66,867 matches
-
De acolo unde se afla, îi venea tot mai greu să-l vadă pe bătrânul paznic. Conturul trupului său devenea din ce în ce mai șters, pe măsură ce bestia se strângea în jurul victimei sale. Cristian înțelese că nu mai avea timp de pierdut, trebuia să acționeze imediat dacă voia să-l salveze. Strigând din toți rărunchii se repezi spre Calistrat. Ținea toiagul îndreptat înainte ca pe o suliță. Nu-și dorea decât să nu alunece pe frunzele umede de pe jos. Ajuns la marginea porțiunii cețoase, prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-l omoare. Nu era însă dispus să ia de bună această ultimă presupunere, așa încât hotărî să-și continue drumul. Închise încet telefonul și rămase tăcut mai departe. Atunci se decisese să-și caute un șef de operațiuni. Până în acel moment acționase ca un amator, tratase afacerile cu arme ca pe niște tranzacții obișnuite. Își căuta clienții, făcea rost de marfa solicitată, după care o livra personal. Înțelesese că lucrurile nu erau atât de simple, marii rechini ai pieței de armament nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de joc. Avusese grijă să aranjeze roata ruletelor de așa natură încât bila să se oprească în căsuța unde voia crupierul, ori de câte ori era nevoie. Nu forța lucrurile, își instruise oamenii să lase clienții să câștige sume mici și să nu acționeze dispozitivul decât atunci când miza era ridicată, păstrând o aparență de normalitate. La deschidere și în primele săptămâni de funcționare interzisese total orice amestec al crupierului în mersul jocului. Voia să vadă care este rezultatul, cum acționează norocul lăsat liber. Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mici și să nu acționeze dispozitivul decât atunci când miza era ridicată, păstrând o aparență de normalitate. La deschidere și în primele săptămâni de funcționare interzisese total orice amestec al crupierului în mersul jocului. Voia să vadă care este rezultatul, cum acționează norocul lăsat liber. Mare îi fusese surpriza când constatase că, deși nu face nimic, casa câștiga gras. Păi, eu propun să scoatem maimuțele de pe rulete dacă lucrurile merg atât de bine și fără ele! spusese Boris într-o seară, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
buton iar rezultatul era un dezastru, bila se oprise tot pe doisprezece roșu. Cele trei milioane pe care le jucase bărbatul se transformaseră într-o pierdere de aproape două sute. Era ceva de neînchipuit, Mihailovici simțea că își pierde răsuflarea. Crupierul acționase deja soneria prin care își chema supraveghetorul ca să-i aducă jetoane pentru a putea plăti câștigul eroului serii. Privind discret la ceas, acesta nu mai prididea să strângă mâinile chibiților ce țineau neapărat să-l felicite. Într-adevăr, așa ceva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sfori la Deva. Am niște prieteni acolo care îmi sunt obligați. În regulă, așa să faci! spuse Cristian, bucuros. Ei, dacă așa stau lucrurile, mă duc să dau niște telefoane, se ridică din fotoliu Simion Pop. Parcă era vorba că acționezi discret. Adică, ce vrei să spui? întrebă bătrânul oprindu-se din drum. Adică nu la telefon. Aha, spuse Pop conspirativ, am priceput. Mâine dimineață plec la Deva, așa e bine? adăugă el cu voce slabă. Perfect! se declară inspectorul mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ori poate amândurora. Însă, după ce văzuse dimineață în zori, nu mai era convins de acest lucru. Nici măcar nu știa dacă, pentru îndeplinirea acestei sarcini, era bine să își ia cu el câțiva subordonați ori ar fi fost mai potrivit să acționeze de unul singur. Influența pe care o avea bătrânul asupra oamenilor era prea mare și, deși i se părea puțin probabil, se temea ca nu cumva chiar unii dintre băieții lui să șovăie, ori poate chiar mai rău, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mod cert, o va descoperi bine ascunsă într-o crăpătură dintre stânci. Desigur că așa se petrecuseră lucrurile, altă explicație logică nu exista. Acum era mult mai liniștit. Satisfacția pe care o simțea ca