7,924 matches
-
egipteană). Patria primitivă a limbii proto-afroasiatice a fost plasată fie în Africa (mai ales in Etiopia), fie în Asia (Peninsula Arabica, coasta occidentală a Mării Roșii), de unde s-ar fi răspîndit începînd cu 11.500 i.C. Christopher Ehret (1995) argumentează o primă divizare a proto-afroasiaticii în proto-omotică și proto-eritreică. Această din urmă, prin divizări succesive, ar fi dus la proto-cușitică, proto-ciadică, egipteană veche, proto-berberă și proto-semitică. Ramurile omotică, ciadică și cușitică sînt tonale, netonale fiind ramurile semitica, berbera și egipteană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a avea o răspîndire panamericana: mo- (nahuatl), 'im (karok), juma (aymara), may (kiliwa), qam (quechua), eymi (mapudungun), mɨ̃'ɨ̃ (siona), am (wichi), 'ám (hup), mue (muisca), 'am (toba), mi-a (chácobo), miada (tacana), m-ah (selknam) etc. Ruhlen argumentează și cu alternanta vocalica i-u-a (masculin-feminin-neutru) în exemple de tipul t'ina-t'una-t'ana (fiu-fiică-copil). În volumul An Amerind Etymological Dictionary, Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen propun următoarea structura filogenetica a familiei amerinde 328: 1. Ramură Nord-Centrală 1.1
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Paleolinguistics, Octavia & Co. Press, Calgary, 2010, p. 17. În același volum Bengtson propune și o macro-familie dene-caucaziană cuprinzînd familiile macro-caucaziană, sino-tibetană, eniseiană (ket) din Siberia și na-dené din Alaska, Canada, California, Arizona și New Mexico. De fapt, autorul încearcă să argumenteze existența a șase macro-familii (v. cap. Global Etymologies Involving Six Macro-families, pp. 15-16). 289 LL, p. 31. 290 Cf. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (DOOM
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a întocmit protocoale de colaborare științifică cu Societatea Franceză de chirurgie de Urgență (2007) și Societatea Italiană de chirurgie de Urgență și Trauma, 2008. Spitalul Clinic de Urgență Floreasca este spital de urgență în totalitatea sa, în întreaga sa organizare. Argumentăm în acest sens cu o scurtă istorie a unei clinici din afara profilului chirurgical. Pornită, acum aproape 40 de ani de la o unitate de supraveghere coronariană asigurată de 2 specialiști, în cadrul clinicii medicale, este prestigioasa clinică de cardiologie. Clinica este una
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
gnostică. Foamea de fantastic, ocult și misterios, de societăți secrete (masonii) și de stranii scenarii inițiatice este saturată public prin noul roman al lui Dan Brown, Simbolul pierdut. L-am interpretat în cheia oferită de Ioan Petru Culianu, încercând să argumentez în ce măsură noua tehnologie devine "magicianul de serviciu al unei lumi în agonie". Cu ajutorul ei, noile scenarii ale minții permit accesul la lumile multidimensionale. Mama proștilor e mereu gravidă mai radiografiază și alte realități sociale: dezamăgirea națională provocată constant de fotbalul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
lui Culianu: acest fapt mă reconfortează nespus. Puterea florilor înmuiate în sânge Chișinău, 12 aprilie 2009. Amplu miting cu aproximativ 10.000 de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Protest total împotriva regimului dictatorial al comunistului Voronin. Acuze deschise și argumentate de fraudare a alegerilor de către regimul lui Vladimir Voronin, vasalul declarat al Moscovei. Manifestanții au dezavuat manipularea opiniei publice internaționale prin clasica idee comunistă a instigării populației la o lovitură de stat pusă minuțios la cale de "agenturile străine", (adică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o asemenea soluție! Dacă ne apucă lehamitea, deznădejdea și chiar cumplita resemnare după palpitanta viețuire într-o Românie aproape apocaliptică, atunci problema este (și) a noastră. Este, înainte de toate, o problemă spirituală și religioasă. Partea spirituală se referă la faptul (argumentat statistic) că nu mai citim cărțile fundamentale. Nu mai știm să ne reculegem și să ne rugăm. Ne este complet străin exercițiul viu al meditației. Pe scurt, suntem morți spiritual. Muncim, apoi ne odihnim și vegetăm în fața micului ecran. Partea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
