5,714 matches
-
și ca lăcașuri de cult. Datele arheologice evidențiază perioade diferite de locuire, mergând pentru unele dintre locații până în epoca bronzului - cultura Monteoru sau începutul primei epoci a fierului (Hallstatt), atestarea documentară certificând însă doar perioada care începe cu secolul XVI. Arealul în care se află este cuprins între 45,25-45,45 grd. latitudine nordică și 26,20-26,55 de grade longitudine estică. Primele mențiuni privind existența complexelor rupestre se află în documente ce datează de la jumătatea secolului XVI, emise de către cancelariile
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sihăstrii din Munții Buzăului din vremea lui Neagoe Basarab" și "Date noi despre bisericuțele rupestre din Munții Buzăului". În anii '80 ai secolului XX s-a afirmat arheologul Vasile Drâmboceanu, Vasile Boroneanț și inginerul Paul Lazăr Tonciulescu. Așezările rupestre din arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se găsesc localizate pe "culmea Ivănețu", pinten paleogen orientat nord-est sud-vest care prelungește zona montană și, care se menține în general la circa 1000 m, doar câteva vârfuri mai importante formate din gresie depașind
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
ele, în apropiere, se află vârfurile Arsenie (1115m) și Zboiul (1115m). Căile de comunicații converg pe firele văilor tributare dinspre vest spre est bazinelor hidrografice ale Sibiciului (Colți - Aluniș) și Bălănesei (Bozioru - Nucu și Brăești - Ruginoasa), care odată cu ieșirea din arealul montan intră în grupa centrală a subcarpaților Buzăului dintre apele Buzăului și Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a fost facilitată de caracterul friabil al gresiei de Kliwa, aflată în areal. Arealul Cozieni - Pănătău aparține "dealurilor
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Ruginoasa), care odată cu ieșirea din arealul montan intră în grupa centrală a subcarpaților Buzăului dintre apele Buzăului și Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a fost facilitată de caracterul friabil al gresiei de Kliwa, aflată în areal. Arealul Cozieni - Pănătău aparține "dealurilor Botanului" și, dintre acestea, "dealurilor Muscelului" (dintre văile Sibiciu și Bălăneasa). iar peșterile de lângă Nehoiu se află fie pe dreapta Buzăului în "Masivul Siriu" fie pe stânga acestuia ("pintenul Ivănețu"). Între valea Buzăului și valea
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
care odată cu ieșirea din arealul montan intră în grupa centrală a subcarpaților Buzăului dintre apele Buzăului și Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a fost facilitată de caracterul friabil al gresiei de Kliwa, aflată în areal. Arealul Cozieni - Pănătău aparține "dealurilor Botanului" și, dintre acestea, "dealurilor Muscelului" (dintre văile Sibiciu și Bălăneasa). iar peșterile de lângă Nehoiu se află fie pe dreapta Buzăului în "Masivul Siriu" fie pe stânga acestuia ("pintenul Ivănețu"). Între valea Buzăului și valea inferioară
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
caracterizate de apostolat fără predică și trai fără discipoli. Un element caracteristic anahoretismului de pe teritoriul românesc, anume acela al formării unor mici comunități de pustnici organizați în jurul unui schit principal cu rol funcțional de biserică, a fost ilustrat și în arealul rupestru din zona Buzăului. În cadrul acestor comunități, reunirea s-a făcut doar în timpul duminicilor și de sărbători. În secolul al XIV-lea ca urmare a activității lui Nicodim de la Tismana, monahismul din Țara Românească a fost reorganizat, însă aceasta nu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Un alt moment nefast pentru existența acestora s-a consumat în 1864, odată cu aplicarea Legii secularizării averilor mânăstirești, când o altă parte au fost dezafectate și viața monahală din această regiune aproape că a dispărut. O parte din locațiile din areal au devenit biserici parohiale, cum s-a întâmplat la Aluniș. Spre sfârșitul existenței fostelor schituri - ulterior transformate în mănăstiri, noi colonii s-au înființat în jurul lor (pe o hartă din 1856 se găsește menționat astfel un sat numit "Fundăturile", localizat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
biserici parohiale, cum s-a întâmplat la Aluniș. Spre sfârșitul existenței fostelor schituri - ulterior transformate în mănăstiri, noi colonii s-au înființat în jurul lor (pe o hartă din 1856 se găsește menționat astfel un sat numit "Fundăturile", localizat aproximativ în arealul complexului rupestru, sat care a dispărut ulterior)." Extincția comunităților monahale, a determinat ca micile cătune parțial formate alături de sau împreună cu acestea, să intre în declin, astfel că respectivele mici așezări au supraviețuit cel mult până în primele decenii ale secolului XX
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
