în ceea ce ne privește, dar după 3 ani am fost ridicată și eu, mama, și tatăl meu vitreg. Dumneavoastră unde ați fost arestată? Am fost arestată acasă, în Arad, în cartierul Pârneava, unde avea bunica mea casă, unde m-am născut, și unde am locuit de fapt tot timpul. Mama, în schimb, s-a recăsătorit și a plecat din Arad la Vața, o comună în Hunedoara, spre
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că eram și eu curioasă la 20 de ani să știu ce pedeapsă îmi vor da... și era șeful anchetelor acolo, mai târziu am aflat că-l cheamă Dumitrașcu, și mi-a spus: Până se mărită fata ta, o să ajungi acasă... Când a avut loc procesul? Prin ianuarie ’54. Atunci prin ochelarii negri, cu coada ochiului, am văzut-o pe mama. Era cu mine în același proces... Și ea și tatăl meu vitreg a’ fost ridicați din comuna Vața și duși
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pedeapsa... Și mama, care tot timpul mă încuraja, a spus: Lasă, că Dumnezeu îi și-aicea. Îi și cu noi și o să fie cumva și o să scăpăm... Și-am și scăpat, dar fiecare ne-am făcut pedepsa... Eu am venit acasă în ’60, cu două zile mai devreme, pentru că or fost 2 ani bisecți... și mama a făcut 8 ani, și a venit în ’61... Și abia în ’64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am venit acasă în ’60, cu două zile mai devreme, pentru că or fost 2 ani bisecți... și mama a făcut 8 ani, și a venit în ’61... Și abia în ’64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă... nepoata doctorului Vuia, care a fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
făcut 8 ani, și a venit în ’61... Și abia în ’64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă... nepoata doctorului Vuia, care a fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară în Franța, și acolo, în sfârșit, a luat legătura cu alți români, și ea nu era sigură
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
casă? Drumul înapoi spre casă a fost foarte greu. Cu mare nerăbdare am așteptat ziua, dar îi departe, e obositor, drum așa de lung... V-am spus că mă scoteau la aer și la lumină ca să pot să rezist până acasă... Doamna care călătorea în același compartiment cu mine m-a servit cu un picior de pui, pe care abia l-am înghițit. Și-am ajuns în gară, aveam cunoscuți, prieteni, că aici am trăit până am fost arestată... Și două
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tatăl ei. Și el a plâns ca un copil când i-am povestit, și eu l-am încurajat: Nu plângeți, domnu’ doctor, că pe noi speranța ne-a ținut atâția ani. Și se va întâmpla ceva și vine și Lia acasă. Și într-adevăr, după 3 ani a venit și Lia, c-a fost decretul lui Gheorghiu-Dej când toți s-au eliberat... Și de la dânsul de-acasă m-am dus la Miliție să mă prezint, că așa mi s-a spus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-a ținut atâția ani. Și se va întâmpla ceva și vine și Lia acasă. Și într-adevăr, după 3 ani a venit și Lia, c-a fost decretul lui Gheorghiu-Dej când toți s-au eliberat... Și de la dânsul de-acasă m-am dus la Miliție să mă prezint, că așa mi s-a spus... Și la Miliție erau două colege de-ale mele de liceu... Una când m-a văzut a sărit de gâtul meu, m-a sărutat, c-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fetița n-a fost crescută că are o mamă și că ea se va întoarce într-o zi, bătrâna s-a dat drept mama ei și despre mine nu s-a vorbit... Și bunica fetiței m-a invitat să merg acasă, că nu era departe, ca să nu mă vadă lumea plângând așa în hohote pe stradă. Și când am ajuns acasă atuncea fostul meu soț cu soția au venit și am stat de vorbă și el mi-a dat niște lucruri
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a dat drept mama ei și despre mine nu s-a vorbit... Și bunica fetiței m-a invitat să merg acasă, că nu era departe, ca să nu mă vadă lumea plângând așa în hohote pe stradă. Și când am ajuns acasă atuncea fostul meu soț cu soția au venit și am stat de vorbă și el mi-a dat niște lucruri, că n-aveam decât ce era pe mine și bagajul era cu lucruri groase, și mi-a spus că el
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
într-un fel... Mâncarea, bineînțeles, ne-o dat-o ca și-n alte zile... a fost bunișoară făcută, fiindcă a fost făcută de colegi de-ai noștri, poate puțin mai altfel, mai gustoasă. Dar se mai primeau și pachete de acasă... și-atuncea fiecare-și ținea pentru sărbători câte ceva, să aibă în plus... Era frumos acolo de sărbători, se cânta. Cât ați stat în Târgșor? La Târgșor am stat mai mult de un an și jumate, că am fost printre ultimii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]