12,339 matches
-
caracterizat de extremități calde și un puls amplu definind un status hiperkinetic și altul caracterizat de extremități palide, reci, cu puls slab, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția de ejecție ventriculară este redusă, iar volumul telediastolic este crescut atât pentru ventriculul stâng, cât și pentru cel drept. Creșterea debitului cardiac nu mai este posibilă în această situație decât prin accelerarea frecvenței cardiace, ceea ce demonstrează relația dintre
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
drept. Creșterea debitului cardiac nu mai este posibilă în această situație decât prin accelerarea frecvenței cardiace, ceea ce demonstrează relația dintre importanța tahicardiei și gravitatea evoluției. Numeroase studii au demonstrat existența unei substanțe circulante cu rol fiziopatologic de depresie miocardică în șoc; această substanță nu a fost încă izolată. Șocul septic realizează o insuficiență circulatorie distributivă datorată atât depresiei miocardice, cât și unei vasoplegii greu reactive la agenți vasoconstrictori, cu diferențieri între variate teritorii vasculare. Sunt reduse în special fluxurile sangvine pancreatic
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
în această situație decât prin accelerarea frecvenței cardiace, ceea ce demonstrează relația dintre importanța tahicardiei și gravitatea evoluției. Numeroase studii au demonstrat existența unei substanțe circulante cu rol fiziopatologic de depresie miocardică în șoc; această substanță nu a fost încă izolată. Șocul septic realizează o insuficiență circulatorie distributivă datorată atât depresiei miocardice, cât și unei vasoplegii greu reactive la agenți vasoconstrictori, cu diferențieri între variate teritorii vasculare. Sunt reduse în special fluxurile sangvine pancreatic și mezenteric, precum și fluxul sangvin în mușchii respiratorii
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
distributivă datorată atât depresiei miocardice, cât și unei vasoplegii greu reactive la agenți vasoconstrictori, cu diferențieri între variate teritorii vasculare. Sunt reduse în special fluxurile sangvine pancreatic și mezenteric, precum și fluxul sangvin în mușchii respiratorii. Pe lângă tulburarea perfuziei tisulare, în șocul septic se produce și o alterare a metabolismului celular, fapt demonstrat printre altele de reducerea extracției periferice a oxigenului din sânge. 8.4.2. CONSECINTE PULMONARE Leziunile la acest nivel constau în alterări ale pneumocitelor, edem interstițial cu apariția de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
deces. Apariția unei reduceri tensionale (TA sistolică < 90 mmHg sau reducerea cu peste 40 mmHg în raport cu valoarea de bază), ce nu poate fi corijată prin 168 normalizare volemică și asociată cu semne de hipoperfuzie periferică, semnalează existența unei stări de șoc septic. b. Insuficiența renală este un excelent martor al insuficienței perfuziei tisulare și semnalează o stare de șoc septic, dacă luăm în considerare apariția unei oligurii, creșterea ureei sangvine, a creatininemiei și o scădere a clearance-ului de creatinină. Aspectul "funcțional
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
bază), ce nu poate fi corijată prin 168 normalizare volemică și asociată cu semne de hipoperfuzie periferică, semnalează existența unei stări de șoc septic. b. Insuficiența renală este un excelent martor al insuficienței perfuziei tisulare și semnalează o stare de șoc septic, dacă luăm în considerare apariția unei oligurii, creșterea ureei sangvine, a creatininemiei și o scădere a clearance-ului de creatinină. Aspectul "funcțional" conferit de urinile rare, concentrate, sărace în sodiu contrastează adesea cu un bilanț hidrosodat pozitiv. Necroza tubulară, necesitând
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sangvine, a creatininemiei și o scădere a clearance-ului de creatinină. Aspectul "funcțional" conferit de urinile rare, concentrate, sărace în sodiu contrastează adesea cu un bilanț hidrosodat pozitiv. Necroza tubulară, necesitând adesea o epurare extrarenală temporară, va fi consecința stării de șoc septic. c. Afectarea pulmonară sub forma sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS acute respiratory distress sindrom - vezi vol. II) cu edem pulmonar lezional, este o complicație clasică a stărilor septice grave și a șocului septic. Observația atentă a acestor pacienți
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
temporară, va fi consecința stării de șoc septic. c. Afectarea pulmonară sub forma sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS acute respiratory distress sindrom - vezi vol. II) cu edem pulmonar lezional, este o complicație clasică a stărilor septice grave și a șocului septic. Observația atentă a acestor pacienți arată că o lezare pulmonară poate fi constatată înainte de a deveni vizibilă radiologic, prin accelerarea frecvenței respiratorii, creșterea gradientului alveolo arterial al oxigenului și prin necesitatea unei oxigenoterapii pentru normalizarea PaO2. Toate aceste elemente
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
