53,579 matches
-
În familie. Îon nu păstrează din această morală decât dragostea de muncă, hărnicia; dragostea pentru pământ este supremă. Pământul este obiect al muncii , dar și obiect de proprietate În baza căruia omul este apreciat. Setea de pământ Îl dezumanizează, Îl transformă Într-un individ incapabil să distingă diferența dintre cinste și corectitudine, pe de o parte, și rapacitate ori necinste, pe de altă parte. El se deosebește prin morală de ceilalți oameni ai satului Pripas, unde până atunci, nu se pomenise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împăcare, cu hotărâri Întrerupte, cu aruncări orbești În mocirlele instinctuale, pentru a se răzbuna. Noua lui experiență nu-i scoate din suflet dragostea pentru Ela; ea e o componentă a ființei lui. Împăcarea a fost „o beție de dureri amare, transformată În bucurii tari, cum se schimbă drojdiile zăcătorilor În alcool. Totul, trecutul Îmi apărea acum clar, mai ales după noi explicații, mai ales după fericirea ei, acum nestăpânită”. Dar „fericirea” e scurtă: concentrat la Dâmbovicioara, eroul șiaduce soția la Câmpulung
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tudor Bălosu. Indiferența lui Moromete față de avere duce la un conflict În sânul familiei; băieții mai mari văd altfel lucrurile. Personajul este amenințat din toate părțile de lipsa banilor, că banul a pus stăpânire pe omul satului și l-a transformat pe fostul țăran de altă dată, cu economie Închisă, Într-un producător de marfă. Moromete consideră că banul este un atac brutal la adresa producătorului agricol mediu. Pentru acest țăran sucit ar fi mai bine să nu existe bani pe lume
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai isteț sau mai nătăfleț, după cum l-a Înzestrat natura. Dacă ceilalți fii nu-i seamănă, Nicolae Îl moștenește Întrutotul, dar Întreruperea lui de la școală este un fapt nesăbuit. Acest fapt s-a produs Într-o vreme când Moromete se transformase radical, mai ales atunci când și-a dat seama că „timpul nu mai are răbdare.” Nici autorul nu a cântărit Îndeajuns dacă s-a transformat În bine sau În rău.Ceva nu mai este cum a fost. Indiferența lui față de bani
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
școală este un fapt nesăbuit. Acest fapt s-a produs Într-o vreme când Moromete se transformase radical, mai ales atunci când și-a dat seama că „timpul nu mai are răbdare.” Nici autorul nu a cântărit Îndeajuns dacă s-a transformat În bine sau În rău.Ceva nu mai este cum a fost. Indiferența lui față de bani a dispărut și În fața cititorului apare un alt personaj, un Moromete pragmatic, dornic de câștig și beneficiu, apropiindu-se acum, din acest punct de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în momente de criză se pot modifica/perfecționa, nu reprezintă un proces de dezvoltare socială; schimbarea socială se realizează printr-un proces continuu de perfecționare, „din aproape în aproape”, neplanificat printr-o strategie. Societatea s-a transformat continuu printr-un proces „spontan”, soluționând „pas cu pas” problemele punctuale nou-apărute; acumularea acestor schimbări produce alte schimbări, neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
influențat autorul atunci când și-a elaborat teza de doctorat la Sorbona; o altă idee importantă pentru concepția dezvoltării sociale a fost dezvoltată de Ralea în termenii unor mecanisme de transformare a claselor sociale (1926, p. 133): importanța numărului indivizilor care transformă sectele în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în sufletul fiecărui cetățean. Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
are la Wallerstein o accepțiune care pare a fi împrumutată de la Braudel. Există, spune Braudel, mai multe economii mondiale în istorie. Acestea sunt „economiile” lumilor vechi (economia Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin etc.). Toate au sfârșit așadar prin a se transforma în imperiu. Economia mondială europeană este prima care a evoluat spre un sistem mondial nonimperial, diferit de imperii, adică bazat pe o piață mondială, nu pe tribut ca mijloc de extragere a surplusului. Aceasta nu exclude însă ideea coexistenței economiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să „țină pasul” cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt de natură politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului dezvoltat - aveau ca rezultat social imediat diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-a dovedit a fi utopică. Ea consta (Gorbaciov, 1994) în încercarea de a transforma protestatarii societății comuniste în aliați ai elitei politice comuniste. Ca și comuniștii chinezi, Gorbaciov propunea o nouă bază socială pentru partidele comuniste. Dar, în vreme ce comuniștii chinezi au reușit să condiționeze formarea noii elite capitaliste chineze de sprijinul acordat de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proprietate privată, iarna le vindeau negustorilor țesături, oale și lemnărie, iar Ionică a lu’ Ștefan a Petrii avea suficient ethos capitalist ca să vândă o pupăză la târg. Altfel, „noii capitaliști români”, asemenea celui care și-a cheltuit banii pentru a transforma decorurile unui serial american într-o realitate românească, dovedeau un singur lucru: că pot utiliza economia de piață pentru a face bani, dar că nu sunt în stare să transforme acești bani în capital. De vreme ce capitalul „adevărat”, adică banii și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
