16,963 matches
-
anului 2004, concepția dominantă despre noua clasă a capitaliștilor români este încă întemeiată pe asemenea premise constituie încă o expresie a ceea ce s-a numit „excepționalism românesc”. Pentru celelalte țări foste comuniste, mai ales din Europa Centrală, o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limitat în mare măsură la ceea ce se consideră a fi „clasa de mijloc” românească, incluzând aici micii întreprinzători, dar ignorând, mai ales din rațiuni statistice, pe cei mari (Sandu, 2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar nici o construcție teoretică suficient
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privat în raport cu cel public, a necesității transferului de resurse publice către sectorul privat prin privatizare și prin intermediul reformelor „dureroase” (orice reformă „dureroasă” are ca rezultat final o realocare a resurselor dinspre salariați spre patronat) etc. În condiții, existenței unei comunități academice neutre în raport cu o ideologie, și dispusă să susțină abordarea științifică a realității, o ideologie care nu se adaptează la rezultatele științei are puține șanse de a supraviețui ca atare și, ca urmare a atacurilor critice venite din partea intelectualității, ea sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Confruntarea dură dintre ideologia keynesiană și cea neoclasică în domeniul politicilor economice este o bună ilustrare a acestui proces. Ceea ce, însă, permite ideologiilor să supraviețuiască și în condiții de inconsistență sunt acele situații favorabile în care comunitatea intelectuală, inclusiv cea academică, sunt politic angrenate în susținerea ei și nu în tratarea ei critică. Or, în România, această situație este o permanență după revoluția comunistă. La fel ca în celelalte societăți foste comuniste, intelectualitatea românească s-a implicat activ și nemijlocit în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se pot opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în România corupția: (1) există și este pseudo generalizată - în orice caz, se află la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în România corupția: (1) există și este pseudo generalizată - în orice caz, se află la un nivel superior celei din alte societăți europene; (2) este cu prioritate un atribut și o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1990). Ca abordare teoretică, el rămâne legitim și criticabil în orice moment. Însă abordarea ideologică ce domină în acest moment în România are particularitatea și avantajul de a nu fi fost nevoită să rămână constantă în timp. În prezent, intelectualitatea, academică sau nu, este în plină „cruciadă” împotriva clientelismului politic și al simbiozei dintre politică și afaceri ca formă principală de manifestare a acestuia. Atitudinea de respingere a acestei relații a mers atât de departe, încât, foarte recent, „opinia publică” - prin intermediul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel puțin două mandate - din 1993 și până în 2000 -, partidele politice s-au străduit fie să achiziționeze ca simboluri politice oameni de afaceri de succes, fie să împingă spre afaceri politicieni proveniți din sectorul public, din administrație sau din lumea academică și culturală. Politicianul neintegrat în sectorul privat al economiei era privit - și încă mai este - drept un potențial „nostalgic”, moștenitor al valorilor dacă nu comuniste, măcar al celor specifice statului paternalist, un inadaptat moral și ideologic la noua lume capitalistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
renunțat la „terapia de șoc”, la modă din motive ideologice în acea vreme în întreaga Europă Centrală și de Est, este o simplă legendă, în ciuda ardorii cu care este susținută atât de discursul politic, cât și de cel cu pretenții academice (Șerbănescu, 1994). În realitate, primul guvern legitim de după revoluție, Guvernul Roman, instalat ca rezultat al alegerilor din mai 1990, a aplicat una dintre cele mai dure terapii de șoc atât economiei, cât și societății românești: în mai puțin de un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
