15,743 matches
-
gândirea franceză, trece prin Vattimo și prin Ricœur, prin esteticienii francezi de la Merleau-Ponty la Garelli, apoi prin PatoDka și Richir și așa mai departe. Această zonă de conceptualizare și de Înțelegere inclusiv a ficțiunii, a relației subiect-obiect, a relației realitate-irealitate, americanii nu o au - și nici teza Mihaelei nu o ia În calcul, iar acesta e un fapt care realmente limitează discuția, prin incapacitatea de a percepe niște orizonturi pe care problema le conține și care sunt poate rezolvabile altfel. Critica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
electronice, hiperreale. Revenind la observația despre spațiul american, unde postmodernismul ar Însemna numai și numai Derrida, unde fenomenologia europeană ar fi necunoscută, ca și teoretizările lui Vattimo și alții. Nimic mai fals. Cred că generalizăm aici un clișeu despre ignoranța americanului de rând. V-aș atrage atenția că teoreticienii americani ai anilor ’80 nu numai că știu fenomenologie, dar câțiva o și practică drept alternativă la deconstrucție. A se vedea ce scrie Paul Bové și ceilalți hermeneuți americani reuniți sub numele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mișcare de extracție fenomenologică europeană. În plus, a se vedea chiar și aderența limitată la deconstrucție, obiecțiile masive care i se aduc dintr-o zonă cât se poate de americană și de atașată de subiectul metafizic. Chiar după anii ’80, americanii renunță mult mai greu decât europenii (Franța sau Germania) la subiectul liber. Horea Poenar: Chiar și faptul de a te opune la o metafizică Înseamnă a o percepe Într-un sistem de opoziții și asta este ceea ce se petrece În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai stau În perimetrul conceptelor și al teoriei, ci se mută Înspre altceva. Nu asta era În discuție. Mihaela Ursa: Mă tem că te Înșeli aici, Horea, sau că operezi, repet, cu niște regretabile clișee - pentru că, inclusiv În teorie, americanii sunt (și Își permit să fie) mult mai fascinați de prezență decât suntem noi. Cornel Vâlcu: Mihaela, spui la un moment dat: „entuziasmul nostru excesiv nu ascunde iluzii”. Entuziasmul pe de o parte, excesiv pe de alta... „Excesiv,” says who
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
loc descinderea Școlii de la Frankfurt pe continentul nord-american. Apoi a urmat dezvoltarea Școlii de la Chicago și a celorlalte școli analitice noncantitative. Pentru că, dacă cercetarea În America era bazată până În anii ’20-’30 pe metode strict sociologice și statistice - de altfel, americanii sunt cei care au descoperit secretul modernității sociale, acela de a studia grupurile de oameni prin metode matematico-statistice -, la un moment dat s-a simțit nevoia unei alte metodologii de lucru. Această nouă metodologie de lucru a avut câteva surse
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și, din activitatea lor, să deduc exact ce s-a făcut pentru contra-spălarea creierelor În România. Sau, mai corect, pentru de-programarea creierelor. Marius Jucan: Un mic comentariu În legătură cu conceptul. L-am interpretat ca un fel de pereche a ceea ce americanii numesc counter culture, așadar, Într-un fel, cu diferențe ce nu sunt prea lesne de mediat - nu e vorba de contra-cultura unor grupuri Împotriva culturii establishment-ului, ci de o contra-cultură impusă de un regim al terorii ideologice Împotriva unui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Păi eu curățam armele.” „Și altceva?” „Eu Îi făceam pe acei bărbați să nu-și piardă nădejdea.” Era atât de credincioasă, or, mulți dintre acești partizani Își pierdeau nădejdea; de la un punct Înțelegeau și ei că Îi așteaptă degeaba pe americani și că regimul comunist nu va fi suprimat ușor; Lucreția Îi făcea să nu-și piardă nădejdea și Îi făcea să râdă, Îi amuza, le spunea lucruri simpatice, cu un umor pe care și-l păstrase și acum, pentru că nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
locuită, să spunem, de aceste lucruri, pe când generația nouă nu are această memorie. El afirma: ei nu sunt interesați, În timp ce noi suntem În continuare preocupați de lucrurile acestea, nu le putem uita. Ruxandra Cesereanu: Dacă am fi francezi, nemți sau americani probabil ar exista o memorie obligatorie legată de istoria recentă, de trecutul nostru proaspăt consumat. Dar cum suntem români, la noi această memorie este opțională sau facultativă. Sanda Cordoș: Cred că memoria nu poate fi obligatorie, dar cred că există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