români”, asemenea celui care și-a cheltuit banii pentru a transforma decorurile unui serial american într-o realitate românească, dovedeau un singur lucru: că pot utiliza economia de piață pentru a face bani, dar că nu sunt în stare să transforme acești bani în capital. De vreme ce capitalul „adevărat”, adică banii și producția, se aflau în proprietatea statului, singurul mod de a construi capitalismul „adevărat” în România era privatizarea proprietății de stat. Această teorie simplă, care stătea la baza „terapiei de șoc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pentru a înțelege construcția postcomunistă a capitalismului, trebuie să pornim de la această restricție extrem de importantă, pe care teoria economică și socială occidentală a refuzat să o ia în considerare - lipsa de capitaliști, adică de agenți sociali și economici capabili să transforme deopotrivă economia și societatea. Fenomenul nu este câtuși de puțin specific României, doar că a avut dimensiuni diferite în țările foste comuniste, în funcție de conjuncturile geopolitice ale diverselor momente istorice. Mai târziu, când au trecut la analize științifice relativ sofisticate și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societatea și economia românești mai dinamice și mai bogate în schimbări esențiale decât tocmai în această perioadă acuzată a fi fost „de așteptare”. Fosta agricultură socialistă și, pe urma ei, întregul rural, în care trăia aproape jumătate din populație, este transformată radical prin desființarea CAP-urilor și refacerea micii gospodării țărănești a perioadei interbelice, cu tot cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai (Pasti, Miroiu, Codiță, 1996). Industria se restrânge dramatic, la numai un fragment al ei și încă nici măcar cel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tehnocrației industriale, aliată cu cea administrativă, continuă însă. Doar metodele diferă, ele îmbinând acum piața „liberă” cu cea „socialistă”. La sfârșitul lui 1996, stânga politică pierde alegerile, după ce dominase tranziția românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme radical România și să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o pornise de la zero și o dusese până la nivelul de capital mediu și care acum își dorea să scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care deopotrivă proprietarii și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, ca și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare. Tentativele inițiale ce păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populară, hăituiți de justiție, grav afectați de politicile de aderare și subminați de propriile conflicte interne. Ultima lor resursă este politica și ultima zvâcnire are loc cu prilejul alegerilor din 2004. Împotriva voinței sale, guvernarea PSD din 2001-2004 s-a transformat - sub presiune politică occidentală - din guvernarea cea mai orientată spre susținerea capitaliștilor autohtoni în guvernarea care a fost nevoită să acționeze cel mai dur împotriva lor. După ce, în primii doi ani de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se asigură echilibrul între eficiența economică și justiția socială. Din această perspectivă, se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului, iar ele sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin surse de instabilitate economică și politică, transformându-se în piedici care stau în calea dezvoltării întregului ansamblu național și, implicit, internațional. Sarcina lichidării sau atenuării unor astfel de dezechilibre este încredințată, printre altele, politicii regionale, care este expresia intervenției statului pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiecte imcompatibile din punct de vedere cultural. De obicei, acestea tind să fie insensibile la condițiile sociale, culturale și ecologice ale grupurilor-țintă. Rămânând în aceeași zonă geografică a lumii, un exemplu eșuat de dezvoltare a fost încercarea de a-i transforma pe păstorii din aceași zonă (Estul Africii) în agricultori. Proiectul respectiv era organizat în jurul unui proiect de irigație care să susțină culturile ce urmau să fie introduse. Aceasta prespunea însă o schimbare radicală a drepturilor de proprietate asupra pământului, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Proiectul respectiv era organizat în jurul unui proiect de irigație care să susțină culturile ce urmau să fie introduse. Aceasta prespunea însă o schimbare radicală a drepturilor de proprietate asupra pământului, în sensul că pământul folosit la comun urma să fie transformat în ferme agricole private, înconjurate de garduri. După cum bine se știe, populațiile agricole muncesc mult mai mult decât cele pastorale. Combinat cu faptul că păstorii și, în general, populațiile seminomade îi disprețuiesc pe cei angajați în agricultură, în rândul grupului-țintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
câștigători” de „perdanți”. Acesta pare a fi sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată în titlul acestui studiu. Ceea ce arată această situație istorică este că proiectul trecerii de la cooperative agricole la fermieri independenți a pornit de la câteva idei simpliste despre viața rurală, transformând sfera cea mai sensibilă a economiei gospodăriei. Concluzii În acest articol am insistat asupra modalității în care cultura trebuie privită în cadrul proiectelor de dezvoltare. Într-un moment în care „cultura” devine o categorie desuetă în antropologie (Clifford, 1988; Geertz, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și refacerea deficitului de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate „șocuri/seisme” pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin neglijarea constantă a problemelor individului, a dus treptat la desființarea asistenței sociale ca profesie bazată pe servicii de suport personalizate. În România, asistența socială, atât ca formare profesională, cât și ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ministere, care adesea concurau pentru resurse financiare. Actele legislative din asistența socială nu au fost corelate, existând numeroase neconcordanțe între ele, dar lăsând și spații neacoperite suficient. Multe intenții bune în construcția sistemului de asistență socială, în timp, s-au transformat în schimbări lipsite de consistență și de sens, mai ales, în planul prevenției riscurilor. Lipsa unor politici sociale coerente și integrate în asistența socială, și nu a resurselor a fost factorul decisiv al debutului ezitant al constituirii întregului sistem cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]