5,602 matches
-
de manipulare aversivă folosită. Corelația dintre evaluările efectuate de către mai mulți judecători asupra furiei, frustrării și insultei variază între r = 0.81 și r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
variază între r = 0.81 și r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității din viața reală. Iar această superficialitate hrănește criticile pesimiste la adresa valorii științifice a paradigmelor experimentale pentru prezicerea sau înțelegerea agresivității din lumea reală. * Pot fi oare exploatate rezultatele obținute în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității din viața reală. Iar această superficialitate hrănește criticile pesimiste la adresa valorii științifice a paradigmelor experimentale pentru prezicerea sau înțelegerea agresivității din lumea reală. * Pot fi oare exploatate rezultatele obținute în laborator? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să demonstrăm
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității din viața reală. Iar această superficialitate hrănește criticile pesimiste la adresa valorii științifice a paradigmelor experimentale pentru prezicerea sau înțelegerea agresivității din lumea reală. * Pot fi oare exploatate rezultatele obținute în laborator? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să demonstrăm că agresivitatea studiată în laborator are aceeași semnificație cu agresivitatea observată în viața reală. Dacă există semnificații identice sau similare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
viața reală. Iar această superficialitate hrănește criticile pesimiste la adresa valorii științifice a paradigmelor experimentale pentru prezicerea sau înțelegerea agresivității din lumea reală. * Pot fi oare exploatate rezultatele obținute în laborator? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să demonstrăm că agresivitatea studiată în laborator are aceeași semnificație cu agresivitatea observată în viața reală. Dacă există semnificații identice sau similare, se poate presupune existența unei corespondențe majore între efectele variabilelor independente asupra dimensiunii agresivității în laborator și în viața reală. Altfel spus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la adresa valorii științifice a paradigmelor experimentale pentru prezicerea sau înțelegerea agresivității din lumea reală. * Pot fi oare exploatate rezultatele obținute în laborator? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să demonstrăm că agresivitatea studiată în laborator are aceeași semnificație cu agresivitatea observată în viața reală. Dacă există semnificații identice sau similare, se poate presupune existența unei corespondențe majore între efectele variabilelor independente asupra dimensiunii agresivității în laborator și în viața reală. Altfel spus, trebuie doar să identificăm aceleași diferențe individuale atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răspunde la această întrebare trebuie să demonstrăm că agresivitatea studiată în laborator are aceeași semnificație cu agresivitatea observată în viața reală. Dacă există semnificații identice sau similare, se poate presupune existența unei corespondențe majore între efectele variabilelor independente asupra dimensiunii agresivității în laborator și în viața reală. Altfel spus, trebuie doar să identificăm aceleași diferențe individuale atunci când observăm comportamentul agresiv în viața reală și în laborator. Bushman și Anderson (1998) au stabilit o listă de variabile situaționale (provocare, alcool, violență mediatizată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
viața reală și în laborator. Bushman și Anderson (1998) au stabilit o listă de variabile situaționale (provocare, alcool, violență mediatizată, anonimat, temperatură, efectul armei de foc) și individuale (sex, personalitate, diferențe biologice) care par să aibă o oarecare legătură cu agresivitatea din lumea reală. Cercetătorii au examinat ulterior rezultatele empirice publicate în perioada 1974-1996 pentru a compara efectul acestor variabile asupra a ceea ce se întâmplă în viața reală. Rezultatele cu privire la variabila "gen" arată că bărbații sunt mai agresivi și în laborator
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dețin o anumită istorie personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic etc. Provocarea în laborator
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic etc. Provocarea în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
criticăm pe unele pentru natura lor artificială și pe altele pentru lipsa controlului. Nu trebuie totuși să uităm că ambele abordări sunt necesare și complementare, mai ales dacă este vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea. Decalajul despre care vorbim subliniază pur și simplu nevoia unor noi tentative conceptuale mult mai extinse, însoțite de aplicații empirice care să verifice și să explice rezultatele noilor conceptualizări teoretice. Bushman și Anderson (1998) consideră că în loc să adâncească decalajul prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi mai prudent să se încerce localizarea originii decalajului dintre procesele psihologice specifice fiecărei abordări și definirea condițiilor ce duc la rezultate contradictorii. Analiza decalajului dintre studiile efectuate în laborator și cele făcute pe teren cu privire la corelația dintre temperatură și agresivitate este un exemplu de astfel de tentativă de revizuire conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
duc la rezultate contradictorii. Analiza decalajului dintre studiile efectuate în laborator și cele făcute pe teren cu privire la corelația dintre temperatură și agresivitate este un exemplu de astfel de tentativă de revizuire conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să devină ambiguă atunci când comportamentul este urmărit într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate cu declanșarea unui zgomot "aversiv" (2800 Hz, 68 dB). Subiectul poate evita zgomotul dacă rotește un buton sau dacă lovește o pernă cu o anumită putere (măsurarea agresivității). Într-un alt caz, subiectul poate roti butonul sau trânti ușa cu o putere dinainte stabilită. Rezultatele arată că, în anumite condiții, suprimarea sumei poate crește probabilitatea reacțiilor critice (a lovi cu putere perna sau a trânti ușa). Tehnica pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]