10,591 matches
-
unt cu 300 g zahăr. După gust, se pun vanilie, coajă de lămâie și se face o cremă care se frecă bine. Se umplu foile două câte două, iar la mijloc se pune gem de caise. FOI CU MIERE DE ALBINE (3) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gust, se pun vanilie, coajă de lămâie și se face o cremă care se frecă bine. Se umplu foile două câte două, iar la mijloc se pune gem de caise. FOI CU MIERE DE ALBINE (3) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, 250 g margarină, 5 linguri de smântână, o linguriță de amoniac, o linguriță de bicarbonat, sare, mirodenii și făină cât cuprinde. Aluatul se lasă să stea o zi până la copt. Crema
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, 250 g margarină, 5 linguri de smântână, o linguriță de amoniac, o linguriță de bicarbonat, sare, mirodenii și făină cât cuprinde. Aluatul se lasă să stea o zi până la copt. Crema I - 400 g nucă măcinată, 400
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml de lapte se fierb 2 pachete de budincă de fructe și se lasă la răcit. Separat, se freacă 250 g unt spumă și se amestecă cu budinca și cu esență. La sfârșit, se umplu foile. FOI CU MIERE DE ALBINE (5) 500 g untură, 6 ouă, 400 g zahăr, 400 g miere, coaja și zeama de la o lămâie, o lingură de bicarbonat, o linguriță de amoniac stins cu 400 g lapte dulce sau iaurt, făină cât cuprinde. Se bat ouăle
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină cât cuprinde. Se bat ouăle cu zahărul și mierea, după care se adaugă restul din compoziție. Se frământă bine și se lasă aluatul de azi pe mâine. Foile se coc în tavă unsă cu ulei. FOI CU MIERE DE ALBINE (6) 200 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 ouă întregi, 250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc trei foi în tavă pătrată sau rotundă. Foi cu miere de albine (7) 5 ouă, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de miere de albine, o linguriță de bicarbonat stins cu oțet, 4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc trei foi în tavă pătrată sau rotundă. Foi cu miere de albine (7) 5 ouă, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de miere de albine, o linguriță de bicarbonat stins cu oțet, 4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la rece, timp de 2-3 ore. NUGAT (1) 7 albușuri se bat spumă cu telul, apoi se pun 250 g zahăr pudră și vanilie și se freacă bine timp de o jumătate de oră. Se adaugă 250 g miere de albine aproape fierbinte, se așează pe marginea plitei și se amestecă bine, până când se taie cu lingurița și rămâne gol la mijloc; se pun apoi 450 g nucă prăjită sau alune și se amestecă bine. Compoziția se așează între 2 foi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se coace totul la foc iute timp de 15 minute, în tavă tapetată cu pergament. Se coc două foi, blaturi galbene. Separat facem o compoziție din 150 g cacao, 200 g lapte, 200 g margarină, 150 g miere de albine, 150 g zahăr și o lingură de bicarbonat. Se amestecă toate la un loc și se fierb timp de 5 minute, apoi se pune făină cât cuprinde, pentru ca să se facă două foi subțiri. Se face o cremă de lămâie din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g făină. Glazura - 250 g zahăr, 12 linguri de lapte, 4 linguri de cacao, esență de rom și 300 g margarină sau unt. PRĂJITURĂ TOBIȚE Coaja de la o lămâie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
legilor generale care guvernează universul și care domină și filosofia lor. Acest gen de abordare merită o atenție mai mare din partea medicinii occidentale (123). În textele chineze vechi există referiri interesante privind prezența unei substanțe dulci în urină (care atrăgea albinele și furnicile), observație regăsită și în medicina indiană. În medicina tradițională chineză, mijloacele de tratament aplicabile și în diabet sunt: dieta, plantele medicinale, exercițiile fizice și respiratorii, acupunctura și, pe plan secundar, remediile medicamentoase (66). Medicina egipteană Papirusul Ebers, datat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lor de referință sau de producerea lor, orice activitate literară are ca prim reper statistic masa