12,690 matches
-
că practica religioasă reprezintă un factor determinant important în acordarea voturilor "periferiștilor". În ținuturile catolice ele vor fi deci surse importante pentru partidele creștin-democrate cărora le vor disputa favoarea atît masele de credincioși, cît și cele rurale. În Irlanda și ținuturile basce, ele se vor substitui creștin-democraților. Această concurență va antrena chiar și partidele muncitorești din Scoția, Țara Galilor și Euskadia. În Irlanda de Nord, periferiștii au luat locul acestora din urmă. 3. Anticentralismul. Definirea programului politic comun tuturor tipurilor de partide populare și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pentru a înțelege istoria Europei 9. Mai putem adăuga că Slovenia, de exemplu, a împărtășit istoria occidentală încă din timpul lui Carol cel Mare. Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și Slovenia au participat la viața politică a imperiilor centrale. Aceste ținuturi au cunoscut un regim reprezentativ cu alegeri și libera competiție între partidele politice. Contrar Germaniei, Austriei sau Italiei, Cehoslovacia a trăit în cadrul unei politici exemplare. Cît privește Ungaria și Polonia, cadrul politic dintre cele două războaie mondiale s-a dovedit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Vacanțele anuale (mai frecvente pentru unii) reprezintă această valoare în modul cel mai spectaculos. Pentru câteva săptămâni, viața obișnuită se oprește. Se evadează, oamenii pleacă în căutarea a ceea ce le lipsește în existența cotidiană: visul, exotismul, soarele, aventurile (sau calmul), ținuturile fără griji... Spiritul prometeic care ne caracterizează civilizația încă de la origini continuă să acționeze și este întrupat în special prin valoarea pe care o atribuim științei și tehnicii (C. 11.). Progresele lor au dat naștere de secole ideii de progres
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Mai în urmă călătoreau turmele de vite sau hergheliile de cai. În năvălirile lor, migratorii căutau hrană și bogății, pășuni și adăposturi pentru vite. Cum se termina pășunea sau erau împinși din urmă de alți migratori, ori auzeau de alte ținuturi bune de jefuit, plecau într acolo. Dacă întâlneau împotrivire, treceau totul prin foc și sabie. Rar se îndeletniceau cu agricultura. Știau puține meșteșuguri: făceau doar arme, potcoave pentru cai, țeseau pânză, argăseau pieile de animale pentru îmbrăcăminte, corturi și încălțăminte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pe această fată vitează? DIN COPILĂRIA LUI ȘTEFAN CEL MARE Când era de 10 ani, Ștefan se arăta isteț și plin de năzbâtii: nu găseai în sat copil netrântit de el. De la o vreme a fost luat din satul Borzeștii, ținutul Bacăului, și dus la Suceava, din Bucovina, unde tatăl său avea scaunul de domnie. Nici aici nu s-a domolit. Când era între copii nu știa multe, și cum nu se dădeau biruiți, jos cu ei la pământ! Așa de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
1323. Lunga călătorie a lui Marco Polo a cuprins aproape întreg continentul asiatic. După ce a traversat Marea Mediterană, a ajuns la Acera, de unde, prin Moșul, Bagdad și Basra, a ajuns la Golful Persic. De aici a pornit spre nord, străbătând apoi ținuturile Asiei Centrale și Chinei de la vest spre est. Ajuns la curtea hanului Kublai din Pekin (sau Hambalâk), a ocupat vreme de 17 ani funcția de guvernator al provinciei Mangi din China de Sud, fiind apoi consilier de curte, explorator, intendent
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
independența Se dă textul: O prea frumoasă zână Învesmântata Într-o rochie lungă, pictată În culorile curcubeului, a sosit cu mândrul sau alai pe meleagurile noastre. Trena ei țesuta cu ghiocei, brebenei, zambile, toporași transforma câmpiile, livezile și pădurile În ținuturi de vis. 56 5. Pregătirea lecției noi Activitate independența Calculați după model: Activitate directă Se verifică muncă independența. 3.Captarea atenției Pe o sârmă sunt 24 vrăbiuțe. Un vânător Împușca 4. Câte vrăbiuțe au rămas? 4 . Anunțarea temei și a
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
