6,861 matches
-
abia aștept să plec măcar pentru zece zile. Cred că și-n Iași e la fel de fain, precum aici. Peste două ore va veni T, adică iar voi uita de toate relele. Pînă atunci am să citesc din Piru despre Școala ardeleană. Deci, pe vineri! Numai bine! Al tău, Aurel Borca, 21 aprilie 1983 Bună, dragul meu! Sînt acasă, e cald, e verde, mă odihnesc, mă simt bine după examenele acelea, T. e puțin bolnavă (îi va trece!), citesc Knut Hamsun, scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
s-a asistat la o demonstrație a detașamentului antigaze, un program artistic și diverse exerciții sportive. Miercuri, 8 iunie. Ceremonii legate de sărbătorirea a doi ani de la venirea pe tron a regelui Carol. Regele decorează, la Arenele Romane, pe voluntarii ardeleni și bucovineni din Războiul de Reîntregire și dă un dejun la Palat. Nu este menționată prezența lui Mihai. Iunie. Marele Voievod de Alba Iulia a absolvit școala primară, la Castelul Peleș, în sistemul învățământului primar particular. L-a avut ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Onoare. Oaspeții au fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la Sinaia la București (ora 1450) la reședința
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Pur și simplu stăteam și respiram prin toți porii, prin toată făptura mea, liniștea și frumusețea peisajului. Soarele încă nu lovea cu toată intensitatea pământul ars de secetă. "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" zice un poet ardelean. Așa o fi. Noi credeam însă că seceta dura de o veșnicie, întrucât, de la instalarea ei, numărul de locuitori pe kilometru pătrat scăzuse alarmant: bolnavii, copiii și bătrânii erau sufletele cele mai căutate de îngerii morții. Reveria mea a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Roumanian Restaurant, În vitrina căruia sunt două păpuși În costume naționale ardelenești. Seara ne Înființăm acolo; cerem mititei, de care patronul face mare caz. Dar ni se oferă grosotei, destul de lungi. Fetele ce servesc vorbesc prost românește. Patronul e evreu ardelean, și e vesel că nu l-am ocolit. Ministerul de Agricultură central Ministerul Agriculturii În care tronează Henry Wallace, este magnific și situat În cea mai frumoasă poziție a orașului. Rareori am avut o satisfacție ca aceea când m-am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Niță și adaugă că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: ' Nu mă omorâți, dom Țurcanu!'. Aurel Obreja Născut pe 3 martie 1925 în comuna Bicazu Ardelean, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în urma procesului din februarie 1949. A fost trimis pentru executarea pedepsei la Târgșor și afirmă că, dintre cei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ținând seama de ponderea populației românești în Bucovina, ziarul devine reprezentantul acestor români față de statul austriac. De aceea, număr de număr Bucovina oferă informații din Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Oradea, Năsăud, Arad, fapt explicabil pentru că în redacția ziarului scriau doi ardeleni: Gh. Bariț și Aron Pumnul. Glasul Bucovinei devine și mai prezent după ce Gazeta Transilvaniei a lui Gh. Bariț este sistată de regimul maghiar. Deosebită atenție era dată și evenimentelor politice din Principatele Române Moldova și Muntenia. Bucovina răspunzând pribegilor moldoveni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Cernăuți, str. Carolinei nr.10 - Societatea tipografică Bucovina în Cernăuți. * „Românismul de ieri și de azi în Bucovina” este articolul semnat Av.V. în Cronica Românească la Cernăuți în 1931, unde se spune: „Gazeta Bucovinei (1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj și de amintirea regretatului Pompiliu Pipoș” ... Dar la Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a ieșit din cercul de vrajă tras de marele înaintaș și s-a dus pe caleai proprie, nu împotriva, ci alături de el.” Al. Vlahuță (1858-1919) Încă un argument că armatele nu se odihneau: ...” Mare jale a cuprins pe toți românii ardeleni din pricina morții bunului român George Pop de Băsești. Patruzeci de ani a luptat bărbatul acesta vrednic pentru țăranii români și