utilizatorilor limbii române. Așa apar "milioanele" de români. Îi găsim în programele primelor reviste, cum e acest mic fragment dintr-un anunț despre apariția Albinei Românești din aprilie 1829: "Precum de datorie este a nu mai întârzia de a duce limba vorbită, de mai mulți decât patru milioane Romani, la gradul deplinirei"5. Sunt prezenți, de asemenea, în mod constant în prefețele gramaticilor. Iată cuvântul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Oșești, Cozmești și Chetrești în plasa Stemnicul; Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile Domnului de a-și strânge veniturile țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miluit de la noi într-a noastră țară”. La 6 octombrie 1928, ]n Monitorul Oficial nr.222 se publica decretul regal prin care se aproba stema județului Vaslui, așa cum fusese ea fixată de comisia heraldică: „Scut roșu cu un stup de albine, însoțit sus și pe laturi de câte o albină de aur. Reprezenta bogatul stupărit din acest județ. Este vechea stemă heraldică". La Vaslui în 1900 funcționa un tribunal care cădea în jurisdicția Curții de Apel Iași. Erau 3 judecătorii: la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
octombrie 1928, ]n Monitorul Oficial nr.222 se publica decretul regal prin care se aproba stema județului Vaslui, așa cum fusese ea fixată de comisia heraldică: „Scut roșu cu un stup de albine, însoțit sus și pe laturi de câte o albină de aur. Reprezenta bogatul stupărit din acest județ. Este vechea stemă heraldică". La Vaslui în 1900 funcționa un tribunal care cădea în jurisdicția Curții de Apel Iași. Erau 3 judecătorii: la Vaslui (ocolul Vaslui), Negrești (ocolul Stemnicul) și Codăiești (ocolul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe pământul proprietarilor, pe inventarul fix, pe sursele de venituri și pe veniturile propriuzise, realizate. Alte dări directe erau cele care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul 12, fruntașul 16 și mai multe. Dar în veacurile XVI și XVII numărul lor fusese și mai mare. Izvor de bogăție a țării și a populației, dar mai ales a visteriei era creșterea albinelor, pentru stupii așezați pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tălpi i-au luat 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visternicul și pre Andrei Șipoteanul Vornicul de poartă, dezbrăcându-i cu pielea goală și ungându-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primăria comunei, ea solicită ca școala să poarte numele Marelui dispărut, iar comuna să nu poată nici înstrăina nici schimba destinația ei. În afară de școală, ea mai dona comunei și 40 prăjini teren pentru trebuința școlii, dar și 10 stupi cu albine care să fie așezați în grădina școlii, exprimându-și suplimentar dorința ca „învățătorul împreună cu copiii din școală să se ocupe cu stupăritul, căutând înmulțirea lor și a se face o prisacă bună pentru folosul școlii". Începută la 22 august 1896
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
școală, pentru care Alexandru Moruzzi stabilește la 28 mai 1803 și epitropii, îndatoririle dascălilor și plata acestora, era menită să răspândească învățământul în limba greacă, ea având să-și înceteze existența la 1821, odată cu înăbușirea de către turci a Eteriei. Din „Albina românească" nr. 62 din 7 august 1832, Teodor Codrescu realizează în „Uricarul", tom XI, p. 56 - 58, că la institutul de educație de la Miroslava, care funcționa sub direcția Lincurt, Sefno și Bagar, duminică, 31 iulie s-a făcut examinarea școlarilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210 III.1.1. Congresul Presei Catolice / 212 III.1.2. Expoziția Mondială a Presei Catolice / 218 III. 2. Proiectele unui cotidian catolic în România / 230 III.3. Cotidianul Albina / 245 III.4. Institutul Presa Bună / 258 Concluzii / 271 Bibliografie / 279 Indice de nume / 293 Abstract / 303 Résumé / 315 Cuvânt-înainte Publicarea unei lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor reviste și ziare proprii, experiență reușită, care va fi însă stopată în anul 1948 de către regimul comunist ateu. Rând pe rând s-au impus în peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]