11,054 matches
-
din 2010, când s-a elaborat documentul oficial A Digital Agenda for Europe, cu obiectivul „de a furniza beneficii economice și sociale sustenabile ce provin din piața unică digitală, bazată pe aplicații internet interoperabile rapide și ultrarapide.”<footnote A Digital Agenda for Europe (26.8.2010) COM(2010) 245 final/2, Brussels. footnote> Dezvoltarea rețelelor și a platformelor de comunicare, colaborare și cooperare, este o premisă consistentă de rearanjare a modelului de creștere pentru viitor. Nu În ultimul rând, o importanță
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
impunerea unui model de austeritate care afectează mase largi de populație, și nu neapărat pe cei care au declanșat această criză de Încredere la nivel global. Printre schimbările cele mai importante se numără și cea din Franța, care include pe agenda politică la nivel european, pe lângă responsabilitate bugetară și stabilitate economică, și problema creșterii și competitivității. Important este ca aceste schimbări să permanentizeze ponderea factorului social, pe lângă cel economic și politic. A gestiona doar criza ca atare, și a nu conștientiza
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
daneză, n.a.), pe aceeași linie atât cu Pactul de Stabilitate și Creștere cât și cu Strategia «Europa 2020»”. 2.2.3. Rolul Uniunii Europene În noua abordare de dezvoltare Noul model de creștere economică ce se impune din ce În ce mai mult pe agenda Uniunii Europene este unul care trebuie să se bazeze pe rezultatele cercetării și inovării, care trebuie să aibă o distribuire morală a produsului, care trebuie să aibă la bază un cod de etică al angajatorilor, să fie prietenos cu mediul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
avut un impact nefast, fiind recunoscute ca principale cauze de schimbare climatică. Viitorul Pământului va depinde de modul În care ființa umană Înțelege să-și schimbe obiceiurile, cel mai adesea prin adoptarea unui comportament responsabil În relația cu mediul Înconjurător. Agenda 21 este una dintre principalele inițiative adoptate la nivel internațional. Vorbim despre un acord care stabilește obiectivele dezvoltării sustenabile, semnat de 180 de Țări, participante la conferința Națiunilor Unite despre mediu și dezvoltare Ținută la Rio de Janeiro În iunie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
omenirea: schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice; 2) „Tineretul În mișcare” - creșterea rolului Învățământului superior prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității; 3) „O agendă digitală pentru Europa” - oferirea serviciilor În bandă largă (până În 2013) și la viteză sporită (până În 2020) - 30 Mbps sau mai mult - pentru toți utilizatorii și abonarea a mai mult de jumătate dintre gospodăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică; 6) „O agendă pentru noi competențe și pentru noi locuri de muncă” - crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii În vederea creșterii nivelurilor de ocupare a forței de muncă și asigurării sustenabilității modelelor noastre sociale; 7) „O platformă europeană de combatere a sărăciei” - coeziune economică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu o carte interși transdisciplinară de istorie, știință politică, studii de gen, studii culturale, analiză a politicilor publice. Tema În sine - sănătatea publică - este una „neinteresantă” pentru acei istorici români care cantonează evenimentele demne de a se numi „istorice” În agendele politicienilor și războinicilor. Lectura mea asupra cărții este, desigur, una perspectivală: m-au interesat mai ales aspectele de etică politică și de teorie politică aplicată. Am Învățat și am Înțeles multe citind această carte. Lumea Înțelegerii mele istorice, la rândul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ofere asistență specială pentru sectoarele economice ale căror interese erau reprezentate de respectivele partide, precum și dezvoltare structurală sub forma Înființării de bănci, asigurarea unei monede puternice și construirea de căi ferate. Protejarea bunăstării Întregii populații nu reprezenta o prioritate pe agenda nici unuia dintre partide. Interesul pentru sănătate și bunăstare socială În România a apărut și s-a manifestat diferit față de