acum, la moarte, a lăsat toată averea lui cu testament pentru o școală românească, pentru țărani” - scrie Glasul Bucovinei de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să le trăim. Dar avântul acestor brațe, drept și nobil întinse, trebuie prețuit și el ca și distincția de o așa de naturală grație, a formei. ... În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădește o viață interioară foarte zbuciumată, însuflețită de bucurii și tristeți, de entuziasm și resemnare, de efuziuni și îndoieli. Desprinzându-se de legăturile pământești, poetul evadează în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unii puțini, atunci au drept când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și de azi în Bucovina”, semnat de Av. V., în ziarul Cronica Românească la Cernăuți în 1931 se precizează: Patria (1897-1900) era condusă de ardeleanul dr. Valeriu Braniște”. * 148 Patria reapare în perioada 7 februarie 1909-27 noiembrie 1910 ca organ al Partidului Creștin Social Român (19081910) de sub conducerea omului politic Iancu Flondor, partid care, pentru un timp, reunește cele două tabere românești (OnciulFlondor) urmare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, a fost publicat de Nicolai Grămadă, directorul Muzeului Bucovinei. În cuprinsul Anuarului: Cuvânt înainte, Nicolai Grămadă, „Sătenii și stăpânii în Bucovina, între 1775 și 1848”; Teodor Bălan: „Eudoxiu Hurmuzachi și memoriul românilor ardeleni din luna lui februarie 1849; Gheorghe Duzinchevici: „Un episod din revoluția de la 18481849: trecerea generalului Bem în Moldova”; Leca Morariu: „Epaminonda” Bucevschi: Gloria picturii arborosene”; Aurel Vasiliu: „Eminescu și folclorul”; Minodora Duzinchevici: „Noi documente în legătură cu familia Hurmuzachi”; M. Sesan: „Episcopia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui Aurel Vasiliu este interesant și pentru că aduce în primplan și valorifică amintirile lui Stefanelli, coleg de școală și studenție cu cel care ne-a lăsat să înțelegem „Continuități bucovinene la Viena”. Cât privește Eudoxiu Hurmuzachi, coautor la memoriul românilor ardeleni, adresat în februarie 1849 împăratului austriac Francisc Iosif în Olmütz, meritele îi devin tot mai mari, cunoscândule. „El a crezut că a sosit momentul intrării românilor în concertul popoarelor europene” și „a cerut”, după cum subliniază recenzentul Teodor Bălan în Anuarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost prietenul lui Eminescu, Miron Pompiliu. Buletinul se încheie cu câteva note răzlețe în legătură cu Eminescu. În fascicula 22, pe anul următor, grație lui G. Bogdan - Duică, avem un articol a lui I. Slavici, publicat în 1892, prin care nuvelistul ardelean își apără prietenul de anumite învinuiri, mai ales de imputarea făcută de B. Petriceicu Hașdeu, că Eminescu n-ar fi fost sprijinit de „Junimea” și de junimiști, care, cu toate acestea, după moartea aceluia, își fac un titlu de glorie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani de la sfințirea altarului mânăstirii, în 1875 când se aniversa centenarul răpirii Bucovinei, împrăștiind mai multe exemplare din broșura „Răpirea Bucovinei” scrisă de Mihail Kogălniceanu, în 1885 într-o vizită prietenească... Cernăuțiul este locul unde s-a lansat literar poetul ardelean Lucian Blaga - talentul acestuia fiind semnalat de Nicolae Iorga care confirma descoperirea lui Sextil Pușcariu - a tânărului care publica în Glasul Bucovinei, unde profesoral era directorul ziarului. Tot la Cernăuți, în afara marilor condeie locale, publicau românii din Moldova G. Tutoveanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de pe Întreg Întinsul patriei, În această Înaltă funcție?! Coposu, În acele luni, era aproape necunoscut de păturile largi, iar oficiile de intoxicare ale securității - poate și cei din jurul lui Iliescu! - făceau tot posibilul ca să-l calomnieze pe acest bărbat ardelean care a zăcut vreo șaptesprezece ani În pușcăriile staliniste și care re-Înființase, mi se pare că Împreună cu Liviu Petrina și Iftene Pop, doar de câteva săptămâni, partidul lui Maniu, P.N.Ț. Din nefericire pentru acest mare partid ardelean, azi exclus
