26,366 matches
-
lucru pentru care spun că e prea mult să califici cumva, ca cititor, ce se întîmplă, pentru un an, doi, sau de la tinerețe pîn' la bătrînețe (profesional vorbind...) cu aceste ,cărnuri" vîndute și folosite. O întrebare, întîi. Cînd te poți apuca să povestești despre ce e o carte, în termeni de ,realitate" cuprinsă în ea? La început, la mijloc, la sfîrșit? Pentru Un an în Paradis, niciodată bine. Ițele sînt de-așa fel încurcate încît acțiunea seamănă leit cu o călătorie
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
că am scăpat cât de cât sănătoși la cap sau măcar fără vreun minuscul atac de cord. Bine că ne-a venit ideea opririi televizorului și, dintr-un instinct ancestral de conservare/apărare, ne-am ascuns care pe unde am apucat, îngroziți de vocea domnului ministru Nicolaescu. Până și vânjoasa soacră a lui Haralampy, cu toți strămoșii ei hălăduind spre ea de prin crengile genealogice ale viteazului Luca Arbore, s-a băgat sub masa din bucătărie. Îngrozitoare situație! În orice caz
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
de Cristian Teodorescu, Un an în Paradis, de Liliana Corobca, Cruciada copiilor de Florina Ilis, Aș crede în Dumnezeu, de Costel Baboș, Cutia cu bătrîni, de Andrei Oișteanu și Moștenirea familiei Bildungsroman de Florin Toma. Despre întîiul dintre ele mă apuc, în fine, să scriu aici. Și-i timpul să spun că n-am dat un titlu doar ca să ,prind", oricît ar fi de însemnat momentul, junețea de-a doua a unei edituri. Nu. Întineririle de toate soiurile au destul a
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
multe și derutante modificări de organizare a volumelor și a ciclurilor poetice, dar și cu unele intervenții în text, consacră, invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
vous. Dar acolo era vorba de o idee inovativă remarcabilă, nu de o rețetă americană prost reciclată. Dar ambele filme pălesc în fața ultimei isprăvi a lui Sergiu Nicolaescu. 15 e o capodoperă a umorului involuntar. Nici nu știu de unde să apuc acest film, pentru că e dezastru pe toată linia. O să încep totuși cu cea istorică, bănuiesc că ea îi va călca pe mulți pe nervi. Orice timișorean (m-am născut în respectivul oraș) e la curent cu masacrul de pe treptele catedralei
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
din România. Pe mine unul știrea m-a trimis și la relativ recenta serie de articole pe care Cotidianul a publicat-o în noiembrie 2005 și pe care a intitulat-o Generația așteptată. Premisa seriei, pentru cei care nu au apucat să o urmărească, era oferirea a 200 de nume de tineri strălucitori, activi, implicați în viața socială, politică, artistică, științifică ș.a.m.d. și care, după cum sugera articolul introductiv al seriei, vor schimba viitorul României. "Ei, cei formati în libertate
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
de legi ale siguranței naționale. Sigur, mare lucru nu pricepem noi din spaima urmașilor gânditorului de la Hamangia cum că, fără aceste legi, ne-am trezi atât de rapid cu teroriștii, spionii, traficanții, pedofilii ș.a. peste noi, încât nici nu am apuca să scoatem unii către alții ciceronianul urlet: -Măăă! Hannibal ante portas! Dar poate că îi interesează pe miile de sinistrați părăsindu-și casele, localitatea și avutul agonisit cu greu de-a lungul anilor pentru a-și salva măcar viața, și
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
Sînt cîteva experiențe în viață al căror efect este atît de durabil asupra noastră încît, la capătul lor, simțim că ceva s-a schimbat în chip iremediabil. Pur și simplu nu mai putem fi aceiași oameni care fusesem înainte de a apuca să le trăim. Ni se schimbă optica, ni se schimbă gusturile, ba chiar și sensibilitatea noastră începe să fie alta. Și pentru că au o asemenea putere asupra noastră, pe aceste trăiri obișnuim să le numim "experiențe cruciale". De ele ne
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