stau aici de-o viață-ntreagă Și toți în jur îmi spun „maestreʺ Și nimenea nu-mi spune „dragăʺʹ (Din „Umbreʺ vol. VI, Editura Centaur, Iași, 1991) Numai acesta să-i fi plăcut maestrului Aurel Leon? Deschid „Almanahul muncii din Ținutul Prutʺ, redactat de Toma Acatrinei, apărut sub patronajul Camerei de muncă Iași, în 1939, la Tipografia și Editura „Mantosʺ, C . Ne gri, 91, ca să mă conving că autorul tabletelor „Cafeaua de dim inea țăʺ n-a simțit niciodată lipsa versurilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lor a Moldovei, toată, în to ate granițele ei, așa precum au stăpânit o înaintașii lui și după cum e ste scris în cele întâi cărți... îi dăm și i-am dat, în veac aceste orașe Tețina și Hmelovul, cu aceste ținuturi și sate, care ap arți n lor, cari orașe sunt așezate între Țara noastră, a Rusiei și Moldova, lui și copiilor lui și urmașilor care vor fi după dâ nșii și îl facem ca pe adevărat stăpân și moșan al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bucovinei, întrunit la 15 noiembrie 1918, sub președinția românului Iancu Flondor care glăsuia: « Congresul general al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală din Cernăuți, considerând că de la fundarea Principatelor Române, Bucovina care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților, a făcut parte pururea din Moldova, care în jurul ei s a încheiat ca stat ; că în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de l a Rădăuți, Putna și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nominalizat? Păstrând în minte, dar și în suflet, frazele de început ale cărții, care arată ce reprezintă Rusia astăzi - un stat uriaș, cel mai mare din lume după suprafață, cu douăzeci de republici zise autonome, plus zece districte, plus șase ținuturi, plus... toate nominalizate dar și autonome, am rămas să a flu nu numai Istoria Rusiei, ci chiar a României, a Basarabiei. Căci zice undeva autorul: „dacă excludem republicile autonome, apoi districtele și ținuturile adiacente, se va profila conturul, fața adevărată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zise autonome, plus zece districte, plus șase ținuturi, plus... toate nominalizate dar și autonome, am rămas să a flu nu numai Istoria Rusiei, ci chiar a României, a Basarabiei. Căci zice undeva autorul: „dacă excludem republicile autonome, apoi districtele și ținuturile adiacente, se va profila conturul, fața adevărată a Rusiei.ʺ De la asemenea semnale la certitudini pașii sunt apropiați în paginile lui Ion Iachim, iar dac ă m am oprit să văd ce-i cu Rusia cea vorbăreață și mereu amenințătoare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai mulți ochi și din unghiuri dive rseʺ. Adevăr cum nu se poate mai explicit de vreme ce „lecturând și corectând manuscrisulʺ autorul și lectorul scapă unele inadvertențe, cum ar fi cea de la pagina 214, unde se afirmă că reședința administrativă a ținutului Fălciu s-a mutat în 1757 de la Fălciu la Huși. Or istoric se știe că la 1757, sub domnia lui Constantin Cehan Racoviță și de la 176 7, sub Scarlat Ghica n-au fost decât niște tentative reclamate de episcopul Inochentie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Petrima n, toți trei născuți la Burdusaci, dar și Lucian Vasiliu, poet valoros, un dotat și neastâmpărat om de cultură al Iașului care l a ad optat, născut la Puieștii Tutovei (Puiești, Cotul Puieștilor, sat și trup de moșie în ținutul Tecuciului la 1836), legat sufletește și prin activitate de Tecuciul în care s au născut ori activat atâtea și atâtea nume cu rezonanță, aproape complet prezentate în micu l dicționar. Cu speranță în generozitatea Primăriei Municipiului Tecuci, dar și a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
calic - Lumânărică - pe care l-a îngropat cu cheltuiala sa - nu era alta decât vorniceasa Scarlat Miclescu, mama răposatului Mitropolit - primat al României, Calinic Miclescu. Lumânărică, mortul de care nu se ocupase nimeni, în afară de mama Mitropolitului - era un țăran din ținutul Moldovei. Atât se știa - spune Calimah. Numele lui, după cum s a mai spus, era Niță, adică Ioan, Ioniță, căr ui a lumea nu-i mai spusese de mult pe nume, ci doar Lumânărică. El nu și-a cunoscut părinții, iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
