5,594 matches
-
cel puțin șaisprezece ani. Deși această funcție este realizată de școală de mult timp, importanța ei a crescut deoarece din ce în ce mai puțini copii au acasă unul din părinți în timpul zilei. Construcția relațiilor colegiale. Pe măsură ce cresc, copiii trebuie să dobândească încetul cu încetul independența față de familia lor de orientare. Una dintre cele mai importante funcții latente ale educației este să creeze pentru copii oportunități pentru a-și afirma independența prin construirea relațiilor cu colegii lor. Deși profesorii și părinții se plâng adesea de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile cele urâte dintre părțile ei; când fiecare parte începe a uita interesul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte din Italia, parte din alte țĕrĭ ale imperiuluĭ Roman" (Xenopol, 1890, p. 13). Poporul român s-a format din asimilarea dacilor în matricea etnico-spirituală a coloniștilor romani: "Daciĭ amestecîndu-se cu Romaniĭ aŭ inceput a vorbi limba latinească, schimbând cu încetul formele vorbireĭ, ast-felŭ că aŭ dat nascere unuĭ noŭ popor, cel Romănesc" (Xenopol, 1890, p. 13). Pe lângă sinteza glotogenetică (de limbă), Xenopol postulează în memoria națională și sinteza etnogenetică (de sânge): "Romanii [...] care fusese adușĭ aicea de Traian se amestecară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întregi alcătuită din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot fi reperate în perpetuarea unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot fi reperate în perpetuarea unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuvinte. Nu putea, de pildă, medicul curant al poetului să afirme că pacientul său rescria poezii mai vechi, atâta vreme cât nu-i cunoștea opera publicată, nici că scrie „articole de jurnal” în spitalul de nebuni, etc. Cine nu citează nucitește. Expresia „încetul cu încetul”, prin care medicul sugerează evoluția bolii, este nepotrivită pentru un spațiu temporar de numai două luni și jumătate. Rezultă că starea poetului era bună sau foarte bună la internare, prin februarie, martie și s-a degradat galopant în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
putea, de pildă, medicul curant al poetului să afirme că pacientul său rescria poezii mai vechi, atâta vreme cât nu-i cunoștea opera publicată, nici că scrie „articole de jurnal” în spitalul de nebuni, etc. Cine nu citează nucitește. Expresia „încetul cu încetul”, prin care medicul sugerează evoluția bolii, este nepotrivită pentru un spațiu temporar de numai două luni și jumătate. Rezultă că starea poetului era bună sau foarte bună la internare, prin februarie, martie și s-a degradat galopant în spital, până la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
influențat întru nimic mersul bolii. Simptome psihice. La intrarea în Institut, Eminescu nu prezenta tulburări psihice importante. Citea jurnale și cărți, scria chiar articole de jurnal și putea oarecum să și dea seama de tot ce citea și scria. Dar, încetul cu încetul facultățile intelectuale s-au slăbit (prezentând simptome de demență destul de accentuate), așa că, în această perioadă, când citea sau scria, repeta același lucru de 5-6 ori, fără să-și dea seama de ce a citit sau scris. Atenția era abolită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nimic mersul bolii. Simptome psihice. La intrarea în Institut, Eminescu nu prezenta tulburări psihice importante. Citea jurnale și cărți, scria chiar articole de jurnal și putea oarecum să și dea seama de tot ce citea și scria. Dar, încetul cu încetul facultățile intelectuale s-au slăbit (prezentând simptome de demență destul de accentuate), așa că, în această perioadă, când citea sau scria, repeta același lucru de 5-6 ori, fără să-și dea seama de ce a citit sau scris. Atenția era abolită. Memoria scădea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucrurile petrecute în viața sa până în momentul îmbolnăvirii. Delirul. Când a intrat în Institut nu manifesta nici un fel de delir; vorbea însă foarte puțin, era preocupat, părea că plănuiește ceva pe care încă nu voiește să-l comunice altora. Cu încetul a început să spună celor din jurul său ideile care-i treceau prin cap, că are să câștige bani mulți, milioane, scriind articole de ziare sau publicând poezii. Însă, dacă îl lua cineva de scurt, părea că se convinge puțin că nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Timpul” redacția prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea sediul tot în zonă. Acesta este centrul vechi al Capitalei, în care se adunaseră, încetul cu încetul, cele mai multe redacții de ziare și multe ateliere tipografice. „Pasărea”, odată scăpată din colivie, avea unde să se adăpostească... Dar, desigur, tendința oricărui bolnav cronic este să iasă ori să mai iasă din când în când dintre zidurile spitalului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea sediul tot în zonă. Acesta este centrul vechi al Capitalei, în care se adunaseră, încetul cu încetul, cele mai multe redacții de ziare și multe ateliere tipografice. „Pasărea”, odată scăpată din colivie, avea unde să se adăpostească... Dar, desigur, tendința oricărui bolnav cronic este să iasă ori să mai iasă din când în când dintre zidurile spitalului. Ceea ce șochează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