urmare a găsirii modului în care acționase moșneagul nu era umbrită decât de amărăciunea că se lăsase păcălit. Timp de o zi întreagă, fusese înspăimântat ca un copil. Se lăsase furat de basmele cu care îi împuiaseră capul minerii pe care îi angajase. Frustrarea îl măcina, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și pusese la cale un mod foarte ingenios de a o captura. Trebuia să recunoască că omul știa ce face. Cilindrul metalic era foarte bine gândit, iar modul în care plănuise să o prindă, cu acel capac care se închidea acționat de la distanță, reprezenta o idee excelentă. Era convins că Godunov își luase toate măsurile ca bestia, odată intrată înăuntru să nu mai poată scăpa. Însuși locul unde așezase cilindrul arăta că totul fusese bine pus la cale. Singurul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o poată distruge dacă se zbate. Uite, scoase Boris din buzunarul de la piept niște foi de hârtie împăturite, am făcut niște schițe. Cam așa cred eu că ar trebui să arate. La unul din capete, îi facem un capac basculant, acționat de un arc foarte puternic, astfel încât să se poată închide cât mai rapid cu putință. Godunov se aplecă peste pat, întinzând spre șeful său schițele pe care le încropise. Îndoit de spate deasupra acestuia, îi arătă felul în care concepuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai rapid cu putință. Godunov se aplecă peste pat, întinzând spre șeful său schițele pe care le încropise. Îndoit de spate deasupra acestuia, îi arătă felul în care concepuse dispozitivul, continuând plin de entuziasm expli cațiile: Piedica de la capac o acționăm cu un cablu de la distanță. Va trebui să stea cineva sus, acolo, într-o mașină, eu cred că aș fi cel mai nimerit, care să declanșeze mecanismul, imediat ce duhul intră în cutie. Mihailovici examina desenele cu foarte mare atenție, urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
intră în cutie. Mihailovici examina desenele cu foarte mare atenție, urmărind explicațiile lui Godunov. Pare interesant, mormăi el, preocupat. Nu prea înțeleg eu mare lucru de aici, dar cred că va funcționa. Iată cum am plănuit că va trebui să acționăm! spuse Boris. După ce construim dispozitivul, îl ducem sus pe platou, chiar lângă intrarea în peșteră. Îl armăm și tragem cablul de acționare de la distanță. Toate acestea le facem la lumina zilei, ca să nu ne deranjeze duhul. Apoi, nu mai trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
capacul mobil. Aceasta era partea cea mai grea. Nu capacul în sine, ci dispozitivul de acționare de la distanță ridica probleme de execuție. Boris nu era mulțumit de rapiditatea cu care acesta se închidea. Ca să o mărească tensionaseră arcul ce îl acționa, numai că în acel moment nu mai reușeau să declanșeze mecanismul. Seara se apropia cu pași repezi, așa încât se hotărî să lase pe a doua zi rezolvarea problemei. În cea de a treia zi, lucrul era terminat. Capacul era gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șeful secției, poate că ar fi fost bun ca monedă de schimb în cazul în care lucrurile luau o întorsătură neașteptată. N-am nimic împotrivă, se arătase Vlad de acord cu propunerea lui, din partea mea, ai mână liberă, poți să acționezi cum crezi tu că e mai bine. Plecase imediat ce se lămurise cum stătea treaba cu cei doi prizonieri. Era mulțumit că totul decurgea conform planului. Boris știa ce are de făcut iar el nu se îndoia că acesta își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu voia să se gândească ce se va întâmpla atunci. Se hotărî să se apropie de ieșire. Nu-și făcea nici o iluzie, dar trebuia să încerce să deschidă capacul. Poate că va reuși să învingă rezistența arcului puternic ce îl acționa, ținându-l închis. Cu toiagul întins în față, se strecură pe lângă bestia ce continua să rămână nemișcată. Nu ajunsese încă la chepeng, când, auzi afară niște zgomote slabe. Înțelese pe loc ce se întâmpla, Boris se asigura că nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își scosese arma din toc. Locul în care se aflau cei doi era un punct de observație perfect. Farurile ambelor mașini luminau din plin zona din fața lor. Așteptară puțin ca mercenarul să facă câțiva pași, după care se hotărâră să acționeze. Culcat! strigă Vasilică din toți rărunchii, imediat ce Boris se îndepărtase suficient de Toyota cu care venise. Mercenarul tresări și dădu să se întoarcă spre locul de unde venise vocea. Pohoață reacționă imediat, apăsă pe trăgaci și trase un foc înspre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