diversele cauze ale infecțiilor grave. În populația generală, diferite studii au constatat că originea stărilor infecțioase grave este pulmonară în 35-40% din cazuri, urinară în 25-30% din cazuri, digestivă în 20% din cazuri și necunoscută în 3-5 % din cazuri. Apariția șocului modifică puțin aceste date: 52% infecții abdominale, 23% infecții respiratorii, 9% infecții urinare, 4% infecții cutanate, 4% infecții mediastinale. 8.6. EVOLUȚIE Trecerea de la o infecție localizată la o stare septică este un proces complex, pe care abia începem să
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
septic inițial. Modalitățile evolutive ale unei stări septice rămân imprevizibile pentru un anumit bolnav. Amplitudinea răspunsului de tip inflamator declanșat de infecție pare responsabilă în mare parte de evoluția bolnavului, fie spre vindecare, fie spre un SDMV (fig. 8.2). șocul poate evolua spre una din cele 3 alternative, în mod imprevizibil pentru cunoștințele actuale: vasoplegia inițială se poate agrava (10% din cazuri) în ciuda oricăror manevre terapeutice locale sau generale ( „șoc refractar”); vasoplegia inițială poate fi controlată parțial și temporar sub
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
fie spre vindecare, fie spre un SDMV (fig. 8.2). șocul poate evolua spre una din cele 3 alternative, în mod imprevizibil pentru cunoștințele actuale: vasoplegia inițială se poate agrava (10% din cazuri) în ciuda oricăror manevre terapeutice locale sau generale ( „șoc refractar”); vasoplegia inițială poate fi controlată parțial și temporar sub tratament (40% din cazuri); după o perioadă de echilibru circulator precar, se instalează o insuficiență circulatorie ireversibilă; aplicarea măsurilor terapeutice adecvate poate duce în 50% din cazuri la o stabilizare
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
cu o evoluție de cel puțin 2 zile, conduce la o mortalitate de 95-97 %. Prognosticul individual este totdeauna nesigur, iar supraviețuitorii pot prezenta sechele importante (respiratorii, renale, neurologice). 8.7. TRATAMENT În prezent se cunosc 3 niveluri în secvența patogeniei șocului septic la care se poate interveni terapeutic (tabelul 8.2). Infecția reprezintă factorul declanșator al stării septice și de aceea tratamentul cît mai precoce, adecvat focarului infecțios (antibioticoterapie cu sau fără tratament chirurgical) este obligatorie. Monitorizarea strictă în secții de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
factorul declanșator al stării septice și de aceea tratamentul cît mai precoce, adecvat focarului infecțios (antibioticoterapie cu sau fără tratament chirurgical) este obligatorie. Monitorizarea strictă în secții de terapie intensivă este explicația, în mare măsură, a reducerii mortalității pacienților în șoc septic. Se vor urmări starea de conștiență, frecvența și amplitudinea respirației, diureza, frecvența cardiacă, tensiunea arterială, PVC, eventual se vor utiliza metode diverse de evaluare a performanței cardiace (echografie, cateterism cardiac etc.). Reechilibrarea volemică se poate face utilizând soluții cristaloide
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
acasă și de la școală reprezintă o conduită gravă, cu un înalt risc delincvențial și de victimizare, nu atât prin ea însăși, cât prin consecințele pe care le antrenează. Astfel, la primul episod evazionist, cei care fug de acasă trăiesc un șoc, speranțele lor de aventură și fericire fiind contrazise de realitate. Cei care fug de acasă sau de la școală nu au deprinderi profesionale, de regulă nu au bani, un adăpost și de aceea riscă să fie exploatați/abuzați fizic, sexual,și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de hemodinamică, manifestate prin: hipovolemie, hipoproteinemie, creșterea vâscozității sanguine, modificări de per-meabilitate a membranei celulare. tulburări de coagulare, care favorizează hemoragia. Hemoragiile sunt influențate de talie, vârstă, stare de sănătate, discrazii sanguine, sindroame purpurice, avitaminoze, insuficiență hepatică, infecții, stări de șoc. Organismul reacționează la stress-ul determinat de pierderea de sânge printr-o serie de reacții imediate: modificări cardio-vasculare (vasoconstricție periferică arteriolo-capilară, tahicardie compensatorie), cu scopul de a menține tensiunea arterială la valori normale și un flux sanguin corespunzător în organele vitale
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
venoase (fig. 11.1-11.5). compresiunea circulară se poate realiza cu mijloace improvizate (curea, cravată, fâșii de pânză etc.), sau cu garoul. Trebuie avută în vedere ridicarea garoului o dată la 20-30 min., pentru împiedicarea leziunilor ischemice, care pot duce la șoc (sdr. de reperfuzie la ridicarea garoului). Pacientul va fi însoțit pe timpul transportului, de un bilet în care se va preciza ora aplicării garoului. hemostaza prin pansament compresiv se realizează prin diferite tehnici de înfășare (fig. 11.6). c. Hemostaza definitivă
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
autotransfuzia peroperatorie (sistemul „cell-saver”, prin colectarea, purificarea, reîncălzirea și reperfuzarea sângelui pierdut în timpul operației). 11.4.3. STIMULAREA HEMATOPOEZEI Se realizează prin transfuzii de masă eritrocitară, plasmă, eritropoetină, vitaminoterapie, aminoacizi și nutriție parenterală și/sau enterală pentru corectarea stării de șoc cronic.