traistei cu bani a lui Lumânărică. Veșnic grăbit, mereu în lipsă de timp, numai ajut oarele le ducea pe ascuns... Trecuseră ani de la înmormântarea lui Lumânărică și pe la 1852, spune Calimah, în Iași răsări un alt om venit tot din ținutul Tutovei. Un imitator al lui Lumânărică. Era Titinaș. Numele lui era tot Ion. Când trăia Lumânărică îi fusese de ajutor. Acum, întocmai ca și cel mort la 1843 , Ti tinaș umbla și el îmbrăcat în suman, încins cu o funie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Nicolae” (vezi și Monumentele religioase medievale din zona Bârladului, de Laurențiu Chiriac, Editura Kolos, Iași, p.142), poiană înconjurată de te i și acoperită de iarbă frumoasă numită „Avrămească”, s-a căsătorit cu Ileana Mărăscu din satul Bogdănești, dintr-un ținut care se numea al Bacăului și împreună au dat naștere la copii; fetele apoi le-au măritat după păstorii vitelor lor, iar băieți i du pă fete din satele îndepărtate de munte, dar care le erau cunosc ute. Cum satul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
frumoasa limbă, căreia i-a consacrat toate sforțările vieții lui întregi, răsuna liber, acolo unde doina cu viers de foc, povestește la tot pasul suferințele unui neam întreg și răscoala acestuia pentru a frânge lanțurile asupritorului, acolo, în întinderea tuturor ținuturilor românești, Hamangiu a voit să facă, ca, fiii aceluiași neam, să fie supuș i acelorași legi. Pentru acei cari au trăit pe pământul liber al țării românești, pentru acei cari în tinerețea lor au visat și au nădăjduit împlinirea visului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sau ar fi dat naș tere la dificultăți? Ce importanță putea avea faptul că se înlocuia o dispoziție sau două cari ar fi fost mai bune? Pentru el prob lema se punea sub o altă înfățișare. Fiul de plugar din ținutul Bârladului, care-și făurise sufletul închinându-se la icoana unității naționale, simțea, ca o necesitate care se desprindea di n întreaga lui făp tură, să contribuie și dânsul cu ceva la această minunată întruchipare a neamului nostru. Pentru el faptul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la 20 ianuarie 1851, cu următoarea adresă purtând numărul 148: Dezvăluindu-se trebuința de o marcă pentru capitala Iași, care să servească pentru toate autoritățile orășen ești , ca unele ce ele nu pot să întrebuințeze nici marca țării, nici a ținutului, și în încrederea ce Dv. ca părintele literaturii române, veți avea mai deplină cunoștință, despre marca ce au avut d in vechime astă poliție, Sfatul Municipal cu onor vă poftește să binevoiți a-i împărtăși explicația unei asemenea mărci, întemeiat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni c, i ar pe la orele 10, dimineața, la Focșani. După ce-și vizează pașapoartele la ispravnicul ținutului, fiind la granița dintre Valahia și Moldova, p e la orele trei după miezul nopții, pornesc mai departe. Dar cum la trecerea Milcovului, care era granița dintre cele două țări, funcționarul de frontieră dormea, iar soldații de pază nu știa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Turismului a mai format o comisie, care să studieze în amănunțime ce are comun România și Spania, pentru a găsi o cale de a mișca spre înainte bolovanul turismului românesc. Mulți turiști străini, care fiind amatori de senzații tari prin ținuturi sălbatice, s-au aventurat timid și în grupuri mici și prin țara noastră. Au observat că minunata Carpathian Garden le-a purtat pașii în gropi, în rahat sau într-o combinație feerică a celor două, iar partea cea mai proastă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
l-au lăsat pradă sălbaticiei, urmînd ca, în cele din urmă, metaforica roată de foc să-l purifice de hubrisul sau. După cum era de așteptat, mi-am început pelerinajul la Agapia, simbolul dragostei divine, si am urcat apoi într-un ținut rece și armonios unde pustnicii se adunaseră cu multe secole în urmă în timpul celor mai importante sărbători ale calendarului creștin, ca mai apoi să ridice pe acele meleaguri capele din lemn și biserici din piatră intru slăvirea Izbăvitorului lor. Toate
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
my lord. Cel mai de jos și umil chip, la care Mizeria,-n disprețul omului, vreodat L-a-apropiat de fiara. Oi da cu glod pe față, Țol încingînd, legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]