Anglia, Franța sau Germania, unde activitățile filantropice și de ajutor reciproc deveniseră parte a identității sociale a burgheziei și, din ce În ce mai mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ofere infrastructura pentru dezvoltarea relațiilor culturale, dar și politice Între românii din Transilvania. După 1918, adepții mișcării eugeniste aveau să Înțeleagă valoarea acestui instrument pentru promovarea propriilor idei și să transforme Astra În cea mai importantă organizație non-guvernamentală cu o agendă eugenistă coerentă. Înainte de 1918 Însă, Astra devenise punctul central În construcția identității românilor și locul de Întâlnire pentru diverși intelectuali și practicanți de profesii, cu pregătire similară și idei apropiate, ale căror așteptări neîmplinite și frustrări politice tot mai mari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relație cu nivelul național 29. Mai mult, majoritatea acestor organizații Își obțineau fondurile și capacitatea de a funcționa datorită legăturilor cu diferite grupări politice și, ca atare, fiecare avea și o orientare politică pe care o promova În paralel cu agenda culturală. În consecință, liderii Astrei au devenit extrem de conștienți de necesitatea de a Învinge concurența prin recâștigarea Întâietății În Transilvania În virtutea abilităților de conducere dovedite, a intereselor nepartizane și a centrării pe nevoile locale și regionale, În paralel cu păstrarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
susținea măcar tacit activitatea și preocupările lui Moldovan În domeniul eugeniei, deși este posibil ca acestuia să nu i se fi solicitat În mod direct colaborarea. Susținerea pe care regimul din România a acordat-o În timpul războiului instituțiilor cu o agendă eugenistă nu a atins Însă niciodată nivelul de promovare de care s-a bucurat facțiunea din München a mișcării eugeniste din Germania, În timpul celui de-al doilea război mondial 43. Chiar dacă principalele proiecte ale lui Moldovan au rămas În derulare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai bine dezvoltat din Europa de Vest, unde, prin intermediul canalelor oficiale ale diferitelor culte protestante și ale Bisericii Catolice, se organizaseră numeroase asociații voluntare. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste organizații reușiseră să construiască o rețea foarte importantă pentru impunerea pe agenda publică, la nivel național, a problemelor de sănătate publică și bunăstare socială și facilitaseră crearea unei culturi a datoriei civice de a acționa În folosul comunității. Biserica Ortodoxă din România nu promova o astfel de cultură. În cadrul acestei Biserici, filantropia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căsătoriei și al reproducerii pentru clasele superioare, În comparație cu restul populației?), „Ygrec” revenea la propunerea sa inițială de introducere a certificatelor prenupțiale și la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenice de sănătate, după război" Evenimentele dramatice din vara anului 1944, Înfrângerea Germaniei și ocupația sovietică, nu au intimidat mișcarea eugenistă. Dimpotrivă, eugeniștii au folosit rezultatele războiului și chiar prezența trupelor sovietice pe teritoriul României pentru a-și promova propria agendă legislativă. Un exemplu este Iosif Stoichiță, unul dintre studenții lui Moldovan, care, după 1944, a fost numit Inspector Sanitar General al regiunii Cluj. Stoichiță afirma: A trebuit să fim testați de ororile unui nou război mondial, cu toate consecințele sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale proaspăt numitului său Secretar General, Nicolae Ceușescu, tendința de scădere a numărului nașterilor era un fenomen alarmant. În același timp În care, prin declarațiile lui Ceaușescu și ale altor membri ai conducerii Partidului, scăderea natalității devenise o problemă pe agenda publică, Râmneanțu, vechiul discipol al lui Moldovan, Începuse să trimită diferite memorandumuri pe marginea aceluiași fenomen, Încercând să obțină o audiență la Ministerul Sănătății și la Comitetul Central. În descrierea lui Râmneanțu, declinul natalității În România era un fenomen degenerativ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1994. Această lucrare este o analiză a apariției profesiilor liberale În Ungaria, Înainte de al doilea război mondial, care discută În principal dezvoltarea profesiilor medicale și interesul pe care mulți doctori unguri Îl acordau eugeniei, În contextul mai larg al unei agende politice antisemite. 4. Am avut acces la arhivele Ministerului Sănătății doar până În anul 1940 și după 1945. Arhivele Naționale au explicat lipsa materialelor ca rezultat al dificultăților de a inventaria anii războiului. Nu mi-au fost oferite informații despre data