agenții provocatori” sau agenții germani, britanicii nu au dorit să aibă de-a face cu Kolbe. Atunci, el l-a abordat pe Allen Dulles, șeful operațiunilor secrete americane din Elveția. Precaut, dar într-o măsură mai mică decât aliații britanici, americanii au lucrat cu Kolbe, care, în urma unor călătorii ulterioare la Berna, le-a furnizat peste 1.500 de documente secrete germane. Kolbe a fost probabil unul dintre cei mai mari spioni din perioada războiului în favoarea Statelor Unite 17. În afară de o clasificare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să se răzbune din cauza unui presupus tratament necorespunzător din partea guvernului; sau pot face obiectul unei acțiuni de șantaj. Importanța relativă a acestor motive depinde de caracteristicile societăților implicate și de tacticile serviciilor de informații adverse. De exemplu, motivațiile unora dintre americani și britanici care au ales să își trădeze țara, începând din 1930, nu au mai fost lăcomia și răzbunarea, ci au avut o natură ideologică. În 1930, sovieticii au aflat că atracția pe care o exercita comunismul asupra unor studenți
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a făcut ca atmosfera ideologică să le fie foarte favorabilă. Printre studenții recrutați la vremea respectivă, care au devenit ulterior importanți agenți sovietici infiltrați în Guvernul britanic, se numără Guy Burgess, Donald Maclean și Harold („Kim”) Philby 18. În schimb, americanii și britanicii care au fost arestați pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor ’70 și ’80 par să fi fost motivați în special de lăcomie 19. În alt caz, cel al lui Edward Lee Howard, fost ofițer CIA care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ambasadei sovietice) din Viena nu avea informații cu privire la această operațiune 31. În alte cazuri, serviciile de informații care operează împotriva Statelor Unite au preferat să-și întâlnească sursele în Canada sau Mexic. Alegerile sunt justificate, având în vedere ușurința cu care americanii se pot deplasa în țările respective și numărul mare de americani care fac acest lucru. De exemplu, lingvistul și analistul CIA Larry Wu-tai Chin, mult timp spion în favoarea Republicii Populare Chineze, a efectuat deplasări frecvente la Toronto pentru a primi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
În alte cazuri, serviciile de informații care operează împotriva Statelor Unite au preferat să-și întâlnească sursele în Canada sau Mexic. Alegerile sunt justificate, având în vedere ușurința cu care americanii se pot deplasa în țările respective și numărul mare de americani care fac acest lucru. De exemplu, lingvistul și analistul CIA Larry Wu-tai Chin, mult timp spion în favoarea Republicii Populare Chineze, a efectuat deplasări frecvente la Toronto pentru a primi informații de la sursa lui și pentru a-i înmâna acesteia un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în absența unor informații concrete
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
prin radio, riscând să fie interceptate de stațiile britanice de monitorizare 61. În ciuda succeselor timpurii, al Doilea Război Mondial a fost evenimentul care a marcat perioada de înflorire a activității de culegere a informațiilor din comunicații de către britanici, precum și de americani. Prin operațiunile denumite „Ultra” și „Magic”, comunicațiile germanilor și japonezilor au fost interceptate și decodate, iar un număr enorm de informații corecte au fost puse cu operativitate la dispoziția liderilor politici și militari din Marea Britanie și America. În timp ce evaluarea adevăratelor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
au reprezentat un instrument important de culegere a informațiilor în Bătălia Atlanticului. În combinație cu spargerea codurilor, au făcut posibil ca multe dintre convoaiele Aliaților să evite „haitele de lupi” germane în totalitate și, în timp, au contribuit la eforturile americanilor și britanicilor de a urmări și a scufunda submarinele germane 67. Deși cea mai mare parte a surselor tehnice secrete (comint) presupune interceptarea mesajelor radio, pot fi interceptate și mesajele care sunt transmise prin telegraf. Acest lucru necesită acces fizic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
tehnice, precum cele descrise de Turner, înseamnă că aspecte importante la nivel mondial pot trece neobservate de un serviciu de informații bine echipat. După cum a devenit evident în urma inspecțiilor întreprinse după Războiul din Golf, culegerea informațiilor din surse tehnice de către americani înainte de război nu a fost suficientă pentru a urmări demersurile Irakului de a construi o armă nucleară 90. Nu se pune problema dacă activitatea de culegere a informațiilor din surse tehnice este valoroasă. Pur și simplu, pământul este un loc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
