8,976 matches
-
ansamblul trăsăturilor lor și care totuși sunt mai reali decât realitatea însăși". Eroul poeziei lui Vieru e un personaj puternic, un zeu ce deține puterea învierii, a renașterii naturii, a caracterului uman cavaleresc. Destinul e oare acela care își pune amprenta asupra oamenilor?, asupra celor ce creează și a personajelor lor? Natan înțeleptul din Lessing se adresează lui Dumnezeu: "Eu vreau!/ Doar tu să vrei să vreau!". Și mă întreb din nou: de ce în literatură ne închinăm irealului, misticului, senzaționalului, necunoscutului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
psihicul nostru. Religia are posibilitatea să sugrume acest proces simbiotic, mai ales când devine artificială și pierde contactul cu setea de împlinire a oamenilor. Arta poate însă păstra esența credinței prin tâlcul simbolurilor mitice, revelate ca adevăr temporal și păstrează amprenta percepțiilor obiective ale conștienței noastre. Doar prin artă valorile simbolice și adevărurile profunde dezvăluite de arcane se pot perpetua, conținutul inepuizabil fiind un adevăr al tuturor vârstelor și epocilor. Formă și conținut în metafora ambiguității Poets are the unacknowledges legislators
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îndiguiri și împăduriri, iar cei care beneficiau stăteau și hlinzeau prostește. Pentru aceștia, Adrian Păunescu avea o vorbă de duh, o înjurătură abia mascată: îi plasa foarte aproape de origine și chiar în centrul acesteia. Așa să fie! 13 august 2008 Amprenta țigănească în Forul lui Traian Motto : „În cort am vin și-aramă veche Și pui ciordiți în zarea dimineții... Și, dacă vrei, prin halimaua vieții Vom trece ca un vis, fără pereche !” (Ion Pribeagu, poet evreu de limba română) Chiar dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai trezit nici un fel de interes în opinia românească, așa cum se întâmplase când guvernul italian al lui Berlusconi luase măsura de a-i amprenta pe țiganii itineranți din România, stabiliți în tabere pe lângă marile orașe din Italia, dovadă clară că amprenta apelor dezlănțuită pe Prut, Siret și Suceava s-a imprimat prea adânc în conștiința românească. Nu se poate spune că poziția Președintelui nostru n-a fost una corectă și de interes, recunoscând că România n-a putut să-i integreze
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cei care subit au fost cuprinși de greață ideologică? Că și-au atenuat discursul anticomunist, sunt dispuși să recunoască anumite laturi pozitive, însă sub nicio formă nu i se iartă lui Ceaușescu îndrăzneala de a fi vrut să-și lase amprenta pe o bucată de istorie românească. Prin 1993, un oarecare ajuns prin pile la un liceu din Suceava, despre care mi-am dat seama că este o „mulțime vidă”, se rățoia la mine, că i se păruse lui că subiectul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de talie grea. „După ce am trăit și am muncit În Europa ca student, mi-am propus foarte clar să nu plec din India. Voiam să fac ce știu mai bine chiar din India, să fac ceva care să lase o amprentă pe plan global și să Însemne ceva pentru India. Am pus bazele companiei În Bangalore ca asociat unic pe 15 martie 1995. Tatăl meu m-a finanțat pentru obținerea Împrumutului de la bancă, iar cu acel Împrumut mi-am luat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în serviciile de evidență, administrație și organizare erau acceptați deținuți de drept comun sau politici, de preferință cu studii contabile sau juridice; printre ei și camarazii Șoltuz, Cornel Vucu, mai târziu Bucur Constantin, Mântulescu. Ni s-au luat datele autobiografice, amprentele digitale și ni s-au dat numere de încarcerare. Eram 3203. Numărul indica câți legionari se aflau în Aiud la data sosirii tale. Apoi ni s-a dat o carte poștală: aveam voie să scriem și să primim o carte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din Ploiești în 1938, a fost transformată în penitenciar și colonie de muncă, pentru tinerii FDC-iști arestați până la acea dată. În timpul deșertării cărămizilor din forme, la cărămidăria de acolo, se aplica pe suprafața crudă a cărămizii o ștampilă cu amprenta gărzii de fier, simbolul legionar folosit pe afișele electorale, o cruce ortodoxă cu brațele prelungite, existentă și în cusăturile românești. Fiind trimise la diferite șantiere de construcție, cărămizile au fost descoperite la București de agenții siguranței antonesciene. De unde au sosit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Vrei