190,296 matches
-
cînd scrie Discorsi. Plecînd de la istorie, sînt construite modele care refuză apoi istoricitatea. Desprinse de istorie, ele circulă ca atare, ubicuitatea conferindu-le valoarea de paradigmă și apartenență la filosofia istoriei. Structura cărții e reductibilă la analiză (exemple), sinteză (discurs), analiză, sinteză etc. În imitarea oamenilor mari, gînditorul florentin propune selecție și creativitate personală. Analogia (un procedeu la Machiavelli) cu arcasul e o parabolă despre abilitate: "Dar întrucît nimeni nu poate să urmeze întocmai drumul celuilalt și nici să dobîndească însușirile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
respingerea tacticii "divide et impera" pe care n-o considera nici utilă nici actuală atunci. Secolul nostru n-a învățat de la el această lecție. Ca să existe instituția puterii, trebuie să existe statele. Cu o disciplină exemplară în logica ideilor și analizelor, Machiavelli îl inițiază pe principele nou, neofitul (Vezi cap. Despre principatul civil) asupra felurilor de principate din istoria mai veche sau mai nouă și căilor de cîștigare a puterii asupra lor. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite, ca metodă sigură de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al legii, cel care guvernează trebuie totuși să fie cumpătat, să procedeze cu omenie, "iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință" (Principele, XVII), în ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea antiutopică. Diferența de perspectivă e hotărîtoare. Toate ideile florentinului sînt întemeiate pe istoria adevărată. Deliberat, el se distanțează de procedeele fabulatorii ale utopicilor, preferind "simplei închipuiri" "adevărul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
faci răul, iar binele pe care îl faci nu-ți ajută, deoarece se socotește că l-ai săvîrșit de nevoie și nimeni nu-ți este recunoscător pentru el. CAPITOLUL IX Despre principatul civil Dar trecînd acum la cealaltă parte a analizei noastre, și anume cînd un cetățean devine principe peste propria lui țară, nu prin crimă sau prin alt act de neîngăduită violență, ci prin favoarea de care se bucură din partea cetățenilor săi, iar stăpînirea lui poate fi numită principat civil
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
număr destul de mare de vinovați; atunci îi urmărea pe infractori, dar nu din zel pentru lege, ci din cupiditate și din speranța că aceștia își vor răscumpăra cu aur pedeapsa ce le era hărăzită." (III, 19) Frederic II ANTI-MACHIAVEL sau ANALIZA PRINCIPELUI LUI MACHIAVELLI Traducere de Lăcrămioara PETRESCU CAPITOLUL I [Cîte feluri de principate există și cum se poate ajunge la conducerea lor] Dacă vrem să judecăm drept, trebuie să începem prin a aprofunda natura subiectului despre care intenționăm să vorbim
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care Machiavelli îi cunoștea și îi privea ca pe contemporanii lui, sau în sensul de oameni dincolo de timp și spațiu, sau, ca să folosesc o expresie din jargonul școlii, "sub unghiul eternității"? Mi se pare că, înainte de a proceda la o analiză mai atentă a sistemului politic al lui Machiavelli, așa cum apare el concentrat în Principele, este bine să vedem exact ce concepție avea Machiavelli despre oameni în general și, poate, despre italieni în special. Or, ceea ce reiese clar, chiar la o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Dupâquier, 1985), este în general definită ca "știința ce are drept obiect studiul populațiilor umane și care tratează despre dimensiunea, structura, evoluția și caracteristicile lor generale, privite mai ales din punct de vedere cantitativ" (ONU, 1958). Ea contribuie puternic la analiza faptelor sociale și reprezintă un punct de interes pentru toți specialiștii din științele sociale și umane, deoarece relațiile care se stabilesc între populație, importanța sa numerică, structura, calitatea sa și dificultățile pe care trebuie în permanență să le rezolve societățile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
descendență finală dată, anumite persoane au ales să aibă copii în 1990 (și nu în alt an). Acest al treilea efect este calificat drept "efect de calendar". El este legat de factorii care comandă repartizarea, pe parcursul vieții, a fertilității dorite. Analiza demografică încearcă să imagineze metode care să permită disocierea impactului respectiv al acestor trei efecte, cele mai importante fiind desigur primele două. În ceea ce privește mortalitatea, calculul importanței sale relative este analog: raportul dintre numărul anual total de decese (M), 538 000