șoptită, dramatică sau în orice caz o schiță pitică și parșivă, în fond, cred că mă pricep în suficientă măsură să inventez. Chiar așa: te așezi comod, îți pui scrumiera la îndemînă, cotul se sprijină ușor pe masă, încă nu apuci stiloul, deși totul e foarte clar, mai ales începutul: caravana cinematografică intrînd în sat pe un drum ciopîrțit de ploaie (nu merge Ťciopîrțitť, e prea căutat, schimbi în minte cu Ťdesfundatť), claxonînd în neștire ca să-și anunțe sosirea, un sunet
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
merge Ťciopîrțitť, e prea căutat, schimbi în minte cu Ťdesfundatť), claxonînd în neștire ca să-și anunțe sosirea, un sunet ciudat, îmbietor, care mai tîrziu le va plăcea atît de mult sătenilor (...). Cuvintele se mișcă în tine, se dezmorțesc, trebuie să apuci stiloul, îi lași vîrful încet pe hîrtie, un pic mîndru, un pic temător, la treabă deci". (p. 20). Toate aceste povestiri cu ațele la vedere au, într-un fel, menirea să facă pasabilă proza care dă titlul volumului, o devastatoare
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
mai rar. Pe alocuri, chiar neam! Adică, de niciun fel, ca să le înțelegeți oful și ăstora de pe la mine din sat. Dar mai ales greu, câtă vreme Apocalipsa e în noi și o trâmbițam care mai de care și pe unde apucăm. Apocalipsa, în varianta de mâine (după Nicolae Bălașa) Apărută la Editură Ateneul Scriitorilor, Bacău, în 2011, cartea lui DAN SANDU, „Amintiri din Samsara” (cu o întâmpinare prefațatoare uluitstrategic așteptătoare, a lui Calistrat Costin) stârnește, ca mai toate cărțile sale, probleme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie să le cauți, chiar dacă ai aptitudinea scrisului și trebuie să te lupți ca să le găsești... Mie mi-au trebuit câțiva ani buni ca să le redescopăr, la vârsta tardivă la care m-am apucat de literatură, dar asta, ucenicia asta, aș fi vrut s-o fi început pe la 20-30 de ani. D.C.: Cum vedeti Dvs. viitorul tinerilor artiști, în general, și scriitori, în special, mai ales acum...? C.P.: Eu nu pot să fac generalizări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mașină evitase coliziunea intrând în vitrina unui magazin de stofe. Benzină din rezervor făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de orașul impanicat. Mai în toate atelierele, oamenii își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea spre calea lui. Nehotărâții se învârteau de la un loc la altul, fără a avea curajul s-apuce încotrova. La azilul de bătrâni, era liniște. Unii jucau table, alții stăteau întinși la soare sub pledurile roase de timp sau decolorate. Pe ei nu-i mai interesa supraviețuirea. O parte plecaseră totuși luați de rudele ce-și amintiseră de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
puține, răsfirate într-o încremenire iluzorie. De două ori pe săptămână miercurea și duminică, mașina cu pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-i condamnăm doctrina. Și atunci ni se cere multă chibzuință și multă prudență, adică tocmai genul de prudență pe care îl arată în ultima vreme președintele Băsescu. Din păcate, urmarea acestei prudențe politice va fi una dublă: comunismul nu va apuca să fie etichetat drept o doctrină politică criminală, iar președintele Băsescu va pierde definitiv încrederea societății civile. Iată de ce, de felul cum va înțelege președintele să facă dreptate în cazul acestor refuzuri ezitante și stînjenitoare va depinde felul în care
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
o instanță misterioasă (care ar putea fi vidul metafizic al absurdului), cît și din lăuntrul ființei cuprinsă de angoasă, debusolate. îngrozite de sine. Așa încît cruzimea e la ordinea zilei: ,peștele se apropia și o mușca de deget. zaira îl apuca/ fulgerător și îl sălta la suprafață. iute înșfăca un cuțit mare și, dintr-o/ singură crestătură, reteza în aer capul peștelui. încă zbătîndu-se, corpul/ ateriza într-o oală uriașă peste celelalte corpuri de pești. pentru a se încălzi,/ femeia își
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