să deschizi ochii proștilor? Păi, crezi că mai câștigi dumneata bani, dacă le dai ăstora categorii? Prietene, i-am zis, în viață să umbli după altă bogăție! Mă gândeam: cât de puțin îi trebuie lui satan să-și pună amprenta lui murdară pe sufletul oamenilor, întărâtându-le patimile, și ce greu și câtă muncă trebuie depusă să scapi de ele. Schimbarea domiciliului Toamna și iarna 1966/67 au fost ploioase și friguroase. Naveta săptămânală îmi crea probleme, cei 7 kilometri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o viață plină de sacrificii, (o viață) care nu simțea decît dispreț pentru răsplățile materiale, o viață care respinge ideea interesului personal. O astfel de viață vrem să ducem noi"63. Mesajul naționalist al "semizeului" (Eminescu) și-a pus puternic amprenta asupra naționalismului și a vieții lui Iorga. Țelul urmărit de Eminescu el îl identifică cu "suprema lege" a lui era apărarea țării lui și a identității ei etnice. Pentru că, dacă românii și-ar pierde trăsăturile lor naționale unice, și-ar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ținutului, care este cel mai controversat dintre toate, deoarece se ocupă de mileniul lipsit de documente din istoria românilor. "Oamenii pămîntului" au supraviețuit în acest vîrtej al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fie singură. Și-a dat discret sfîrșitul în noiembrie 1941. La funeraliile ei au participat mai mulți oameni decît la cele ale lui Iorga. Prințesa Elena a trimis o coroană de flori cu numele gravat pe ea, un gest purtînd amprenta regalității 54. Primul parastas public în memoria lui Iorga a avut loc în mai 1941, la care au participat mulți demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul său de Istorie Universală, ceremonie la care Gheorghe Brătianu l-a omagiat pe Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un mare impact asupra istoriei României? Privind retrospectiv din perspectiva sfîrșitului secolului al XX-lea, s-ar părea că singura diferență majoră ar consta în felul în care politicianul Iorga a intrat în istoria României. El ar fi lăsat o amprentă mai vizibilă și mai semnificativă, dar acest fapt ar fi avut doar o importanță minoră în domeniul politicii interne a României, ca să nu mai vorbim de cea externă (geografie, economie și context internațional). Cine avea o soluție constructivă? O reacție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
precum și expresia oarecum ironică și vicleană a feței. (Ca să nu mai lungesc vorba: e o față inteligentă.) Fotografii te pot face cu ușurință să arăți idiot. Îmi spun de multe ori că semăn cu tata, dar înfățișarea lui avea o amprentă de bătrânețe și simplitate, pe când a mea nu are nici una nici alta. Repede la culcare, cu o sticlă de apă fierbinte la tălpi. Sunt foarte obosit. Cred că nu-mi va fi prea ușor să scriu despre teatru. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
noastre vieți s-au scurs, și au fost întrucâtva împlinite, de când ne-am întâlnit ultima oară? Vocea lui Hartley, care păstrase ușoara tonalitate nazală, puțin monotonă, atât de atrăgătoare pentru mine, rezonanță pe care o avusese întotdeauna, cu o ușoară amprentă a accentului local, m-a făcut să-mi dau seama cât de mult se schimbase vocea mea. Am simțit dintr-o dată că-mi pierd respirația și mi-am lăsat ambele mâini pe balustrada stranei. Degetul meu mic i-a atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
meu părea neatins. Ceea ce mi-a făcut plăcere. Probabil că se înapoiase la hotel, noaptea târziu. Deschisese o sticlă de vin și o cutie de metal cu măsline și mâncase ceva pâine. Nu-mi scrisese nici un bilet, dar își lăsase amprenta, împrăștiind pe masa din bucătărie cioburile sparte ale unei cești de ceai drăguțe. S-ar fi putut să fie și mai rău. Pentru că eram atât de înfometat, am luat un mic dejun alcătuit din ceai, pâine prăjită și măslinele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vânt. Am așteptat. — Charles, iubitule, spune-mi, trebuie să știu. Ai venit astăzi aici ca să mi te oferi? — Pui prea multe întrebări, i-am răspuns. În timp ce înaintam, am auzit-o râzând vesel. Faptul că renunțase la rolul din film purta amprenta grea a unei realități. În acea seară, norii s-au adunat, denși, soarele s-a făcut nevăzut și a început să plouă. Năstrușnica vreme englezească, după ce îmbrăcase masca unei acceptabile imitații de iunie, hotărâse acum să joace rolul lunii martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mama dracului am făcut, da’ n-am dansat eu singur? Se cânta și se striga: Armata și Regele! Armata și Regele! Asta într-adevăr, da’ aia era orânduirea, pentru Dumnezeu! N-am făcut ceva împotrivă! Dar ei deja își puneau amprenta pe unii, pe alții... De-atuncea deja eram urmăriți, și imediat găseau motive... cărora Securitatea le dădea amploarea necuvenită, ca să poată să fie oricare condamnat la ani de închisoare... crezând că prin asta se va anihila, or asta n-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
