64,222 matches
-
poveste. Una în care nu creștinismul impune punctul de vedere, ci omul care are încredere în rațiunea sa, în posibilitatea sa de a afla răspunsuri pe cont propriu. Descartes emite, în partea a V-a a Discursului despre metodă, celebra teorie despre animal ca mașină lipsită de suflet. Conform raționalistului francez, două lucruri l-ar diferenția net pe om de celelalte ființe: capacitatea de a-și comunica gândurile prin intermediul vorbirii și rațiunea. Nu există nici o altă ființă însuflețită oricât de perfectă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
memorie, inteligența rudimentară ori posibilitatea unor afecte. Oricum, nu respinseseră faptul că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră în impas și perpectiva alegorizantă specifică Evului Mediu creștin care atribuia animalelor virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în secolul al XVIII-lea. Oricum, în Franța (și nu numai) teoria lui Descartes a stârnit o polemică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în secolul al XVIII-lea. Oricum, în Franța (și nu numai) teoria lui Descartes a stârnit o polemică furtunoasă, care a continuat până la finele veacului al XVIII-lea și s-a încheiat la câteva decenii după demersurile științifice ale lui Buffon 23. Dintre aceste reacții, mă voi opri asupra uneia care are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și-l supună, să-l vâneze sau să se apere de el. Atunci când trec în domeniul imaginarului, atunci când capătă detentă simbolică, lucrurile se plasează într-o logică specifică. Despre ce este vorba? Redau, pentru început, un paragraf care rezumă întreaga teorie: "Dincolo de simpla relație conflictuală sau de afecțiune dintre om și animal, aceștia sunt învestiți în literatura medievală cu unele funcții care depășesc cu mult cadrul animalității. Se părăsește deci domeniul pur fizic, unde se produce, în ciuda inegalității raporturilor, un schimb
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar studia mai amănunțit această metodă de manipulare prin intermediul simbolului animalier ar ajunge cu siguranță la concluzia că această utilizare politică, în esența sa, a animalului de către biserică ascunde în spate o mentalitate totalitară. În fine, își încheie Jacques Voisenet teoria, animalul îi mai slujește omului și ca mijloc de evaziune, ca pretext pentru visare. El este eroul multor povestiri ale Evului Mediu, printre care celebrele fabliaux îl numără printre protagoniștii de seamă. Iată cât de complicată poate fi o istorie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
faptul că Dimitrie Cantemir interpretează el însuși lucrurile în acest mod: într-o scurtă lucrare intitulată Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), scrisă în Rusia, ca un corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de interesul său de a-și recăpăta tronul, dorind ca Petru să redeschidă conflictul cu turcii, principele identifică acest monstru care păcătuiește prin neconformitatea cu natura cu Imperiul Otoman. Dar ceea ce ne interesează este modul în care vede el lucrurile. Teoria sa continuă în aceeași direcție: "Există și o altă lege adevărată a naturii, care spune că ceea ce este natural rămâne așa cum s-a născut, de unde reiese clar că ceea ce a fost conceput necorespunzător cu natura nu durează mult. Și deci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pentru Cantemir, ca și pentru contemporanul său Miron Costin, remarcă și Ioana Em. Petrescu, fără a recurge la scurtul text mai sus invocat, ordinea socială, ca și cea naturală, sunt rodul unei decizii divine 10. La ce ne folosește această teorie? Faptul că tiranul Corb, pasăre din cea de a doua tagmă, ocupă, prin întâmplare, tronul creează o dizarmonie a lumii, o "încălcare a ordinii legice"11; la fel, impunerea grotescului hibrid Struțocamila pe tronul împărăției patrupedelor este percepută ea însăși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un înțelept (rămâne de văzut...), dacă el are forța necesară de a se ridica deasupra tuturor nedreptăților a căror victimă este, dacă e superior tuturor celorlalte personaje e pentru că el este un produs al stoicismului. Nimic de zis, e o teorie ispititoare. Și totuși, ceea ce urmează acestui nobil discurs pare a proveni dintr-o altă mentalitate. Stoicismul se colorează, în partea răsăriteană a Europei, cu nuanțe levantine. Decupat din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de cauze exterioare voinței sale, ci are posibilitatea de a decide singur asupra propriei evoluții. Teoria este de inspirație umanistă, amintind de cea a lui Giovanni Pico della Mirandola, din celebrul său text intitulat Despre demnitatea omului. După ce îl așază pe om în centrul lumii, bunul Dumnezeu îi explică statutul său de ființă care poate evolua