liniștea publicului. 23 martie 1889 Dr. Șuțu Dr. Petrescu.” Amintirea-raport a doctorului Vineș nu se potrivește mai deloc cu acest verdict medical; acolo unde și V. Vineș sesizează manifestări maladive similare el arată cert că au apărut „mai târziu”, „cu încetul”, etc. În nici un caz de la internare, nici în luna martie când l-a consultat. În presa timpului s-a scris astfel după raportul din 23 martie 1889: „...doctorii au semnat, în stabilimentul d. Șuțu, actul prin care se constată din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai scrie ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit moartea. Așadar, de la numărul 6 ziarul nostru a fost lăsat pe proprii noștri umeri. Această sarcină încetul cu încetul pe mulți dintre cei care se angajaseră la o colaborare regulată i-a obosit, astfel că pe numărul 12,13,14,15, și 16 publicul cititor nici n-a mai putut da de numele lor în ziar. Ba
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit moartea. Așadar, de la numărul 6 ziarul nostru a fost lăsat pe proprii noștri umeri. Această sarcină încetul cu încetul pe mulți dintre cei care se angajaseră la o colaborare regulată i-a obosit, astfel că pe numărul 12,13,14,15, și 16 publicul cititor nici n-a mai putut da de numele lor în ziar. Ba și aceia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Fevronia: „Ajungând în Poaiana Țigancei, deodată o vedenie curioasă i se arătă. I se păru că zărește un nour gigantic care întretaie vârful strălucitor al unei moschee. Avea impresia că a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu cum pe niște scări mari de marmoră urca Eminescu, îmbrăcat în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în Poaiana Țigancei, deodată o vedenie curioasă i se arătă. I se păru că zărește un nour gigantic care întretaie vârful strălucitor al unei moschee. Avea impresia că a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu cum pe niște scări mari de marmoră urca Eminescu, îmbrăcat în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la „Fântâna Blandusiei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic să se odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede că vine un om tot într-o fugă asupra lui, și, cum ajunge, îi zice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu toți cu mirare în toate părțile: zorile roșeau ceriul, întunericul din ce în ce mai tare se ștergea și ziua albă acoperea pământul întreg (...). Iată că într-un loc, pe cer, o strălucire mai mare se arată, iar de sub pământ se rădică pe-ncetul ceva rotund, strălucitor din cale-afară, încât le lua vederile privindu-l: era sfântul soare, răsărea!"112 Pentru țăranul român, soarele este "ochiul lui Dumnezeu", "scaunul lui Dumnezeu", "fața lui Hristos", "soarele e ochiul lui Dumnezeu de zi și luna ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
temelie. Filozofia, dimpotrivă, face ordine într-o cameră și trebuie adesea să pună mâna pe lucruri. Pentru acest demers este esențial că el începe de la o stare de dezordine și nu contează dacă bâjbâim în întuneric atâta timp cât ceața se risipește încetul cu încetul.“16 În sfârșit, în lecțiile din 1932-1933, întâlnim acest pasaj: „Metoda mea este permanent aceea de a indica greșeli în limbaj. Voi folosi cuvântul «filozofie» pentru activitatea de evidențiere a unor asemenea greșeli. De ce doresc să numesc activitatea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dimpotrivă, face ordine într-o cameră și trebuie adesea să pună mâna pe lucruri. Pentru acest demers este esențial că el începe de la o stare de dezordine și nu contează dacă bâjbâim în întuneric atâta timp cât ceața se risipește încetul cu încetul.“16 În sfârșit, în lecțiile din 1932-1933, întâlnim acest pasaj: „Metoda mea este permanent aceea de a indica greșeli în limbaj. Voi folosi cuvântul «filozofie» pentru activitatea de evidențiere a unor asemenea greșeli. De ce doresc să numesc activitatea noastră prezentă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil limbaj gestual al trupului, apărut și dezvoltat cu mult înaintea limbajului verbal. Practic, limbajul gestual a contribuit încetul cu încetul la înțelegerea, apropierea, ajutorarea și coordonarea între membrii triburilor /grupurilor. Faptul că gesturile au constituit un element indispensabil în interacțiunile sociale din trecut, simbolul relațiilor sociale, reprezintă pentru Keith Thomas 2 un motiv întemeiat pentru a studia aceste
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil limbaj gestual al trupului, apărut și dezvoltat cu mult înaintea limbajului verbal. Practic, limbajul gestual a contribuit încetul cu încetul la înțelegerea, apropierea, ajutorarea și coordonarea între membrii triburilor /grupurilor. Faptul că gesturile au constituit un element indispensabil în interacțiunile sociale din trecut, simbolul relațiilor sociale, reprezintă pentru Keith Thomas 2 un motiv întemeiat pentru a studia aceste semne în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]