9,323 matches
-
abordări ale procesului globalizării diferite ca nuanță, "distanțarea spațio-temporală" de care vorbește Anthony Giddens și "comprimarea spațio-temporală" de care amintește David Harvey au multe elemente comune. În timp ce Giddens sugerează că distanța spațio-temporală nu afectează interrelațiile dintre evenimente diferite, ci le accentuează, ca urmare a procesului de globalizare, Harvey descrie mai clar condițiile în care această interdependență are loc. Consider, de aceea, că poate fi reținută ideea modificării condiției nu doar fizice, ci și ontologice, a societăților particulare și a identităților care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
important rol explicativ-comprehensiv în procesul de cunoaștere a realității socio-politice și că analiza epistemologică a conceptului poate reliefa o astfel de realitate. În această direcție, demersul meu s-a orientat înspre o depășire a semnificațiilor negative asociate ideologiei. Astfel, am accentuat că ieșirea din cercul vicios în care marxismul a plasat conceptul de ideologie presupune, ca prim pas, renunțarea la interpretarea relațiilor sociale în termenii luptei de clasă, câtă vreme structura socială și politică a societății contemporane se constituie pe alte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
anumite probleme rămân în dezbatere, putem spera la o recuperare a conceptului în afara viziunii negative, evitând totodată paradoxul ca discursul despre ideologie să fie el însuși unul ideologic. A intervenit, în acest punct, critica mentalității utopice, context în care am accentuat că ideologia este conectată la realitate, chiar și atunci când o distorsionează pentru a legitima autoritatea. Ideologia este în mod intrinsec, primar conectată la realitate pentru a conferi identitate membrilor unei comunități și, prin aceasta, comunității înseși (exercitându-și astfel funcția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
falsă reprezentare, oricare ar fi dinamica sa" (Michèle Barret, The Politics of Truth, Polity Press, Cambridge, 1992, p. 167). 11 John Gerring, "Ideology: a definitional analysis", în Political Research Quarterly, Vol. 50, No. 4, decembrie 1997, p. 979, unde autorul accentuează că această situație se regăsește în cazul multor alte concepte din științele sociale și politice. 12 Jeremy Rayner, "A plea for neutrality: Karl Mannheim's early theory of ideology", în History of the Human Sciences, Vol. 2, No. 3, 1989
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unei idei încastrate și exprimate în realitate, este în ultimă analiză inteligibilă numai în lumina luptelor sale cu formele coexistente ale utopiei. Adversarul său imediat este ideea liberală tradusă în termeni raționaliști. În vreme ce, pentru ultima, normativul, acel "ar trebui", este accentuat în experiență, pentru conservatorism accentul se mută asupra realității existente, asupra lui "este"" (p. 211). 242 Idem, p. 216. 243 Idem, p. 221. 244 În acest sens, Charles Turner sugerează că "faptul că Mannheim nu a putut niciodată separa sociologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în mediu acid prin adiția protonului la electronii neparticipanți ai atomului de azot, blocarea acestora având ca efect dispariția conjugării și o deplasare hipsocromă, după cum rezultă: Gruparea OH ionizează în mediu alcalin, atomul de oxigen capătă o sarcină negativă care accentuează efectul electronodonor al acestor grupări, iar lmax se deplasează spre valori mai mari: Comportarea grupărilor electronoacceptoare (cromoforii) Aceste grupări, în mediu acid, adiționează un proton la electronii neparticipanți ai atomilor de oxigen sau azot, căpătând o sarcină pozitivă care accelerează
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ale personalității copilului) care-l plasează într-o stare de dificultate în raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite valorificarea în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. Cerințele Educaționale Speciale (CES) solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