frate, și se făcea un curent acolo... Ne mișcam și noi, io eram nervos și răceam că eram sensibil... Pe urmă au mai pus un pat așa de-a curmezișul, la capetele ălora... Apoi m-au scos să-mi ia amprentele... și era ordinul să te bată pe drum până la celulă... Te bătea cu picioare, cu pumnii, cu ce-apuca... Îți punea ochelarii ăia mați la ochi, și te băga, al dracului, în calorifer și zicea: Ce facă mă, vrei să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noaptea de 10 spre 11 aprilie 1959 ne-au suit într-o dubă și ne-au adus la Râmnicu Vâlcea. Când am ajuns, ne-a făcut percheziție într-un în hol acolo, și a venit grefa și ne-a luat amprentele... Și grefieră la penitenciar era fata cu care trebuia să mă însor io prima dată. (zâmbește - n.n.) Și ea a venit și ne-a luat amprentele... Atunci ea avea un frate ofițer de Securitate și am văzut că și ea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
percheziție într-un în hol acolo, și a venit grefa și ne-a luat amprentele... Și grefieră la penitenciar era fata cu care trebuia să mă însor io prima dată. (zâmbește - n.n.) Și ea a venit și ne-a luat amprentele... Atunci ea avea un frate ofițer de Securitate și am văzut că și ea era parcă împotriva noastră, deși nu făcusem nimic și, vă spusei, ca băiat, am vorbit cu ea, am fost prieteni, trebuia să ne-nsurăm... Și pe data
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a acestuia, corespunzătoare perioadei cuprinse între nașterea lui Carol I (1839) și anul 1856. Forma finală în care au fost publicate în capitolul introductiv aceste informații nu este însă cea pe care le-a dat-o Georg Schaefer. Ea poartă amprenta celei care a redactat întreaga lucrare, scriitoarea Mite Kremnitz. Mai multe surse vorbesc despre implicarea, în grade diferite, a scriitoarei germane în elaborarea „memoriilor” regelui Carol I. Mărturiile sunt contradictorii și în acest caz. Unele ziare și reviste ale timpului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
astfel de îndeletniciri, regele avea caiete separate. Faptele și împrejurările evocate în acest text introductiv sunt doar câteva dintre cele consemnate de rege. Jurnalul său cuprinde nu doar mai multe ca număr, dar și ceea ce, aici, nu poate fi reprodus: amprenta personalității regelui. Doar parcurgerea atentă, filă cu filă, a jurnalului ne-o dezvăluie. Printre zile foarte încărcate în evenimente și trăiri, aflăm zile în care nu se întâmplă aproape nimic. Deși cele din urmă sunt destul de multe, nu le-am
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de comandant, fie că este autentificata într-un mod considerat acceptabil de către autoritatea publică implicată. Autoritățile publice pot, de asemenea, să ceară fiecărui membru să iși aplice semnătură sau, dacă el nu este capabil de acest lucru, să își lase amprenta pe declarația referitoare la efectele și la mărfurile sale. 2.5.2. Practică recomandată. Autoritățile publice trebuie, în mod normal, să ceară informații despre efectele și mărfurile echipajului numai în cazul în care sunt pasibile de drept sau sunt supuse
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
de comandant, fie că este autentificata într-un mod considerat acceptabil de către autoritatea publică implicată. Autoritățile publice pot, de asemenea, să ceară fiecărui membru să iși aplice semnătură, sau dacă el nu este capabil de acest lucru, să își lase amprenta pe declarația referitoare la efectele și la mărfurile sale. Norme Articolul 28 Autoritățile publice accepta declarația privind efectele și bunurile echipajului, fie că este datata și semnată de comandant, agentul navei sau de orice alt ofițer al navei autorizat în
NORME METODOLOGICE din 14 decembrie 2000 de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986,1989, 1991, 1993 şi 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131958_a_133287]