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
însă să te înalți, după călăuza cugetului, spre cele superioare, care sunt divine"8. Ceea ce urmează, istoria preschimbării Monocheroleopardalului din miel blând în leu care adună o sumă de virtuți inaccesibile nici unui alt personaj nu face decât să confirme această teorie umanistă. Mai corect ar fi să spunem că lucrurile stau, de fapt, invers: teoria nu are altă pricină decât să consolideze construcția epică imediat următoare, să confere o "logică" universală alcătuirii hibride a Monocheroleopardalului și să-l așeze în opoziție
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ceea ce urmează, istoria preschimbării Monocheroleopardalului din miel blând în leu care adună o sumă de virtuți inaccesibile nici unui alt personaj nu face decât să confirme această teorie umanistă. Mai corect ar fi să spunem că lucrurile stau, de fapt, invers: teoria nu are altă pricină decât să consolideze construcția epică imediat următoare, să confere o "logică" universală alcătuirii hibride a Monocheroleopardalului și să-l așeze în opoziție ostentativă față de ceilalți hibrizi. Nobila făptură se construiește pe sine, în urma unui proces de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fixeze norma. Asta, firește, în utopiile anticilor. Nu și în Istoria ieroglifică, unde cei doi sunt marginalizați ca personaje incomode. Dialogul lor se transformă, pe nesimțite, într-o amicală competiție oratorică pe teme clasice: înțelepciunea, fericirea. Când Lupul își expune teoria, Brehnacea este nevoită să accepte evidența. Ei bine, ceea ce urmează este în măsură să califice acest personaj. E limpede că adevărul Lupului, privitor la natura hibridă, anapoda, împotriva firii a Strutocamilei (socotită "traghelaful firii"), nu poate fi tăgăduit. El este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu poate nimeni să controleze viitorul, că destinul se joacă în sfere intangibile pentru muritori și că există o înlănțuire a cauzalităților după care lumea se conduce, indiferentă la eforturile caraghioase ale unora de a o deturna de la ale sale. Teorie veche, atitudine tipic medievală, din care lipsește însă sâmburele explicit creștin. Este, printre altele, una dintre cele mai coerente pledoarii etice din vechea noastră cultură. Șirul de pilde care urmează nu face decât să avertizeze asupra neajunsurilor, uneori fatale, la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 157. 29 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, pp. 120-132. 30 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 31 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 32 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 22 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 23 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 48 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 242. 49 Vezi Mihai Moraru, op. cit. 50 Nicolae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pp. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 134. Dragoș Moldovanu, în L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", pp. 210-211, consideră că sursa acestei "incantații" ar trebui căuzată în literatura neogreacă, din spațiul bizantin. Ideea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, p. 120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 67 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 68 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 90 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 91 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 116 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 242. 117 Vezi Mihai Moraru, op. cit. 118 Nicolae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 134. Dragoș Moldovanu, în L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", p. 210-211, consideră că sursa acestei "incantații" ar trebui căuzată în literatura neogreacă, din spațiul bizantin. Ideea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
4 insulinei, au drumul marcat de dispute de prioritate, erori flagrante sau victime ale unor nedreptăți istorice. Galen a folosit în scrierile lui termenul de diabet fără a menționa însă faptul că termenul îi aparținea contemporanului său, Aretaeus din Cappadocia. Teoria lui Galen, conform căreia diabetul este o afecțiune renală, a "rezistat" în medicină timp de mai mult de cincisprezece secole. Faimosul Claude Bernard n-a acceptat niciodată faptul că necunoscutul student neamț Victor Hensen a descoperit concomitent cu el glicogenul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]