medici, juriști, arhitecți etc. -, din meșteșugari sau liberi profesioniști de succes, din ofițeri superiori ai armatei și ai altor instituții militarizate, preoți situați către vârfurile ierarhiei bisericești și dintr-o parte a tehnocrației manageriale și din zonele de cercetare-dezvoltare, inclusiv academice, care nu avea acces la deciziile de vârf, locale sau naționale, cu privire la economie și societate. O caracteristică a acestei clase mijlocii, considerată în ideologia comunistă oficială ca având „păcatul” de a reproduce în mare măsură trăsăturile micii burghezii a fostei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nesemnificativ din acest statut. O parte a lor însă, se bucură de „privilegiul” de a fi inclusă în rețelele micii burghezii occidentale, prin intermediul birocrațiilor internaționale căreia îi aparțin - fie ale corporațiilor, fie ale rețelelor de ONG-uri, fie ale rețelelor academice etc. Dubla lor apartenență, la rețele locale și la rețele internaționale, le atribuie importanta funcție de a fi interfața de comunicare între societăți și sisteme, potențial ce le mărește importanța în fiecare dintre rețelele ale căror legături le asigură. Chiar dacă mica
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
consecință, elita bancară românească a fost, la rândul său, restrânsă numeric. Este vorba doar de câteva sute de persoane, parte dintre ele cuprinse în managementul bancar socialist, parte cuprinse în infrastructura instituțională și intelectuală necesară funcționării sistemului bancar - activități universitar academice, un grup restrâns legat de comerțul exterior și un grup și mai restrâns legat de activitățile bancare internaționale. Fiind vorba de un grup mic, el este ușor de urmărit de-a lungul întregii tranziții postcomuniste românești și, un lucru absolut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
grupuri sociale, indiferent cât de opuse ar fi ideologiile susținute politic de aceste grupuri, până la urmă, reprezentarea politică a societății este preluată de mica burghezie. Ea dispune de oamenii necesari infrastructurilor politice, de la parlamente naționale și locale și până la instituțiile academice, civice, de comunicare și de organizare, care constituie infrastructura politică a unei societăți democratice. Chiar și într-o societate în care, de pildă, țărănimea mai reprezintă încă o forță socială și economică pe care politica națională nu o poate ignora
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autoorganizare inspirată din organizarea medievală a breslelor de meseriași. Așa au apărut organismele de tipul Colegiului Medicilor, al Arhitecților sau al Notarilor, Baroul avocaților și Consiliul Suprem al Magistraților, sau mulțimea de comitete și comisii care certifică acreditările și titlurile academice etc. - care, pe de o parte, împiedică statul să intervină în reglementarea activității acestor categorii profesionale și a altora de același tip, iar pe de altă parte, permite vârfurilor acestor elite să controleze ascensiunea către elite și mobilitatea socială în interiorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se obține susținerea politică pentru un sistem de distribuție este o problemă aparte. De exemplu, subvenționarea prețurilor la energie pentru producătorii industriali, politică inițiată de guvernarea CDR și continuată până în zilele noastre. Ele pot supraviețui în instituții specializate, precum cele academice sau religioase, însă paradigma mentalităților presupune, dimpotrivă, că ele au supraviețuit la nivelul unor grupuri sociale mari. Ca poliție politică, Securitatea a fost atât de tare blamată în interior și în exterior, încât cuvântul românesc a devenit suficient de popular
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în senatul Caransebeșului și rector al școlii calvine din oraș, unde fiul învață din 1651. H. urmează liceul reformat din Sibiu (1661-1664), împrietenindu-se aici cu Valentin Franck von Franckenstein, viitorul poet. Din toamna lui 1664 se află la Colegiul academic reformat din Aiud. Pregătirea dobândită îl recomandă pentru un rol important în învățământul protestant din Ardeal. Între 1667 și 1669 va fi rector al Colegiului din Orăștie. Reîntors la Aiud, cultivă prietenia cu Francisc Páriz Pápai, mai târziu lexicograf și
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
reflecta curba descendentă a orientării sale ideologice din ultimii ani de viață. Comentând acest aspect, G. Călinescu îl caracterizează pe G. astfel: „foarte bun orator de mase, știind să stârnească toate instinctele populare, fără a deveni comun, un adevărat demagog academic.” Și: „Ideile lui sunt naționaliste, tradiționaliste, în general foarte juste. Antisemit moderat.” G. este cel mai popular poet român de la începutul secolului al XX-lea, individualizându-se printr-un mesianism de poeta vates. Poemul Rugăciune, „unic în literatura noastră prin
