5,686 matches
-
haliaetus (ÎI) Uligar pescar Accipitridae Șoimi, vulturi Accipiter brevipes (ÎI) Uliu cu picioare scurte (levantin) Accipiter gentilis (ÎI) Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
vulturi Accipiter brevipes (ÎI) Uliu cu picioare scurte (levantin) Accipiter gentilis (ÎI) Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
picioare scurte (levantin) Accipiter gentilis (ÎI) Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI) Erete de stuf Circus cyaneus (ÎI
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat Buteo rufinus (ÎI) Șorecar Chondrohierax uncinatus wilsonii (I) = 379 Circaetus gallicus (ÎI) Șerpar Circus aeruginosus (ÎI) Erete de stuf Circus cyaneus (ÎI) Eretele vânat Circus macrourus (ÎI) Erete
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Gypaetus bărbătuș (ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (Haliaeetus albicilla și Haliaeetus leucocephalus sunt menționate în apendicele I; celelalte alte specii sunt menționate în apendicele ÎI) Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco araea (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
fulvus (ÎI) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (Haliaeetus albicilla și Haliaeetus leucocephalus sunt menționate în apendicele I; celelalte alte specii sunt menționate în apendicele ÎI) Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco araea (I) Soim Falco biarmicus (ÎI) Șoimul
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco araea (I) Soim Falco biarmicus (ÎI) Șoimul sudic Falco cherrug (ÎI) Șoimul dunărean Falco columbarius (ÎI) Șoimuleț de iarnă Falco eleonorae (ÎI) Șoimul Eleonora Falco jugger (I) Falco naumanni (ÎI) Vinderelul mic Falco newtoni (I) (Numai
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Lethrus apterus. Fauna de vertebrate a sitului reunește specii de importanță comunitară, precum: căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
ieșirea din oraș, schitul-bisericuță „Popasul Călătorului”. Orașul Băicoi are în componență următoarele localități: Stema orașului Băicoi este un scut despicat. Prima parte, tăiată, cuprinde sus, în câmp verde, trei lacrimi de argint; în câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieșindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "oraș
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
protejate la nivel european și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lebădă mică ("Cygnus columbianus bewickii"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), pescărușul cu cap negru ("Larus melanocephalus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vechime sigilii pentru a-l reprezenta, însă ele conțineau armele personale, câteodată în combinație cu elemente din stema Regatului Ungar, ori alte reprezentări. O lucrare austriacă din 1550 prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce cuprinde în partea superioară o acvilă ieșindă, iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce cuprinde în partea superioară o acvilă ieșindă, iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi preluată mai departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al celor trei țări românești — potrivit tratatelor din 1595. În secolul al XVII
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
1666). În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema Transilvaniei a fost sfâșiată, fiecare dintre cele trei națiuni privilegiate preluând câte un simbol, românii nefiind „reprezentați” prin niciun simbol, ei neavând statut de națiune. Astfel, maghiarii erau reprezentați de acvila neagră, secuii de soare și lună, iar sașii de cele șapte turnuri de cetate, de culoare roșie ("Transilvania/Siebenbürgen"). Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziției de apărare pe care o are (ea însăși se află într-
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
preluând câte un simbol, românii nefiind „reprezentați” prin niciun simbol, ei neavând statut de națiune. Astfel, maghiarii erau reprezentați de acvila neagră, secuii de soare și lună, iar sașii de cele șapte turnuri de cetate, de culoare roșie ("Transilvania/Siebenbürgen"). Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziției de apărare pe care o are (ea însăși se află într-o cetate, fâșia roșie). Această stemă a fost folosită de-a lungul secolului al XVII-lea de către principii transilvăneni, împreună cu
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei a fost ridicat de către aceasta la rangul de Mare Principat, pe 2 noiembrie. este alcătuită dintr-un scut tăiat de un brâu roșu îngust. În cartirul superior, pe fond albastru, se află o acvilă ieșindă neagră, cu capul spre dreapta, cu cioc de aur și limbă roșie, însoțită de un soare de aur în dreapta și o semilună descrescândă de argint în stînga. În cartierul inferior, pe fond de aur, se regăsesc șapte turnuri roșii
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III-lea: în centru o femeie dacă ținând în mâna dreaptă o "sica" iar în cea stângă o pancartă pe care sunt scrise inițialele D F, în stânga un leu iar în dreapta o acvilă gata să-și ia zborul ținând în cioc o cunună de laur. Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși distingeau între
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă, cercei, flori de bronz, vase ceramică, sticlă, cărămizi, monede de argint, aramă etc.; nr. 80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]