două cărți. Chiar la Începutul cărții anonime dădu de un pasaj care i se păru cunoscut: „Ce le țin În frîu pe aceste bestii care se devorează reciproc și care Își spun oameni?“ era scris acolo. „La Începutul vieții sociale acționează forța dură și nestăpînită, iar mai apoi legea, care este tot forță, rostuită În forme legislative: Întotdeauna Însă forța precede dreptul.“ În cea de-a doua, În Antichristul lui Nilus, apare un fel de adnotare sub titlul Conspirației, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
asupra fostului pictor-amator, autorul faimoasei cărți Mein Kampf, ci și asupra spiritului unui anonim seminarist gruzin despre care vom mai auzi. În lumina pîlpîitoare a lumînării, În nopțile lungi ale troienitului surghiun siberian, pe cînd afară vuia viscolul, cuvintele Conspirației acționau, probabil, asupra lui mai viu decît Evanghelia. Astfel că un Îndreptar menit să instruiască un prinț renascentist - prin reîncarnarea filozofiei lui Joly, deformată de oglinda lui Nilus - va deveni un breviar al despoților contemporani. Unele pilde ale lui Nilus ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
întâmpina această aniversare cu o carte despre acei oameni și urmașii lor, pe care cei de dinaintea mea n-au putut s-o facă când s-au împlinit 200 de ani, în 1984. Acum veți fi înțeles graba cu care am acționat și insistența de a culege datele atât de necesare pentru a scrie o lucrare de mari dimensiuni. în finalul acestor destăinuiri și mărturisiri, se cuvine să amintesc că fratele meu, generalul Gheorghe Cernat, mi-a pus la dispoziție, pe lângă „arhiva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționat după reforma agrară din 1864 și toate muncile pentru funcționarea și întreținerea morii erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu, era o moară acționată de forța cailor care, ca să nu alunece, mergeau pe o arie așternută cu nisip. Această moară este relativ târzie, funcționa pe la 1900, din moment ce au apucat-o cei care aveau în 1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu valțuri, însă nu a fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în Lunca, pe dealul dinspre est de sat (de la fosta crâșmă a lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gater la care a lucrat și unchiul meu, Mircea Ignătescu. Existența morilor de apă și de focă nu a dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură scobită concav se puneau boabele care erau zdrobite cu alta, acționată cu mâna. Asemenea râșnițe erau la fiecare casă și, pentru creșterea rentabilității, râșnițele s-au perfecționat, fiind mori acționate de forța omului. Cele care au fost folosite pânăă prin anii ’50 ai secolului trecut consta dintr-o piatră rotundă fixă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură scobită concav se puneau boabele care erau zdrobite cu alta, acționată cu mâna. Asemenea râșnițe erau la fiecare casă și, pentru creșterea rentabilității, râșnițele s-au perfecționat, fiind mori acționate de forța omului. Cele care au fost folosite pânăă prin anii ’50 ai secolului trecut consta dintr-o piatră rotundă fixă (stătătoare), așezată pe un postament din lemn, aproape pătrat, peste care era așezată o altă piatră de aceeași formă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat în comerț și evreii, despre care avem date sigure din anul 1866, după un act de deces: „Leiba Aron, 55 ani, comersant, declară încetarea din viață a lui Israel Hușlă (50 de ani), fiu al lui Hușlă Marcu și al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]