17,588 matches
-
triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie se observă mai frecvent la adolescenții care au un trecut marcat de lipsuri sau abandon. Vom reveni asupra acestei idei mai detaliat, abordând relațiile dintre tentativa de suicid și depresie în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie se observă mai frecvent la adolescenții care au un trecut marcat de lipsuri sau abandon. Vom reveni asupra acestei idei mai detaliat, abordând relațiile dintre tentativa de suicid și depresie în adolescență. BENOÎT - DEPRESIA ÎNTRE SEPARARE ȘI ABANDON Benoît a fost trimis la consultație de către o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fără să fie obligat să plece foarte departe și pentru totdeauna. Astfel, fenomenul natural de personalizare și de detașare, de relativă devalorizare a imaginii parentale interiorizate, în acest caz a imaginii părinților adoptivi, nu s-a putut dezvolta la acest adolescent ale cărui elemente de identificare sunt fragile, deoarece acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care se uită la televizor, este revelatoare. Asistăm imediat la o reorientarea către sine a acestei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a acestei agresivități și a acestei devalorizări care favorizează manifestarea depresiei. ECHIVALENTE DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
speriată de starea jalnică în care se afla fiul său, s-a enervat și a început să-l lovească, să-l pălmuiască, „pentru a-l face să reacționeze”, spune ea. Această manifestare pulsională stă la originea consultației. Thomas este un adolescent înalt și solid, ușor supraponderal. El se exprimă cu delicatețe, dorind să-și explice cât mai bine dificultățile. Această anxietate centrată pe școală a luat recent proporții neobișnuite, amplificată de teama de examen, dar în realitate Thomas are această suferință
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai revedea niciodată. Tatăl a decedat efectiv după douăzeci și patru de ore. Doi ani mai târziu, mama lui Thomas s-a recăsătorit. În rezumat, este vorba despre crize de anxietate acute care au culminat cu instalarea unei fobii școlare, la un adolescent de 16 ani care prezentase până atunci un interes deosebit pentru școală. În legătură cu familia, reținem neînțelegeri de cuplu sfârșite printr-un divorț. Relația mamă-fiu este foarte apropiată. Decesul tatălui, atunci când Thomas avea 10 ani aproximativ. Evoluția clinică va evidenția puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui în mod necesar să se confrunte pentru a accede spre identificări acceptabile. SINDROMUL SUB-DEPRESIV: PARTEA ASCUNSĂ A DEPRESIEI ÎN ADOLESCENȚĂ Alături de formele clinice care satisfac criteriile de clasificare, întâlnim în practica clinică și, din ce în ce mai des descrise în literatură
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
despre „episod sub-clinic”, în tradiția europeană și franceză a fost descrisă proasta dispoziție, plictiseala, criza anxio-depresivă. TRISTEȚE ȘI PROASTĂ DISPOZIȚIE Prin tristețe înțelegem afectele, emoțiile, stările de tristețe pe care le trăiesc la un moment dat o mare parte din adolescenți, ceea ce ei înșiși numesc „deprimare”. Plictiseala se caracterizează printr-o lipsă de interes, o senzație că timpul nu se scurge, că nu servește la nimic să faci eforturi pentru a obține ceva, că nu se schimbă niciodată nimic etc. Totuși
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de așteptare: „plictiseala este caracterizată printr-o așteptare vagă să se întâmple ceva și prin incapacitatea de a suporta această așteptare” (Clancier, 1977). Dacă întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și mai durabilă în adolescență: adolescentul se plictisește, singur sau în grup, lumea îl plictisește, ceilalți îl plictisesc etc. Plictiseala poate fi un scut de protecție împotriva emoțiilor și pulsiunilor trăite cu o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anal al timpului. În timpul curelor analitice, plictiseala este adesea folosită pentru a împiedica apariția emoțiilor depresive și, în acest sens, plictiseala poate fi considerată ca un mijloc de apărare împotriva depresiei. Proasta dispoziție constituie un aspect particular al „deprimării” oricărui adolescent, descrisă inițial de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său anxios, de inhibiție formală, de culpabilitate exprimată etc. și care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
considerată ca un mijloc de apărare împotriva depresiei. Proasta dispoziție constituie un aspect particular al „deprimării” oricărui adolescent, descrisă inițial de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său anxios, de inhibiție formală, de culpabilitate exprimată etc. și care nu este psihoza... Este o stare care exprimă mai degrabă un refuz de investire a lumii obiectelor, a ființelor .... Nimic nu servește la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt foarte frecvente” (Mâle, 1982). Astfel, Mâle explică foarte bine diferența dintre depresie și această senzație vagă, difuză, la limita dintre normal și patologic. La fel ca și plictiseala, proasta dispoziție este o stare instabilă, susceptibilă de schimbare, care menține adolescentul într-o poziție de echilibru fragil, într-o stare de neimplicare, gata în același timp să investească ceva, într-o stare de așteptare, contestând în același timp orice speranță etc. ALICE - DEPRESIA ADOLESCENȚEI Alice, în vârstă de 15 ani, vine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate fi acompaniată de crize de lacrimi, de impresii de tristețe generală. Dar ceea ce este încă mai caracteristic adolescenței sunt schimbările de dispoziție, un fel de instabilitate afectivă legată de succesiunea imaginilor mentale și de succesiunea contactelor cu mediul înconjurător. Adolescentul poate astfel trece de la o anumită tristețe la o stare de agitație relativă atunci când un telefon, un prieten care este în trecere, sau o idee care îi apare îl scot din starea de tristețe. Aceste schimbări de dispoziție îl fac