documentară a apărut în 1639 și ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în secolul XVIII. Desenele reprezentând pumnalele de tip "akinakes" aparțin secolelor VI-IV î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are Se află în arealul satului Nucu, activitatea desfășurând-se aici în secolele XVI-XIX. Localizarea se află pe versantul nord-vestic al culmii "Crucea Spătarului" la 7 km nord de satul Nucu, elementele de datare situând activitatea acesteia în secolele XVI-XVII. Este în ruină, peretele din
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în secolele V-VI sau, extind originea în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini). Se remarcă o lărgire ulterioară a spațiului interior. Pe peretele nordic s-a aflat un altar. Se află în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
partea vestică a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare. Funcția ei a fost aceea de a
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
datări este pusă la îndoială. Există opinia susținută pe moment de către unii dintre cercetătorii locali precum Prof. Dumitru Nica sau Diana-Liana Gavrilăcă unele dintre aceste situri au servit drept sanctuare dacice, cum ar fi cel situat deasupra bisericii de la Aluniș. Arealul Ivănețului reprezintă unul dintre cele două nuclee principale de aglomerare a așezărilor monahale din Subcarpații Buzăului, cu origine în secolele XV-XIX. Deși condițiile propice monahismului sunt din punct de vedere fizico-geografic cel puțin la fel de favorabile și către nord-estul acestui pinten
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
lăcașurile monahale făcută de Cezar Buterez în anul 2015, o eventuală căutare a altor lăcașuri este necesar să ia în considerație zona care include Complexul rupestru Ruginoasa, precum și culmile de la nord și nord-est de acesta, spre Goidești. Un al doile areal în care toponimia ar putea să indice o fostă activitate monahală, actual încă necunoscută, se află în jurul satului numit Chiliile, suprapus peste ceea ce localnicii numesc Dealurile Trestioarei. Așezămintele rupestre sunt accesibile pe jos sau cu calul, ajungerea la obiective necesitând
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
să indice o fostă activitate monahală, actual încă necunoscută, se află în jurul satului numit Chiliile, suprapus peste ceea ce localnicii numesc Dealurile Trestioarei. Așezămintele rupestre sunt accesibile pe jos sau cu calul, ajungerea la obiective necesitând o rezervă semnificativă de timp. Arealul este sălbatic și vast, adesea marcajele și hărțile dovedindu-se inutilizabile. GPS - ul oferă puțin ajutor iar telefonia mobilă nu acoperă decât zonele de culme. Există câteva persoane care pot face serviciul de călăuză, dar nu este clar în ce
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
nu este clar în ce condiții. În cea mai mare parte lipsesc traseele turistice marcate și omologate, însemnările, indicatoarele și promovarea profesională a acestor locuri. Pentru a ajunge, de exemplu, la peștera lui Dionsie Torcătorul, precum și la alte obiective din arealul Alunișului, turiștii trebuie să treacă prin curtea unor săteni, fără a beneficia însă de vreun semn turistic adecvat, după care să se ghideze. În arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se ajunge folosind DN10 Buzău-Brașov. Pentru Bozioru și Brăești
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Pentru a ajunge, de exemplu, la peștera lui Dionsie Torcătorul, precum și la alte obiective din arealul Alunișului, turiștii trebuie să treacă prin curtea unor săteni, fără a beneficia însă de vreun semn turistic adecvat, după care să se ghideze. În arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se ajunge folosind DN10 Buzău-Brașov. Pentru Bozioru și Brăești, în localitatea Măgura se trece pe stînga Buzăului pe firul Bălănesei în amonte, pe drumul județean DJ 203L, aflat într-o stare accentuată de degradare
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
din cauza degradării accentuate), coborându-se coboară pana la fostul complex turistic balnear Fișici urcându-se din nou relativ abrupt până la ieșirea din satul Găvanele spre satul Nucu. În Nucu platforma drumului devine accesibilă doar mașinilor de teren puternice. Aici în arealul satului Nucu există doar 2 zone cu peșteri rupestre relativ accesibile, spre celelalte (dispersate în padurile din zonă), traseul nefiind marcat și puțin cunoscut.. Accesul la ansamblul rupestru este mult ușurat de folosirea unui ghid local. Traseul din zona Nucu-Bozioru
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
procese de tasare. La contactul dintre munte și Subcarpați în bazinul văii Jgheabului - afluent al Slănicului, există câteva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumusețe și complexitate deosebite. Arealul este localizat în Subcarpații de Curbura, orientarea întregului areal fiind în general SV- NE. Aria subcarpatica dintre Râmnicul Sărat și Slănic este inclusă Subcarpaților Vrancei, în timp ce arealul subcarpatic cuprins între Slănic și răul Buzău este inclus Subcarpaților Buzăului. Limită nordică
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]