sec. XIX; -conjunctura politică internațională, în care “problema orientală” s-a transformat într-un factor de echilibru european. I. Situația politică a Țărilor Române în sec. XVIII a. ”Problema orientală” cadru pentru emanciparea românilor După asediul Vienei (1683), s-a accentuat decăderea Imperiului Otoman iar ”problema orientală” a dobândit un nou conținut. -În sec. XVIII concurența dintre habsburgi și Imperiul Țarist, pentru moștenirea ”omului bolnav” al Europei (Imperiul Otoman), a generat războaie care au marcat sud-estul continentului și au determinat Imperiul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a puterilor europene asupra Principatelor Române prin Tratatul de la Adrianopol care însă s-a impus ”de jure” prin Tratatul de la Paris. 1.Unirea Principarelor Române -regimul politic hibrid întemeiat pe suzeranitatea otomană și protectoratul rus, instaurat în pricipiu după 1829, accentua imixtiunea rusă, care stânjenea: o proiectele reformatoare ale domnilor regulamentari; o planurile revoluționarilor munteni și moldoveni. -Impunerea articolului “adițional” la Regulamentele Organice (1835, 1838) și atitudinea Rusiei din 1848 au dus la reconsiderarea poziției “partidei naționale”, care : vedea în țar
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Areopagitul, teologul mistic din secolul al VI-lea. Cu toate acestea, interesul nostru continuă să rezide în situația secolului al IV lea, în care Sfântul Grigorie de Nyssa urmează tradiția Școlii alexandriene, în special, a lui Origen Și Clement, Și accentuează infinitatea Și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu. Și totuși, calea apofatică nu este considerată prioritară, ca un tip de cunoaștere superioară, ci este văzută ca un discurs complementar la cel catafatic. După cum susține Lenka Karfiková: „Grigorie nu dorește să dezvolte un sistem
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
costul incitațiilor este ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi altfel nevoie pentru a spori același cuantum de venituri. Cotele ridicate de impozitare a Întreprinderilor tind să accentueze eventualele distorsiuni induse prin fiscalitate; existența unui larg evantai de incitații conduce la sisteme multiple de evaziune fiscală. În ceea ce privește impozitele indirecte, În anul 1987, s-a pus problema unor schimbări importante În C.E.E. vizând dezvoltarea „pieței unice”, inclusiv a suprimării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
asiguratorii și, totodată, participarea debitorului la finanțarea cu capital propriu. Dacă rentabilitatea este scăzută, debitorul trebuie să aibă o participare mai mare cu fonduri proprii pentru a asigura pe creditor și invers. Finanțarea prin Îndatorare, În cazul unei rentabilități nesatisfăcătoare, accentuează riscul de insolvabilitate și lipsă de lichidități. În aceste condiții, abordarea structurii financiare a firmei (Întreprinderii) necesită o anumită prudență, deoarece modalitățile de procurare a resurselor În raport cu destinațiile lor, influențează semnificativ prezentul și viitorul acesteia. 288 Studiile efectuate arată că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
2,50 10,00 capital social - lei 1.953.998 17.816.540 200.000 341 Fiecare din cele trei Întreprinderi activează pe segmente de piață cu perspective certe de evoluție favorabilă, pentru care integrarea europeană creează oportunități noi, deși accentuează spiritul competițional. Forma de organizare, ca societate pe acțiuni, contribuie la atragerea și valorificarea resurselor financiare oferite atât de piața creditului cât și de piața de capital, asigură un grad de lichiditate important al acțiunilor și remunerează acționarii, prin conferirea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impune constrângeri tot mai mari asupra fiscalităților naționale, pe fondul unei tendințe de reducere a cotelor de impunere cu scopul captării unei ponderi mai mari 422 din baza mondială de impozitare 254, iar concurența dintre autoritățile fiscale naționale s-a accentuat pe măsură ce procesul de creare a piețelor regionale și globale a prins contur. În mod deosebit, Însă, liberalizarea circulației capitalurilor pune În evidență și necesitatea armonizării impozitelor pe veniturile din profit, dobânzi, dividende și câștiguri din capital, cu atât mai mult