arată că Adunarea depășise nu numai marginile atribuțiilor sale, dar a călcat în picioare toate regulile cuviinței și ale respectului datorat autorității supreme, și declară hotărârea Sfatului Administrativ Extraordinar cu desăvârșire conformă Regulamentului, însă fără a dovedi sau măcar a argumenta afirmația astfel făcută. Cert este că, prin acea hotărâre, statul constituia societății rusești, reprezentată printr-un oareșcare rotmistru Trandafirov sau Trandafilov, un adevărat monopol asupra tuturor minelor din țară. ... Departe de a fi liniștit opinia maselor, aceste comunicații oficiale (referitoare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de organizare. Absența unei organizări și inferioritatea sînt deseori înrudite. Cadrele încearcă să prevină apariția oricăror forme de organizare pentru a-și menține controlul asupra deținuților, iar dominația lor trebuie să fie în mod constant recreată. Nici un om nu poate argumenta în genunchi. Același sentiment care îl menține în această atitudine fizică îl va menține într-o atitudine mentală echivalentă. În Veneția renascentistă, oficialitățile țineau un registru Libro Cerimoniale unde consemnau care ceremonie anume a avut loc pentru care demnitar anume
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
află în rutină, în convenții, în refuzul de a gîndi altfel. Probațiunea este de mult legală, dar a rămas o vorbă goală, pe motiv că sistemul de probațiune nu este bine pus la punct, deși din același motiv se poate argumenta că nici închisorile nu sînt bine puse la punct, dar sînt umplute peste capacitatea lor. Mecanismele de eliberare condiționată, de eliberare pentru muncă sau studii, de reducere a pedepsei și de grațiere sînt de mult permise de lege, dar în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supravegherea muncii în folosul comunității); publicul joacă un rol mai important în procesul de reeducare și resocializare a infractorului; creșterea interesului public privind tratamentul infractorilor; crearea printre membrii comunității a unui sentiment de responsabilitate față de formele de justiție penală"276. Argumentînd constant că munca în folosul comunității ia pîinea de la gura muncitorilor cinstiți angajați de administrație și o dă infractorilor care sînt lăsați liberi să comită alte crime, se anulează, de fapt, toate celelalte efecte pozitive mult mai numeroase, făcînd indirect
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea preoților în poziții nesemnificative în pușcării le va arunca pe acestea într-o barbarie și mai mare. 249 Mitropoliile celor două Țări Românești aveau în sarcină organizarea unei părți importante a vieții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aur". Când se văzură iarăși în stradă, era noapte. Directorul, pus pe șotii, avu o nouă propunere, dezarmantă: să meargă, împreună, la pescuit de păstrăvi. Noaptea peștele trage mai bine și avem o noapte cu lună, să n-o pierdem, argumenta el pășind țanțoș, fără să privească înapoi. Poate vânăm și niște becațe, continua, imaginându-și cum bietele păsări stăteau pitite în ascunzișurile lor, așteptându-l pe el să le împuște pe la spate. Și vorbea, vorbea, de parcă împleticirea picioarelor lui depindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cioara Doicești au părăsit terenul, bătuți măr, spectatorii îi huiduiau înjurându-i frumos, fără excese, de mamă și tată. Unul a luat o piatră și a aruncat-o antrenorului advers în cap. Măi, boule, așa îți antrenezi tu echipa! își argumenta el gestul, pe un ton delicat. Poliția locală a intervenit prompt, cerându-i antrenorului oaspete să-și prezinte scuzele în fața spectatorilor pentru jocul deplorabil, sub orice critică, al echipei sale. Vă rog nu mai aruncați cu pietre, vă rog spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în cadrul unui opțional, pentru că necesită uneori 90 sau 120 de minute, presupune costuri relativ mari pentru comsumabile și dotare cu mijloace audio-vizuale. O altă deschidere spre corelații interdisciplinare oferă metoda cubului, cele șase fețe - descrie, aplică, compară, analizează, asociază și argumentează - putând fi transformate în etape ale unui demers didactic destinat receptării unui text liric. în activitatea personală am aplicat această strategie în analiza poeziei lui Vasile Voiculescu, în Grădina Ghetsimani, necesară pentru a ilustra conceptul de poezie tradiționalistă, pentru parcurgerea
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
Sursă: Art Gallery, nr. 61 din 30 apr. 2008, p. 26 într-o primă fază elevii vor nota propriile impresii, apoi se va citi o variantă de analiză a picturii lui Bellini, așa cum apare în viziunea unui jurnalist. Ultima etapă - argumentează - presupune redactarea răspunsului la testul formativ („Argumentați încadrarea poeziei în Grădina Ghetsimani în tradiționalism”) și la o temă de reflecție cu deschideri interdisciplinare („Pornind de la rugăciunea lui Iisus către Tatăl Ceresc, rostită în Grădina Ghetsimani de pe Muntele Măslinilor, concepeți un
