7,767 matches
-
corpul, ea se realizează mai mult din braț și umăr încordat, ceea ce determină o mișcare rigidă; * jucătorul îndoaie sau întinde cotul prea devreme, iar biciuirea este incorect executată; * în faza de luare a elanului genunchii sunt incomplet îndoiți sau chiar întinși, ceea ce face ca mișcarea să fie rigidă și incorectă; * alegerea greșită a punctului de lovire a mingii. 6.6. Metodica învățării serviciului În jocul de badminton scopul principal al serviciului este de a pune mingea în joc, întrucât obținerea punctului
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
direcția mamei. După o oră în care mama mi-a vorbit fără pauza, copilul a început să plângă. Căzuse peste roata de bicicletă. Părea că plânge pentru ea însăși, nu a arătat nici un comportament de atașament. Nu au fost brațe întinse sau un comportament care să se îndrepte în direcția mamei. După câteva minute mama a apucat-o, a apucat-o de pe bicicletă și a pus-o din nou jos. Mângâierea nu a fost nici căutată, nici oferită. “(Kari Killen) Killen
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
să nu ia contact cu mingea). * Învățarea prinderii și pasării mingii. Demonstrație, explicație: * Transmiterea mingii de către partener și prinderea ei; 20 pase * Pasarea mingii cu două mâini între doi sau mai mulți jucători; 20 pase Mingea se întâmpină cu brațele întinse și orientate spre direcția din care vine pentru amortizare. Amortizarea se execută prin conducerea mingii pe traiectoria de venire odată cu îndoirea brațelor din coate și ducerea ei spre piept. * Pasarea mingii cu două mâini de la piept, din șezând; 20 pase
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
suplimentare cu mingea înainte de pasare (coborârea ei sub nivelul pieptului sau mișcare de rotare). După pasarea mingii, brațele vor fi întinse înainte aproximativ la înălțimea umerilor iar palmele vor fi orientate în jos. Mingea va fi pasată cu o traiectorie întinsă aproximativ la înățimea pieptului. În timpul prinderii și pasării mingii se va evita ducerea coatelor în lateral. * Exerciții complexe: * Aruncarea mingii în sus și înainte - prindere - oprire - pasă; De 6 ori În momentul aterizării trunchiul și centrul de greutate vor rămâne
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
la crearea unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale (uneori au fost numite și suprafețe structurale). Cele mai reprezentative platouri structurale din zona cercetată sunt întâlnite în perimetrul Dealului Mare-Hârlău. Ele au suprafețe sur prinzător de netede și întinse (adevărate câmpii înalte cvasi orizontale) mărginite de cornișe puternice și de versanți abrupți, afectați de intense procese geomorfologice actuale (V. Băcăuanu, 1980). “Platformele structurale” din cuprinsul Dealului Mare-Hîrlău semnalate de V. Mihăilescu (1930) și analizate pe larg de V. Tufescu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mici petice în punctele Țarinca și Bobeica (531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din zona cercetată sunt rezultatul acțiunii de eroziune
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un prognostic relativ bun după tratamentul chirurgical agresiv, multe fiind adenocarcinoame bine diferențiate. Cancerele ulcerate sau penetrante întâlnite în peste 50% cazuri pot îmbrăca aspectul ulcerelor gastrice benigne. Carcinomul extensiv superficial este mai rar (6 %), este infiltrativ difuz pe suprafață întinsă , deși este limitat la mucoasă și submucoasă, dar prezintă în aproximativ 50 % din cazuri metastaze în ganglionii limfatici perigastrici. O formă particulară a acestui tip este linita plastică, caracterizată printr-o reacție fibroblastică / desmoplastică în jurul cordoanelor de celule maligne. Recunoașterea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
sa, fără să mai aibă nevoie de nimic altceva, cu excepția continuei acțiuni divine care-i menține existența. În legătură cu această substanță creată, Descartes a dezvoltat celebra sa teorie «dualistă», potrivit căreia putem concepe clar și distinct o substanță gînditoare și una întinsă. Atributul principal al materiei este întinderea și cel al minții gîndirea: . ) Avansînd această teorie dualistă, Descartes o prezintă ca fiind o schemă foarte simplă și clară. O analiză mai atentă însă permite observarea unor zone de umbră și a faptului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înspre exterior, dar în Principii devine clar că Descartes a gîndit și o direcție inversă, de la concepția asupra materiei, spre spiritul imaterial. Abia în această scriere el a expus complet ceea ce în Meditații a definit ca fiind res extensa, lucrul întins: materia nu e altceva decât «dimensionalitate» sau «extensionabilitate», ea e ceea ce ocupă spațiu și de fapt conceptele de « spațiu» și «substanță corporală» sunt, în fond, identice. Concepînd materia ca fiind numai un spațiu, așadar complet inertă, se exclude de la început
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
aceste două principii. Numai astfel vom putea cel puțin să facem experiența unei vieți umane împlinite. Descartes pretinde de fapt a gîndi omul ca pe un unum per se, deși este compus dintr-un suflet imaterial și dintr-un corp întins. În acest fel uniunea substanțială face imposibil de a gîndi omul ca pe o substanță, pentru că nu putem afirma două contradictorii într-un același subiect. Așadar a gîndi eul ca substanță, nu înseamnă a pierde problema subiectului ci, din contră