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Prahovei”, 1985, 21 septembrie; Catagraf, Fragmente despre Caragiale, LCF, 1985, 27; Nicolae Oprea, I. L. Caragiale, „Teatru”, ARG, 1985, 5; Anghelescu, Lectura, 77-79; Liviu Grăsoiu, Caragiale... mereu Caragiale, LCF, 2000, 26; Al. Săndulescu, Epistolierul Caragiale, ALA, 2000, 531; Z. Ornea, Ediția academică Caragiale, RL, 2002, 1; Calinic Argatu, Frumusețea lumii văzute, Cluj-Napoca, 2002, 5-9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 53-54; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Viorica Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Miercurea Ciuc, 2003, 470; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, Cluj-Napoca, 2003, 118-121
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
didactic la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde își susține și doctoratul cu teza Fenomenul povestitului astăzi (1996). Coordonează, de la volumul al optulea (1998), împreună cu Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
unității naționale a românilor a fost arestat și închis. De la înființare, în 1862, H. a condus Reuniunea română de leptură din Cernăuți, propunând transformarea acesteia în Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina (1865). A fost membru al Societății Academice Române. Deputat în Dieta Bucovinei, apoi în Camera de la Viena, și-a continuat neobosit activitatea, până când, în plină putere, aflat în Italia, a fost doborât de boală. Adus în țară, a fost înmormântat la Dulcești (județul Neamț), la fel ca
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
dinastii de cărturari ardeleni de rasă” (I. Breazu), din care mai făceau parte Nerva Hodoș și Alexandru Hodoș (Ion Gorun), frații săi, H. provenea dintr-o familie cu vechi tradiții patriotice și cărturărești; tatăl, Iosif Hodoș, membru fondator al Societății Academice Române, fusese unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Avram Iancu și un om de întinsă cultură. Pe linie maternă, H., fiul Anei (n. Balint), era nepotul protopopului Simeon Balint, și el una dintre figurile marcante, ca prefect de legiune, ale
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
leniniste. O cronologie comună De la cultura proletara la universitatea de partid Agitprop Școală Kominternului și școlile antifasciste Școlile de partid după 1945 și difuzarea modelului sovietic Școlile partidelor comuniste bulgar și român Parteihochschule Karl Marx, « Universitatea noastră socialistă » 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Constituirea unui dublu model Cele trei reforme ale sistemului de Învățământ În RDG O comparație Între politicile universitare poloneză, cehoslovaca și est-germană Predarea științelor sociale În RDG Conferențiari și profesori Învățământul ideologic privit de studenti 3
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
materiile de bază predate În școlile de partid (filosofie marxist-leninistă, economie politică și politici economice, istorii ale mișcării muncitorești și ale partidelor acestora, precum și „construcție/viața de Partid”) erau integrate În câmpul științelor sociale („ale societății”), contribuind totodată la legitimarea academică a anumitor poziții din spațiul puterii. Ele au constituit resurse favorizante sau defavorizante, după caz, În procesul reconversiilor profesionale ale foștilor membri ai școlilor de partid după 1989. Istorii de partid și de stat. Dintre științele sociale, istoria a fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Scăderea capacității de mobilizare și de represiune a regimurilor leniniste le impunea să facă apel la noi modalități de legitimare, ceea ce a contribuit și la redefinirea statutului intelectualilor, precum și la profesionalizarea politicii sub influența intelectualilor și a activităților de tip academic. Mai importantă decât definirea „adevăratei naturi” a regimurilor de tip sovietic mi se pare legătură stabilită Între prăbușirea lor și incapacitatea de a asigura debușee cadrelor pe care le formaseră, În condițiile absenței unui sector terțiar În economie, În măsură
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și propagandist, instrucția având un dublu Înțeles, de Învățare și de antrenament militar. Instructorul, activist și organizator, este cel care mobilizează „baza” partidului - „masele” și „poporul”. (2) Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor Am numit academizare strategia de Înnobilare academică a Învățământului de partid, strategie de acumulare primitivă de capital cultural și simbolic, constituind echivalentul acumulării primitive socialiste din economie. Controlul centralizat al producției intelectuale În ansamblu permisese la Început, În anii 1950, dobândirea de titluri cu o valoare mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]