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
astfel trece de la o anumită tristețe la o stare de agitație relativă atunci când un telefon, un prieten care este în trecere, sau o idee care îi apare îl scot din starea de tristețe. Aceste schimbări de dispoziție îl fac pe adolescent să treacă de la stări de exuberanță sau de bucurie intensă la momente de izolare, de izbucnire în lacrimi. Singur în camera sa, adolescentul face deodată o criză de plâns în timpul zilei, sau, mai adesea, seară. Această labilitate îl face pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idee care îi apare îl scot din starea de tristețe. Aceste schimbări de dispoziție îl fac pe adolescent să treacă de la stări de exuberanță sau de bucurie intensă la momente de izolare, de izbucnire în lacrimi. Singur în camera sa, adolescentul face deodată o criză de plâns în timpul zilei, sau, mai adesea, seară. Această labilitate îl face pe adult să creadă că adolescentul nu este sincer. Acest lucru ar fi o mare greșeală, deoarece chiar această labilitate emoțională este o caracteristică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de exuberanță sau de bucurie intensă la momente de izolare, de izbucnire în lacrimi. Singur în camera sa, adolescentul face deodată o criză de plâns în timpul zilei, sau, mai adesea, seară. Această labilitate îl face pe adult să creadă că adolescentul nu este sincer. Acest lucru ar fi o mare greșeală, deoarece chiar această labilitate emoțională este o caracteristică a adolescenței și poate fi, de asemenea, una dintre cauzele suferinței sale psihice (vezi capitolul 6, paragraful privind disforia pubertară). Această stare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adormire atunci când tristețea predomină în timpul serii, senzația de a nu fi capabil și ușoare eșecuri școlare, reproșuri față de părinți... Pot apare idei în legătură cu moartea și chiar un gest suicidar într-un context impulsiv. Aceste simptoame au întotdeauna un caracter intermitent. Adolescentul este în continuare activ, se implică în mod pozitiv în activitățile școlare, culturale, sportive, afective etc. În unele cazuri, confruntat cu această stare depresivă, adolescentul poate adopta un comportament de luptă, mai ales atunci când se teme de instalarea unei stări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar un gest suicidar într-un context impulsiv. Aceste simptoame au întotdeauna un caracter intermitent. Adolescentul este în continuare activ, se implică în mod pozitiv în activitățile școlare, culturale, sportive, afective etc. În unele cazuri, confruntat cu această stare depresivă, adolescentul poate adopta un comportament de luptă, mai ales atunci când se teme de instalarea unei stări depresive de mai lungă durată. Printre aceste comportamente de luptă trebuie să cităm trecerea la act: conducerea automobilului cu toată viteza, consumul de alcool sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proastă dispoziție sau despre stare depresivă, trebuie să insistăm asupra intermitenței acestor stări, asupra fluctuației și transformărilor rapide ale acestora. Starea afectivă de bază rămâne accesibilă modificărilor, indiferent dacă acestea sunt cauzate de mediu sau provin din succesiunea gândurilor. Mulți adolescenți cunosc aceste momente și, de altfel, în sondajele și anchetele aplicate unui număr mare de tineri mai mult de jumătate recunosc că au trăit „un moment de proastă dispoziție”, „un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie) oricare ar fi denumirea dată acestor stări în adolescență. AMENINȚARE DEPRESIVĂ ȘI CRIZĂ ANXIO-DEPRESIVĂ Adolescentul traversează în unele cazuri „crize”, uneori depresive, cel mai adesea „anxio-depresive”, mult mai importante decât cele de tristețe și de proastă dispoziție. Acest „sindrom de amenințare depresivă” (Braconnier, 1987) se manifestă prin următoarele simptoame: - apariția unei anxietăți, chiar a unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
angoase cu tot cortegiul său obișnuit de manifestări somatice atunci când aceasta este accentuată (palpitații, umezirea mâinilor, nod în gât etc.). Această anxietate este adesea prima manifestare ce precede semiologia depresiei. Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, de tristețe și de gândurile ce însoțesc aceste afecte. Puțin câte puțin apar alte simptoame: - o tristețe care întrerupe destul de des starea anxioasă. Crizele de plâns sunt în mod special frecvente, cotidiene, sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ce însoțesc aceste afecte. Puțin câte puțin apar alte simptoame: - o tristețe care întrerupe destul de des starea anxioasă. Crizele de plâns sunt în mod special frecvente, cotidiene, sau apar de mai multe ori pe zi. În timpul acestor crize de plâns, adolescentul poate fi invadat de teama de a „eșua”, de idei în legătură cu moartea, de gânduri de sinucidere; - probleme în legătură cu somnul: adormire dificilă, treziri nocturne, coșmaruri; - perturbații alimentare: crize de bulimie mai ales, cu sau fără vomitare spontană sau provocată, mai rar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alimentare: crize de bulimie mai ales, cu sau fără vomitare spontană sau provocată, mai rar pierderea poftei de mâncare; - un sentiment discret de devalorizare, explicat sub forma unui sentiment de teamă mai ales în legătură cu școala. În multe din cazurile prezentate, adolescentul, chiar dacă era un elev bun, a avut impresia deodată, fără motiv, că este incapabil, că nu mai înțelege nimic, că nu se mai descurcă. El se învinovățește pe sine pentru această situație. Atunci când, datorită unor ușoare probleme de atenție, notele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autentică. Braconnier (1987, 1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]