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ne impune să începem de la a treia dintre noțiunile primitive; pentru că .) Descartes a fost atenționat în moduri diverse în legătură cu dificultatea de a înțelege cum anume o substanță gînditoare, indivizibilă, imaterială, poate fi unită cu un mod, corpul ce relevă substanța întinsă și care este deci divizibil și material. Obiecțiile și corespondența poartă urmele dialogului avut cu ceilalți pentru a preciza și manifesta coerența pozițiilor sale; mai întâi Arnauld care credea că Descartes nu a dovedit prea mult în această problemă, ) apoi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ele se deosebesc de alte corpuri. Se înțelege că Descartes nu poate să considere atâtea substanțe individuale câte lucruri materiale există. Cu atât mai puțin Descartes metafizicianul și fizicianul. Pentru Descartes, în fond, nu există lucruri în general ci lucruri întinse și lucruri care gîndesc, corpuri și spirite. Atributul distinctiv sau esențial nu se adaugă la substanță, ci o face să se manifeste ca substanță determinată. Lăsăm deoparte cazul omului la care esența nu poate fi reprezentată nici prin una din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
proprietățile celuilalt tip. Corpul este întotdeauna divizibil, spiritul este în întregime indivizibil. Spiritul sau eul este “un singur lucru și întreg”, “une chose seul et entiere”, nu putem să distingem nici o parte; dimpotrivă, nu există un singur lucru corporal sau întins care să nu poată fi cu ușurință descompus în părți de către gîndire. Sau: ) ) De fapt, cele două substanțe nu se caracterizează și nu se disting atât prin atributele proprii, cât mai ales prin negarea reciprocă a acestor atribute. Așadar în locul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Partea pozitivă a indivizibilității sufletului este ipseitatea ei: sufletul este în el însuși complet, întreg în fiecare din actele sale sau în fiecare din operațiile sale. Unitatea lui este de un tip care nu are nici un echivalent în domeniul lucrurilor întinse sau corporale. Esența sufletului omenesc este de a fi un suflet uman, același pe parcursul întregii sale existențe. Este clar că sufletul gînditor este singura lui natură. Dar a gîndi, pentru Descartes cel puțin, este întotdeauna un fapt, faptul propriu lucrului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
natura. Prin intermediul corpului nostru, ele devin într-un anume fel noi înșine. Cele două planuri, cel al identității numerice și cel al identității substanțiale sau personale, rămîn distincte, ceea ce vrea să însemne de fapt că părțile care compun un lucru întins nu se adaugă în calitate de particule numeric distincte la sufletul care le informează. O mărire sau o diminuare de materie nici nu mărește nici nu diminuează informării, adică uniunii substanțiale. Astfel, spune Descartes, ) Unitate impartajabilă, corpul uman este prezent în mod
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la fel. De asemenea, notăm odată în plus, problema pusă de această explicație este o problemă de semnificație. Așadar, spune Descartes, . ) Aceste specificații sunt remarcabil de precise, pentru că sunt multiple și pentru că, din trei concepte diferite despre corp (un lucru întins, o unitate funcțională și corpul ca întreg) numai primele două își găsesc locul aici. Putem vorbi de mărime, de figură exterioară sau de utilitate numai în legătură cu un membru. Un braț este un braț, o mînă este o mînă și nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu abate atenția de la subiectul principal: Adam e întins pe pământ în toată frumusețea și vigoarea sa. În fața lui, purtat parcă de eter, apare Dumnezeu susținut de îngeri, îmbrăcat cu un veșmânt alb care se umflă ca o pânză. Mâna întinsă încă nu o atinge pe cea a lui Adam, dar primul om se trezește deja ca dintr‑un somn adânc și contemplă fața Creatorului său. Simplitatea gestului și forța lui evocă în mod fericit ideea de omni‑ potență.Michelangelo Buonarroti
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sculptat în picioare. La călărețul lui Marino Marini (figura 19), arcul de curcubeu al picioarelor, gâtului și cozii calului accentuează organizarea centrică în jurul masei corpului, iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică poate desfășura, cu o anumită claritate, o mulțime de forțe dinamice care constituie o compoziție sculpturală. La prima vedere, aspectele excentrice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
operă pentru a fi accesibilă vizual. Deoarece lumina se deplasează numai prin linii drepte, un obiect precum o pictură nu poate fi văzut în întregime dacă lungimea care pornește din toate părțile nu ajunge la ochi în același timp - planul întins al pânzei pictate fiind cea mai de seamă atestare a faptului ca atare. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, respectiva cerință de a servi confortului vederii noastre era resimțită atât de tare, încât teoreticienii și artiștii au pretins ca și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tineri ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tineri ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mâna și în același timp ți-am luat-o; mâna care se dă e mâna care ia. Mâna se întinde pentru a se da. Dar în timp ce se dă, ea primește și ia mâna celuilalt, care la rândul lui primește mâna întinsă și o dă pe a sa. Mâna care se dă e mâna care ia și eu primesc și dau în aceeași încleștare de mână. Mâinile care se întâlnesc și rămân unite sunt pecetluirea faptului că eurile noastre s-au dat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
semnele zodiacale; oriunde în lume știința cerului a copleșit toate celelalte științe, credințe sau religii. ASIRIA Un exemplu clasic al victoriei spiritului asupra forței poate fi reprezentat de raporturile dintre Chaldeea cea slabă și mică precum Danemarca, față de Asiria războinică, întinsă cât imperiul britanic. Cei tari i-au biruit pe cei slabi în formă; cei puțini i-au supus pe cei mulți în adevăr. Chaldeea a primit cu luptă, temporar și fără consecințe, suzeranitatea Asiriei; Asiria a primit fără opoziție, definitiv
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]