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
Motto: (Roland Barthes, Lecția) încercând din start un răspuns sumar argumentat dilemei Interdisciplinaritatea - opțiune sau necesitate?, am opta, cel puțin în ceea ce privește predarea-învățarea în cadrul orei de limba și literatura română, pentru cea de a doua variantă; și aceasta din câteva considerente simple: 1. această materie de studiu este ea însăși o „disciplină
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
în sens de background de cunoaștere, de atitudini, de capacități. Aici mi se pare schimbarea fundamentală din curriculumul românesc: cunoașterea procedurală este aceea ce îți rămâne dacă ai învățat cum anume să negociezi, cum anume să persuadezi, cum anume să argumentezi. Aceste bunuri își rămân pentru toată viața.” <endnote id="7"/> 2. Teoria lui Horward Gardner despre multiplicitatea inteligenței a schimbat concepția asupra învățării și educației în ultimii 20 de ani. De la apariția teoriei inteligențelor multiple (TIM, formulată prima oară în
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
ilegale..." Firește, ambasada noastră nu deținea nici o informație despre prezența echipei Dinamo București în Ciprul de Nord, până când am primit un telefon de la redacția ziarului "Sportul românesc", care, după ce mă informa despre aventura clubului Dinamo, îmi cerea o declarație oficială, argumentându-mi că presa cipriotă în limba greacă ar face anumite speculații pe tema respectivă. În cadrul convorbirii, din câte îmi amintesc, am declarat: "Nu cunoaștem dacă există o acoperire oficială pentru turneul întreprins de Dinamo, motiv pentru care autoritățile cipriote par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
specifică unor etnii. Deși se spune că românii sunt de origine latină, iar rușii sunt slavi, acest fenomen s-a remarcat în special la aceste etnii, lucru studiat și constatat de mulți specialiști din care m-am inspirat și eu, argumentând caracterul sentimental al unor națiuni.Aceasta împotriva faptului că mulți neagă acest lucru, care în realitate este un amalgam de naționalități amestecate cu tot felul de oameni,care prin anumite combinații și momente istorice, unii s-au despărțit și de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
șocantă, exprimând o realitate imposibil de ignorat. Un procedeu satiric des folosit de satirist este raportarea prin reducție, diminuare, depreciere la obiectul satirei sale, devenit victimă neputincioasă. Cantemir se ferește să numească el însuși viciul, dar are grijă să-l argumenteze cu lux de amănunte prin reacțiile personajului personificat, ales ca pretext al demonstrației. Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
națională, condus de Nicolae Iorga. Într-o primă etapă a crizei politice, regele a acordat mandatul lui Nicolae Titulescu pentru a forma un guvern de uniune națională. Solicitat să facă parte din cabinet, Gheorghe Brătianu acceptă, "în principiu", apoi refuză, argumentând că nu s-a creat climatul de coeziune și înțelegere care să asigure participarea efectivă a tuturor partidelor la guvernul de uniune națională 375. Aceasta era explicația oferită în presa de partid. O explicație mai profundă poate fi obținută din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu rigurozitate a prevederilor Constituției. Adunarea a fost programată pentru ziua de 15 februarie 1935. Sursele cercetate ne informează, însă, că planurile făurite de Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu nu au fost acceptate de Maniu, care și-a motivat refuzul argumentând că, în acel moment, principala sa prioritate era realizarea unității național-țărăniștilor. În același timp, Gheorghe Brătianu a încearcat să atragă la frontul partidelor opoziționiste și pe Grigore Iunian și Corneliu Zelea-Codreanu. Încercarea s-a soldat, din nou, cu un eșec566
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tacticii folosite de partidele "Frontului Constituțional" și cereau denunțarea publică a acordului, ramura care se pronunța categoric împotriva reîntregirii liberale și cei care acționau în ascuns pentru revenirea în cadrul vechiului Partid Național Liberal. Georgiștii ostili continuării acțiunii "Frontului Constituțional" își argumentau poziția susținând că programul promovat de alianță depășea ideologia liberală, reprezentând punctul de vedere al celor care doreau să acapareze demnități în formațiunea politică rezultată în urma fuziunii partidului georgist cu Partidul Poporului 611. După zvonurile apărute în presă, referitoare la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]