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei persoane aparținând "generației" căreia i se aplică tabelul de mortalitate. Să mai precizăm că într-o analiză demografică procentele se definesc prin raportare la efectivul mediu, coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient, ceea ce poate crea confuzii. Tabelul de mortalitate include, în afară de coloana
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tot diminuarea mortalității o precedă pe cea a fertilității. Ceea ce înseamnă, mai exact, că Franța a jucat probabil rolul inovator cel mai intens în noile comportamente de fertilitate. Cauzele acestei anteriorități și ale acestei excepții franceze au făcut obiectul unor analize variate și diverse. Astfel, s--au putut invoca multiple motive "specific franceze" greu de ierarhizat, dar din care probabil fiecare a jucat un rol mai mult sau mai puțin important în reducerea precoce a fertilității. Să amintim în mod special "prefeminismul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de peste trei sau patru decenii nu pot rămâne fără efect asupra creșterii și prosperității economice. Începând de aici, două chestiuni de primă importanță se impun: mai întâi, cea a luării în considerare (foarte fluctuantă în trecut) a variabilei demografice în analiza economică; apoi, cea a impactului îmbătrânirii asupra perspectivei economice a acestui secol aflat încă la început, perspective cu atât mai importante cu cât doar o ameliorare (cantitativă și calitativă) a performanțelor economice ale acestui secol ar permite să se răspundă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fac posibilă ideea că îmbătrânirea, în special în dimensiunea sa de longevitate crescândă a indivizilor, va conduce probabil la perfecționarea, în viitoarele decenii, a acestui tip de solidaritate. O concluzie a lui Roland Granier, de natură sintetică, căci rezumă esențialul analizelor de pe parcurs, încheie lucrarea. Prima parte Noile provocări demo-economice Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică Îmbătrânirea populației va fi desigur caracteristica majoră a demografiei mondiale pe parcursul acestui secol. Dar ea va prezenta cea mai mare intensitate în Europa
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai puțin precise. Pe de altă parte, însuși conceptul de îmbătrânire poate face (și face în prezent) obiectul unei importante relativizări, care ține atât de motive conjuncturale, cât și de evoluțiile de lungă durată. Toate acestea merită atenție, reflecție și analiză. Natura și măsurarea îmbătrânirii "E preferabil să ai o populație tânără în fața unor figuri îmbătrânite decât invers. Tinerețea oamenilor își poate schimba natura, dar reciproca este în afara discuției" (Sauvy, 1963, tomul 1, p. 49). Această remarcă a marelui demograf francez
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
decursul vieții, care trebuie modificată pentru a se adapta îmbătrânirii și unei sănătăți mai bune la orice vârstă a populației" (Dantec, 2002, p.4). Examinarea, retrospectivă și prospectivă, a evoluției fenomenelor de dependență demografică va permite să se precizeze această analiză. Tabel 5. Indicele de activitate pe grupe mari de vârstă Franța, 1975-2004 FEMEI Maxim Minim Media (1975-2004) 15-24 ani An 25-49 ani An 50 ani și mai mult An Împreună An 45,7 1976 81,0 2004 54,2 2004
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu care se va face această asumare de responsabilitate (măsurată aici în simple "unități umane") e o funcție directă a unor "performanțe productive" pe care le pot realiza activii ocupați ("nivele de productivitate"). Și nu e mai puțin clar (deși analiza devine atunci mai complexă) că în termeni de evoluție, ușurința de acoperire a acestei responsabilități va depinde de evoluția acelorași performanțe productive ("câștiguri de productivitate") ca și de procentele de activitate, acestea putându-se ameliora pentru adulți (participare mărită a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
parte, că se pot calcula procente de dependență specifice pentru tineri (J /A'), pentru seniori (S/A') și pentru adulții inactivi, fie (A''/A'). Să mai notăm că acel raport de dependență al seniorilor (S/ A') este mai bine adaptat analizei problemelor de finanțare a pensiilor și că adesea procentele de dependență sunt calculate prin referire la populația activă N (în locul populației adulte). Să mai precizăm că uneori este suficient, în funcție de disponibilitățile statistice, un "raport global de dependență demografică" (persoane la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
solide și deschide perspective seducătoare. Totuși, sprijinindu-se pe niște ipoteze pertinente în acea vreme (populații "stabile", adică structuri pe vârstă constante, progresând în mod cu totul endogen și după procente diferite), dar mai mult sau mai puțin depășite astăzi, analiza sa ne pare greu de transpus în actuala problematică demo-economică a Franței. Capitolul următor va aborda această chestiune în mod mult mai frontal și va fi consacrat pe larg examinării măsurii în care progresele economice vor putea fi de natură