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acest bărbat ardelean care a zăcut vreo șaptesprezece ani În pușcăriile staliniste și care re-Înființase, mi se pare că Împreună cu Liviu Petrina și Iftene Pop, doar de câteva săptămâni, partidul lui Maniu, P.N.Ț. Din nefericire pentru acest mare partid ardelean, azi exclus din Parlament tot din „voința populară”, dar și ca urmare a unor grave greșeli și fraude În guvernarea din 1996-2000, un alt mare „penețist”, omul de afaceri Ion Rațiu, venit de la Londra pentru a ajuta la refacerea țării
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un „bun și vechi tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca Vaticanului” Însemna cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești față de robia ruso-comunistă a fost tocmai acea mult-trâmbițată „auto-cefalitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sfârșitul anului ’89, am primit o locuință În cartierul Montparnasse, loc după care tânjeam de mult, și am fost ocupat vreo două luni cu instalarea În noul apartament din 18, rue Littré, din al șaselea arondisment. Puțin naiv și patriot ardelean, credeam că Clujul, eliberat de autocrație și de hiper-centralismul comunist, Își va relua statutul de mare centru medical și cultural, dacă nu chiar administrativ, pe care-l avusese Înainte de ’45. În consecință, am dat câteva telefoane unor prieteni apropiați, rugându
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris Miorița sau cei care au compus Toma Alimoș și Balada Meșterului Manole; istoricii ardeleni În frunte cu Gh. Șincai, Petre Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta a Carpaților, la Nord de Dunăre, propunând o grafie latină unui „idiom” ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
total antagonice sau Între culturi extrem „denivelate” - Apusul și Răsăritul Europei, ca și, de altfel, Între două culturi organic diferite cum sunt cea franceză și germană; probabil am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a putea fi pusă În discuție chiar și În numele unor argumente „logice și raționale”! Da, marea unitate națională s-a făcut, s-a petrecut la Alba-Iulia, În 1918, sub patronajul regelui Ferdinand și al reginei Maria, ca și al Consiliului ardelean condus de episcopul Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Pop de Băsești, Vasile Lucaciu și alții, dar... această unitate se face și se reface mereu, nu numai În perioade de catastrofe istorice precum În toamna lui ’40, ci mereu; În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu mai calde, ci mai bănoase, mai bogate, cu o civilizație „gata făcută”, Înaltă, unde te poți „pur și simplu acomoda, așeza”! O dezerțiune, de fapt, de la „ideal”, pentru a prelua limbajul și psihologia pașoptiștilor, al lui Eminescu și al ardelenilor luptători, deoarece acești mii și mii de tineri care pleacă, zic ei, frustrați de criza prelungită politică și economică a României, deplângând, ca mulți, greoaia redresare a țării, uită că o „redresare” de o atât de mare și radicală amploare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cunoscut sub dictatură, În casa prietenului meu Alexandru Ivasiuc. Coposu ne-a povestit o seară Întreagă despre „pușcăriile” sale, eroicele sale stratageme de a Învinge singurătatea celulară, barbaria gardienilor etc. În acei ani i-am cunoscut și pe cei doi ardeleni care i s-au alipit imediat după revoluție ajutându-l să refacă partidul lui Maniu - Iftenie Pop și Liviu Petrina, ambii secretari, sub dictatură, la Ministerul de Externe. Ei m-au și invitat imediat după ce am „poposit” de la Paris, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am făcut-o, așa cum am refuzat și oferta lui I. Iliescu, În credința mea, oarecum naivă, de a mă ține la echidistanță de viața politică de vârf. Tot atunci l-am cunoscut și pe Ion Rațiu; provenit dintr-o familie ardeleană luptătoare pentru Marea Unire, pentru Ardealul românesc, om de afaceri din Marea Britanie și care Înainte de decembrie ’89 inițiase În S.U.A. congrese ale „Românilor de pretutindeni”. Rațiu, În câteva rânduri, mi-a dat semne de simpatie, dar am ezitat să fac
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]