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Praise of Wellborn Mothers: On Eugenicist Gender Roles in Interwar Romania”, East European Politics and Societies, vol. 9, nr. 1, iarna 1995, pp. 123-42. Tendințe similare se manifestau, În același timp În Franța, Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unul dintre medicii principali ai Spitalului Gheorghe Mârzescu din Brașov, i-a trimis două scrisori entuziaste lui Carol al II-lea, În care Îl Îndemna pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument de realizare a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care să-mi permită să conchid la certitudinea ființei mele? Un fel de „cine sunt eu oare?”. Cuvântul montaignian primează. Eseurile rămân, dar în mod accidental, un accesoriu, ca un îndreptar, un fel de calendar mai consistent în date decât agenda în care sunt doar consemnate faptele și evenimentele familiei sale. Eseurile sunt cronica deturnată de pe parcursul ei și orientată spre sine însuși. Căci dacă s-ar fi găsit deja, nu s-ar mai căuta... 9. A avea o limbă moartă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
brute referitoare la prezent nu sunt ușor accesibile; variabilele sociale pot fi doar aproximativ măsurate, prin metode scumpe și care depind de cooperarea și sinceritatea unui număr foarte mare de oameni. Interpretarea informațiilor este realizată de analiști care au fiecare agenda lor proprie, derivând din interese sau din valori; construcția unei imagini cognitive bazate pe datele disponibile este nu numai un proces de deliberare, ci și unul de negociere. În ceea ce privește viitorul, evoluția unui fenomen social sau consecințele probabile ale unei măsuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Sistemele de indicatori și indicii (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale) reprezintă un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
arareori corectă, deoarece m.s. acționează în multe situații nu pentru a promova anumite politici, ci pentru a împiedica schimbări indezirabile. În plus, față de promovarea unor schimbări planificate, m.s. obțin rezultate importante pentru dezvoltare, unele așteptate, altele mai puțin: Promovează pe agenda publică teme de dezvoltare. Campaniile de solidaritate cu Lumea a Treia au reușit, în alianță cu alți actori, să atragă atenția guvernelor occidentale asupra obstacolelor pe care povara datoriilor externe le opune dezvoltării țărilor celor mai sărace (Sachs, 2005). M.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
campaniile din perioada 2000-2006 împotriva proiectului de extragere a aurului, cu cianură, la Roșia Montană. Autorii arată, pe de o parte, că succesul mișcării se datorează unei structuri de oportunități politice favorabile - expansiunea influenței instituțiilor UE cu o foarte clară agendă ecologică - și a organizațiilor ecologiste transnaționale, toate ca efect al aprofundării integrării europene a României. Pe de altă parte, succesul se datorează tacticilor de încadrare creative și eficiente ale organizațiilor implicate în proteste: 1. evitarea limbajului stângist al ecologiștilor europeni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
echipei, împărțirea responsabilităților, trasarea limitei de autoritate în n., mai departe trecându-se la escaladarea autorității); - pregătirea documentelor și a dosarului n.; - stabilirea planului de n. (obiective minime și maxime, variante de oferte, posibilități de compromis); echipa trebuie să cunoască agenda n., calendarul și bugetul; - stabilirea datei și locului n. (n. pe terenul propriu reprezintă un avantaj); - stabilirea invitaților, a deplasării și cazării, a petrecerii timpului liber cu invitații. Robert Cohen (Cohen, 2006) vorbește despre cât este de importantă într-o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]