16,557 matches
-
care se dezvoltă și se afirmă prin exprimarea acestor sentimente există și la nivelul grupului În Întregul său, mai presus de indivizii care Îl compun: În acest caz, este Împărtășit un sentiment colectiv de identitate care cuprinde sentimente legate de apartenența acestui grup la altele mai vaste (incluziune) sau cu care se suprapune parțial (intersecție). De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitate care cuprinde sentimente legate de apartenența acestui grup la altele mai vaste (incluziune) sau cu care se suprapune parțial (intersecție). De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sentimente legate de apartenența acestui grup la altele mai vaste (incluziune) sau cu care se suprapune parțial (intersecție). De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-a face cu problema interculturalității. Relațiile care apar Între această apartenență și altele fac obiectul a numeroase tipologii. Pentru unii, apartenența culturală transcende, acoperă și le Înglobează pe toate celelalte. Astfel, Sélim Abou
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-a face cu problema interculturalității. Relațiile care apar Între această apartenență și altele fac obiectul a numeroase tipologii. Pentru unii, apartenența culturală transcende, acoperă și le Înglobează pe toate celelalte. Astfel, Sélim Abou scrie: „Atunci când vorbim despre identitatea culturală a unei persoane, ne referim la identitatea sa globală, care este o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-a face cu problema interculturalității. Relațiile care apar Între această apartenență și altele fac obiectul a numeroase tipologii. Pentru unii, apartenența culturală transcende, acoperă și le Înglobează pe toate celelalte. Astfel, Sélim Abou scrie: „Atunci când vorbim despre identitatea culturală a unei persoane, ne referim la identitatea sa globală, care este o constelație de identificări specifice cu tot atâtea instanțe distincte”; el
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
40). Și mai adaugă că „dacă identitatea etnică depinde În parte de modul În care grupul Își interpretează istoria, În schimb identitatea culturală scapă În mare parte conștiinței sale și luărilor sale de poziție ideologice” (ibidem, p. 42). Pentru alții, apartenența culturală acoperă toate celelalte apartenențe, fără a le Îngloba Însă: „Culturalul nu este un sector aparte, ci parte integrantă din orice sector de activitate umană” (Demorgon, 1996, p. 11); astfel, trebuie luați În considerare și alți „factori explicativi ai comportamentelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă identitatea etnică depinde În parte de modul În care grupul Își interpretează istoria, În schimb identitatea culturală scapă În mare parte conștiinței sale și luărilor sale de poziție ideologice” (ibidem, p. 42). Pentru alții, apartenența culturală acoperă toate celelalte apartenențe, fără a le Îngloba Însă: „Culturalul nu este un sector aparte, ci parte integrantă din orice sector de activitate umană” (Demorgon, 1996, p. 11); astfel, trebuie luați În considerare și alți „factori explicativi ai comportamentelor și produselor umane ș...ț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ci parte integrantă din orice sector de activitate umană” (Demorgon, 1996, p. 11); astfel, trebuie luați În considerare și alți „factori explicativi ai comportamentelor și produselor umane ș...ț: factorul religios, cel politic și cel economic” (ibidem). Aceste sfere de apartenență (care intersectează toate regimurile) ar putea fi deci (ibidem, p. 14): comunitare (cele mai vechi atestate și cele mai des Întâlnite), regale și imperiale (organizații politice aparținând trecutului, dar a căror influență persistă Încă), național-comercială (organizații actuale la care participă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ai cărui membri se află În interacțiune mai puțin directă și mai puțin frecventă). Această distincție poate fi nuanțată prin alta, calitativă, care nu depinde de scara avută În vedere, Între comunitate (grup de strânsă asociere În cadrul căruia sentimentul de apartenență este intens) și grup (grup de asociere mai vagă sau chiar mulțime de indivizi În cadrul căreia acest sentiment este slab ori inexistent) (Lipiansky, 1998b, p. 148). Mai remarcăm și că, În cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cadrul căruia sentimentul de apartenență este intens) și grup (grup de asociere mai vagă sau chiar mulțime de indivizi În cadrul căreia acest sentiment este slab ori inexistent) (Lipiansky, 1998b, p. 148). Mai remarcăm și că, În cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai vagă sau chiar mulțime de indivizi În cadrul căreia acest sentiment este slab ori inexistent) (Lipiansky, 1998b, p. 148). Mai remarcăm și că, În cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest sentiment este slab ori inexistent) (Lipiansky, 1998b, p. 148). Mai remarcăm și că, În cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de o parte, termenul de etnie, dacă se bazează pe criterii biogenetice, se suprapune În parte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de o parte, termenul de etnie, dacă se bazează pe criterii biogenetice, se suprapune În parte cu noțiunea mai veche