17 ianuarie 1917, criptanaliștii britanici au descifrat un mesaj, cunoscut în istorie drept „telegrama Zimmermann”, prin care ministrul de Externe german i-a transmis instrucțiuni ambasadorului german din Mexic cu privire la o posibilă alianță germano-mexicană împotriva Statelor Unite, în cazul în care americanii ar fi răspuns la atacurile germane submarine (programate pentru 1 februarie), declarând război Germaniei. Decizia Președintelui american Woodrow Wilson de a declara război a fost influențată decisiv de publicarea în ziarele din SUA a telegramei din care se deducea că
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se deducea că Mexicul intenționează să recupereze Texasul, New Mexico și Arizona. Iscusința cu care a fost publicată telegrama nu a dat de bănuit părții germane că ar fi fost posibilă spargerea codului utilizat 4. Spre deosebire de europeni, la începutul Primului Război Mondial americanii nu aveau încă experiență în domeniul criptografiei. Istoria criptografiei americane din timpul războiului și din următorii zece ani arată cum, în ciuda provocărilor intelectuale deosebite, încă era posibil ca un specialist, lucrând pe cont propriu sau cu un grup restrâns de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informații, bazându-ne doar pe surse publice. Cu toate acestea, pot fi prezentate situația actuală și punctele forte ale anumitor țări în domeniul criptologiei. Date fiind rolul computerelor și monopolul deținut de SUA în domeniul IT, concluzia ar fi că americanii au un avantaj în procesul de decriptare; într-o anumită măsură, această influență poate fi contracarată de progresele altor state (de exemplu, ale Rusiei) în domeniul matematicii teoretice. În același timp, s-ar părea că progresele în domeniul IT (în ceea ce privește
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este una dintre cele mai fragile metode ale serviciilor de informații, deoarece țările pot schimba sistemul de criptare în momentul în care își dau seama că inamicul le poate descifra mesajele. Astfel, nu este surprinzător faptul că succesele criptanalitice ale americanilor și englezilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au numărat printre cele mai importante secrete de război, beneficiind de cel mai înalt grad de securitate. Englezii au ținut secret timp de 30 de ani faptul că au
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
au descoperit modul de funcționare al mașinii de criptat germane Enigma, în ciuda numărului mare de oameni implicați în operațiune. Experiența americană a fost foarte diferită. Publicarea la data de 7 iunie 1942 a unui articol de către Chicago Tribune despre victoria americanilor în Bătălia de la Midway a reprezentat una din cele mai grave breșe de securitate din timpul războiului. Intitulat „Forțele navale au aflat de un posibil atac japonez”, articolul cita materiale rezultate din mesajele japoneze decodate. Acestea au cuprins nu doar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acuzare. Se pare că înalți funcționari ai administrației americane s-au pronunțat împotriva urmăririi în justiție a inculpaților, pe motivul că un proces ar atrage atenția asupra articolului și probabil ar fi fost necesară o confirmare publică a faptului că americanii citeau mesaje japoneze codate privind acțiunile maritime. (Ca o ironie, la data de 31 august 1942 un congresman a menționat acest lucru într-un discurs criticând aspru felul în care ziarul Tribune „s-a folosit în mod greșit și nechibzuit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de libertatea presei”)13. Încă nu se știe dacă japonezii au beneficiat sau nu de pe urma acestei „scurgeri” de informații. Este adevărat că la data de 14 august 1942 Marina japoneză a introdus o nouă versiune a codului (numit de către criptanaliștii americani JN-25d). Apariția unei noi versiuni a codului la atât de scurt timp după introducerea (la 1 iunie) a versiunii anterioare (JN-25c) ridica suspiciuni 14. Totuși, noua versiune a codului „păstra caracteristicile formulei extinse JN-25”, permițând astfel Statelor Unite să aibă din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar fi o schimbare a alianțelor sau o lovitură de stat prin care este înlăturat un conducător cu care existau relații de bună colaborare) poate constitui o lovitură serioasă la adresa intereselor de politică externă ale unei țări. Modul în care americanii au subestimat, în 1978, problemele politice cu care se confrunta șahul Iranului și amploarea opoziției față de regimul acestuia reprezintă unul dintre cele mai cunoscute exemple de eșecuri de acest gen înregistrate în activitatea serviciilor de informații 54. În mod asemănător
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]