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țări membre tinde și mai mult să restrângă dispersia (media: 57,19%; abaterea standard: 1,39, pentru aceste națiuni). Tendința este, pe lângă aceasta, de același ordin ca pentru Rusia (media: 58,21%, abaterea standard: 2,09). Tabelul 14 permite precizarea analizei. Din 1951, ponderea adulților a crescut cu trei puncte aproximativ în Uniune, trecând în mare de la 58 la 61%. Dar cea a tinerilor s-a redus, în același timp, cu 10 puncte, în timp ce cea a seniorilor a progresat cu mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
salariat sau un solicitator de serviciu în stagiu de schimbare a profesiei? Aceste întrebări invită la explorarea conceptelor de activitate și inactivitate, știind că populația activă poate fi ocupată sau în șomaj. Conceptele acestea fac rând pe rând obiectul unei analize exprimate în stocuri, apoi în fluxuri. În acest ultim caz, se insistă asupra mișcărilor de la o stare la alta, mișcări ce depind totodată de fenomene conjuncturale și de comportamente sociologice specifice celor activi. Alte două aspecte ale demografiei locului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o dinamică proprie trecerilor de la o stare la alta. Aceste fluxuri traduc, pentru o repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă (E) E → E
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu ocazia unui interviu pentru angajare sunt foarte slabe, chiar nule. Să mai menționăm, în sfârșit, că ieșirile din inactivitate pentru un loc de muncă sunt independente de conjunctură pentru lucrătorii stabili și în funcție de conjunctură pentru serviciile precare. Ceea ce întărește analizele prin schimbări de stare pe piața muncii. Acestea urmează o traiectorie compatibilă cu prezența simultană a lucrătorilor protejați și calificați, în general de vârstă intermediară, și a lucrătorilor mai fragili, a căror vulnerabilitate este înăsprită de vârstele extreme. Structura pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un sistem de învățământ dezvoltat (Germania, Austria, Danemarca) se caracterizează prin procente de locuri de muncă mai ridicate pentru tinerii absolvenți, oricare ar fi nivelul, și prin distanțe mai reduse între procentele de locuri de muncă după nivelul de instrucție. Analizele de cohorte permit să aflăm, la scadențe variabile, ceea ce se va întâmpla cu o clasă de vârstă sau cu un grup împărtășind la origine aceleași caracteristici. Ca exemplu, din cei 742 000 de tineri care au părăsit sistemul educativ francez
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și competitive ale Europei (Kok, 2004). La fel, diferența de creștere între Statele Unite și Europa s-ar explica, în proporție de 80%, prin diferența de creștere demografică (Durance, Godet și Martinez, 2006). Dacă majoritatea economiștilor au integrat factorul demografic în analiza lor asupra prosperității, unii au făcut-o cu mai multă sau mai puțină profunzime, contextul precedând sau urmând tranziției, dar și preocupările de moment, explicând conceptualizarea sau nu a acestui factor. Totuși, de câteva decenii, sub influența progreselor analitice, factorii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a fost clar admisă de către economiști. Formalizarea economiei și emergența demografiei ca știință autonomă au dus, ca urmare, la rezervarea factorului populație pentru sfera demografiei, acumularea tehnologică și modernizarea devenind cuvintele cele mai importante ale economiștilor din perioada de după război. Analize ale structurii pe vârste și ale impactului acesteia asupra economiei s-au făcut totuși, permițându-ne să afirmăm că economistul n-a ignorat niciodată în totalitate factorul populație. Demersul demo-economic care precede tranziția demografică Din Renaștere și până la începutul secolului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pe când teza smithiană face din argumentarea privind populația un factor pozitiv de creștere. Trăind transformările provocate de revoluția industrială și emergența capitalismului industrial, clasicii liberali propun o explicație științifică asupra forțelor ce guvernează funcționarea și dezvoltarea activității economice. Propunând primele analize veritabile asupra creșterii, ei desprind tendințele pe termen lung la care duce jocul acestor forțe și, printre ele, creșterea populației și progresul tehnic. Creșterea economică poate întâlni obstacole care-o fac să ajungă la o stare de stagnare, dar acumularea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]