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu are numaidecât conotații negative) fac În fapt trimitere la noțiunea de „comunitate culturală” bazată pe interacțiune socială (și lipsită de orice categorisire biogenetică, cf. Barth, 1995; Gresle et alii, 1994, p. 119). În sfârșit, este important să abordăm multiplicitatea apartenențelor cu prudență și În mod nuanțat: „Nu mai există răspunsuri simple la Întrebările legate de identitate. De fapt, alegerea unui răspuns simplu este de-acum o sursă aproape sigură de excludere și prezintă riscul, cu tendințe de naționalism politic, unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
răspuns simplu este de-acum o sursă aproape sigură de excludere și prezintă riscul, cu tendințe de naționalism politic, unui fel de regresie Înspre căutarea infantilă a unei origini pure” (Leroux, 1997, p. 12). Există, probabil, aspecte culturale În orice apartenență colectivă, unele dintre aceste apartenențe fiind de altminteri bazate mai ales pe astfel de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice, biogenetice etc.) care se pot dovedi prioritare. De unde rezultă că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o sursă aproape sigură de excludere și prezintă riscul, cu tendințe de naționalism politic, unui fel de regresie Înspre căutarea infantilă a unei origini pure” (Leroux, 1997, p. 12). Există, probabil, aspecte culturale În orice apartenență colectivă, unele dintre aceste apartenențe fiind de altminteri bazate mai ales pe astfel de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice, biogenetice etc.) care se pot dovedi prioritare. De unde rezultă că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte rar ă despre o suprapunere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altminteri bazate mai ales pe astfel de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice, biogenetice etc.) care se pot dovedi prioritare. De unde rezultă că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte rar ă despre o suprapunere perfectă Între apartenența culturală și alte tipuri de apartenențe (de exemplu, cea națională, În sensul juridico-politic al termenului, cea care conferă naționalitate sau cetățenie), chiar dacă orice apartenență (inclusiv cea națională, despre care tocmai am discutat) cuprinde anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice, biogenetice etc.) care se pot dovedi prioritare. De unde rezultă că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte rar ă despre o suprapunere perfectă Între apartenența culturală și alte tipuri de apartenențe (de exemplu, cea națională, În sensul juridico-politic al termenului, cea care conferă naționalitate sau cetățenie), chiar dacă orice apartenență (inclusiv cea națională, despre care tocmai am discutat) cuprinde anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet, 2000). În ansamblu, „identitatea socială nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte rar ă despre o suprapunere perfectă Între apartenența culturală și alte tipuri de apartenențe (de exemplu, cea națională, În sensul juridico-politic al termenului, cea care conferă naționalitate sau cetățenie), chiar dacă orice apartenență (inclusiv cea națională, despre care tocmai am discutat) cuprinde anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet, 2000). În ansamblu, „identitatea socială nu este simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cea care conferă naționalitate sau cetățenie), chiar dacă orice apartenență (inclusiv cea națională, despre care tocmai am discutat) cuprinde anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet, 2000). În ansamblu, „identitatea socială nu este simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică, În cadrul căreia aceste elemente diferite interacționează, fiind complementare sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile interculturale și sunt confirmate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2000). În ansamblu, „identitatea socială nu este simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică, În cadrul căreia aceste elemente diferite interacționează, fiind complementare sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile interculturale și sunt confirmate de existența acestor relații, precum și de procesele care se observă În cadrul lor. Într-adevăr, faptul că aceste apartenențe sunt plurale, dinamice, conștiente și Înscrise adânc În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]