sărit (sau, în fine, am citit-o la sfîrșit, deși nu-i adevărat...) peste prefața, tandră, zglobie, ca de adult care se preface - sau poate chiar e... - măgulit că-i dau copiii importanță, a lui Radu Cosașu, și m-am apucat de carte. Aflu, prea tîrziu ca s-o mai las din mînă, că aleea Băiuț (nu, nu localitatea maramureșeană...) e-un loc din care se pleacă, iar ,băiuțeii" sînt ei, autorii, frații Filip și Matei Florian, opriți acolo, în paradisul
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
din care se pleacă, iar ,băiuțeii" sînt ei, autorii, frații Filip și Matei Florian, opriți acolo, în paradisul derizoriu, dar tot paradis, al primei lor copilării. Erau veseli, erau adaptați, pictați, ca pieile roșii în culorile locului, dar cînd se-apucă să scrie, viața lor, în anii mici, e, pusă pe caiet, o farsă melancolică. Precum povestea lui Cristos, care aici e chiar copilul unui Dumnezeu mai mic. Cristos, personajul cu care Băiuțul începe și se termină, băiat din cartier despre
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
frate" din 27.03): , Să nu-l mai prind pe Orban în studio și nici pe coridor..." Ion Iliescu (la Jurnalul TVR1 din 27.03): Năstase să stea mai în umbră puțin. Când te afli în situația lui, nu te apuci să dai lecții... Decență și un an de meditație..." Coriolan Haralampy (în fața televizorului, la un an de la ,Răpirea de la Bagdad", fiu-so Swartzeneger): Fiule, în anul 2056 te duci în audiență la dom' președinte Băsescu, îl întrebi cum a fost cu
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]
-
ilustrînd nu întîmplător același tipar de construcție cu reflexiv, nu sînt înregistrate de DEX (nici de noul DOOM, în care a fost cuprins doar nereflexivul cult a panica). Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta?" (price.ro) - și
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
juisări anii de la șaizeci încolo. Nu-i totuși vorba - și Adrian Costache are, trebuie spus, suficientă finețe în descrieri - de invidiile și ticăielile unei lumi ramolite, vestind cu voce tare sfîrșitul grabnic al liceului pe care ei, ,bătrînii", l-au apucat și-n vremi mai bune. Nu. E un soi de curiozitate contrariată, șocul, amortizat în fiecare zi, de-a vedea cum se tot schimbă lucrurile, știința (capitolele întregind povestea, din trecut, funcționează ca aide-mémoire) c-ai stat și tu pe
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
cu handicap vizual. "Cu incapacitate vizuală", ziceai tu, corectându-mă fără să-mi dai impresia. Eu îți depănam atunci povestea persoanei biblice cu incapacitate... "Cu disabilitate", ziceai tu; iar eu adăugam: "vizuală, - care cerșea"; și tu ziceai "cerea" (...) Dar n-apucam să termin, pentru că marginea nu-ți suna bine... Pe bordura, ziceam eu atunci, a drumului de către Ierihon, cerea... Ce, ziceai tu, cerea?" "Asistență, ziceam eu, socială."". Dacă de rime mai poți scăpa, de agenda PC n-ai cum. În cel
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
și grijă de ororile comunismului. O fi la mijloc o ordine cronologică, nu zic: ca fenomene de întindere europeană, mai întâi a fost fascismul, și abia apoi comunismul. Și, prin urmare, trebuie să epuizăm dezastrele celui dintâi înainte de a ne apuca de extirparea relelor celui de-al doilea. E și asta o tactică, mai ales dacă ești tu însuți comunist. În ce mă privește, aș adopta o poziție frontală, de respingere a ambelor ideologii care-au devastat secolul trecut. Nu poți
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
toiul iernii e doar un blând bobârnac față de ce ne poate aștepta. Ca discuție intelectuală, e iritant felul în care se gestionează cele două tragice moșteniri ale secolului douăzeci. Dacă, pe la chefurile gras finanțate de după simpozioanele ce denunță fascismul, te apuci să cânți ,Internaționala", vei observa cum, brusc, ochii participanților se umezesc într-o tandră aprobare - am văzut eu însumi astfel de scene sugestive. Dar încearcă, fie și în glumă, să intonezi ,Sfântă tinerețe legionară" și celelalte aberații fasciste și-o să
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]