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
uman se face prin mecanisme fiziopatologice complexe, implicând lezarea celulară directă și efectele indirecte rezultate din modificarea microcirculației. 16.2.1. MODIFICARI CELULARE DIRECTE 1. Modificările celulare directe includ: formarea gheții extracelulare, formarea gheții intracelulare, deshidratarea celulară. modificările electrolitice celulare, șocul termic, degradarea complexelor lipoproteice. Când celulele sunt supuse unei înghețări lente, cristalele de gheață se formează în spațiile extracelulare. Ulterior, cristalizează apa intracelulară și apoi apa legată de moleculele proteice, cu apariția șocului osmotic. Se produce alterarea membranelor lipoproteice, alterarea
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
gheții intracelulare, deshidratarea celulară. modificările electrolitice celulare, șocul termic, degradarea complexelor lipoproteice. Când celulele sunt supuse unei înghețări lente, cristalele de gheață se formează în spațiile extracelulare. Ulterior, cristalizează apa intracelulară și apoi apa legată de moleculele proteice, cu apariția șocului osmotic. Se produce alterarea membranelor lipoproteice, alterarea pH-ului celular și perturbarea activității biochimice ce determină creșterea rapidă a concentrației electroliților în celulă, care devine toxică. După Lovelock, concentrația toxică de electroliți din celule are o acțiune de solvent pentru
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
bune care să permită conservarea funcțiilor vitale și să nu agraveze leziunile prezente. Poziția pacientului în timpul transportului trebuie adaptată naturii leziunilor și necesităților terapeutice. Decubitul dorsal este cel mai frecvent utilizat, el prezentând cele mai mici riscuri de agravare a șocului sau de perturbare a funcțiilor vitale. În prezența colapsului circulator bolnavul va fi poziționat în decubit dorsal cu capul înclinat lateral și membrele inferioare ridicate. Pentru bolnavii comatoși , care prezintă riscul de aspirație bronșică, cea mai indicată poziție este decubitul
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
releva un hemotorax masiv care trebuie puncționat imediat. Recidiva rapidă a hemotoraxului după puncție asociată cu lărgirea umbrei mediastinale la examenul radiologic, cu sau fără puls paradoxal sau jugulare turgescente, ridică suspiciunea unei rupturi de aortă. La politraumatizatul aflat în șoc, lipsesc semnele clinice care indică prezența tamponadei cardiace. În această situație, radiografia toracică arată conturul cardiac lărgit, fără pulsații, iar PVC are valori de peste 16 cm H2O. Prezența insuficienței respiratorii grave, fără manifestări obiective toracice, alături de sensibilitate în etajul abdominal
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
traumatism, când nu există un revărsat lichidian mare. Rezultatele ei pot fi corectate prin transformarea ei în puncție lavaj peritoneal. Revărsatul hemoragic intraperitoneal este uneori dificil de demonstrat clinic în condițiile în care hipotensiunea și paloarea pot fi determinate de șoc sau asocierea leziunilor toracice, iar matitatea pe flancuri poate fi găsită și în leziuni ale coloanei sau bazinului. De reținut este faptul că, în asocierile lezionale de tip CA șocul se datorează de regulă leziunilor abdominale. Hematocritul redus, în special
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
condițiile în care hipotensiunea și paloarea pot fi determinate de șoc sau asocierea leziunilor toracice, iar matitatea pe flancuri poate fi găsită și în leziuni ale coloanei sau bazinului. De reținut este faptul că, în asocierile lezionale de tip CA șocul se datorează de regulă leziunilor abdominale. Hematocritul redus, în special la explorările în dinamică, și degradarea progresivă hemodinamică sugerează însă existența unei hemoragii intraabdominale. Puncția peritoneală precizează diagnosticul când aduce sânge. În cazul puncției negative, se impune lavajul peritoneal, iar
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
ruptura vezicii și justifică efectuarea unei cistografii. Dacă cistografia este normală se impune urografia pentru decelarea leziunilor renale. f. Examenul membrelor: Examenul membrelor poate evidenția clinic focare de fractură, leziuni vasculare sau nervoase. Datele clinice pot fi uneori modificate din cauza șocului sau a comei, iar examenele radiologice sunt de mare ajutor. Prezența unei fracturi reclamă imobilizarea provizorie (pentru cele deschise, aceasta se face după toaleta chirurgicală a plăgii și sutură). 13.5.1. ESALONAREA TRATAMENTULUI În urma primului bilanț lezional pot fi
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
produc perturbări profunde ale activității metabolice, consecință a activării sistemului nervos simpatic, a sistemului macroși microendocrin. Inaniția de stress este caracterizată în primul rând de o creștere a cheltuielilor energetice de repaus , cu până la 100% în cazurile grave (arsuri întinse, șoc septic). De asemeni în cursul inaniției de stress organismul utilizează ca sursă de energie un substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]