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita ții, si cand consideră că intenționalitatea este marca cunoașterii. Mai mult, Lisska nu este singur în această interpretare, mai sunt și alți exegeți tomiști care accentuează rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de imaterialitate. În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate de a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de puterile cognitive și (2) puterile cognitive primesc forme (informo) și, astfel, sunt actualizate de către specii în virtutea faptului că sunt înțelese într-un anumit mod. Faptul că puterea cognitivă înțelege într-un anumit mod spe ciile poate fi interpretat fie accentuând verbul „a intelege“, fie accentuând locuțiunea adverbiala „într-un anumit mod“. Prima interpretare conduce către un reprezentationalism tare, unde speciile sunt obiectul cunoașterii, pe când a doua interpretare conduce către un reprezentationalism mo derat sau, cum mai este denumit, un realism
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterile cognitive primesc forme (informo) și, astfel, sunt actualizate de către specii în virtutea faptului că sunt înțelese într-un anumit mod. Faptul că puterea cognitivă înțelege într-un anumit mod spe ciile poate fi interpretat fie accentuând verbul „a intelege“, fie accentuând locuțiunea adverbiala „într-un anumit mod“. Prima interpretare conduce către un reprezentationalism tare, unde speciile sunt obiectul cunoașterii, pe când a doua interpretare conduce către un reprezentationalism mo derat sau, cum mai este denumit, un realism indirect. Consecințele primei interpretări, cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot fără probleme să devină obiecte ale cunoașterii. Următorul pas pe care îl face interpretul american în demonstrația doctrinei act-obiect constă în identificarea reacției pe care o are Toma din Aquino față de această doctrina. Mai exact, Robert Pasnau observa și accentuează un cuvant din Summa theologiae (I, q. 85, a. 2) pe care ceilalți interpreți par să-l fi trecut cu vederea. Termenul cu pricina este solum. Să vedem pasajul: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tensiunea dintre afirmațiile simbolizate aici prin (X) și (Z), oferind anumite sugestii privitoare la manieră în care aceasta poate fi depășită. Voi urmări linia argumentativa a lui Robert Pasnau. Interpretul american sugerează că teoria senzației îl forțează pe Toma să accentueze rolul intelectului și, implicit, al conceptului, spunând că, într-un anumit fel, intelectul oferă percepțiilor un cadru conceptual.<footnote id=”166”><R. PASNAU, Theories of the Cognition în The Later Middle Ages, ed. cît., pp. 269a270. Această sugestie nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
multor generații erau morganatice, în sensul că unul dintre parteneri nu era de viță regală, adică era, cum spun englezii, un commoner (ceea ce nu trebuie tradus în română prin "om de rînd"!). Această tendință se va perpetua și se va accentua la generațiile următoare. Căsătoriile dintre Eduard VIII și Bessie Wallis Simpson, chiar dintre George VI și Lady Elizabeth Bowes-Lyon, dintre Harry, ducele de Gloucester (fratele lui George VI) și Alice Montagu-Douglas-Scott, dintre Richard, ducele de Gloucester (fiul acestora) și secretara
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că scăderea volumului determină o scădere imediată de presiune, ce accentuează fenomenele de filtrare și reduce drenajul limfatic, cu restabilirea parametrilor inițiali. Fenomenul invers se produce în cazul unei mici creșteri de volum. La creșteri mari de volum, mai ales în țesuturi distensibile, când presiunea depășește 0 mm Hg complianța favorizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3) PG, XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cartea De vita Moysis În lucrarea sa De vita Moysis, Sfântul Grigorie de Nyssa vede în toate faptele istorice ale lui Moise sensuri spirituale anagogice ce descriu urcușul duhovnicesc al oricărui om ce voiește să îl urmeze. Însuși Sfântul Grigorie accentuează în întreaga sa operă, curgerea evenimentelor unul urmează celuilalt conform stadiilor în viața ascetică. Gândindu-ne la viața aleasă a oamenilor îmbunătățiți și la treptele urcușului pe muntele cunoașterii lui Dumnezeu, putem preciza că cel dintâi care l-a urcat
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]