8,235 matches
-
memoriei vizuale și recunoașterii formelor și texturilor, învățătorul solicită elevilor să pipăie, să identifice în gând (fără să vadă) și apoi să descrie forma și textura așa cum și le amintesc; prin confruntarea formelor descrise cu cele naturale se observă asemănările, deosebirile, redarea texturii; b) se cere elevilor să decupeze formele acelor flori sugerate de tampoane de vată îmbibate cu diferite parfumuri de flori; c) decuparea acelor plante din care au fost făcute ceaiuri pe care elevii le-au mirosit sau
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
în descrierea ori descifrarea unei imprimări sau a unui proces tehnologic care derivă din aceasta. Acum, când totul în artele vizuale se poate imita cu ajutorul computerului care generează imagini, îmi pare cu atât mai oportună cunoașterea adevăratelor tehnici tradiționale, a asemănărilor și deosebirilor de multe ori subtile în acest gen de artă vizuală care este GRAVURA. Conf. univ. dr. Florin Stoiciu, Universitatea Națională de Arte din București, 15 septembrie 2010 Capitolul I Gravura între aplicativitate și identitate GRAVURA ÎNTRE APLICATIVITATE ȘI
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unui obstacol mai general în calea înțelegerii umane. După cum arăta Montaigne, „așa cum nici un eveniment sau nici un aspect nu este în întregime identic cu altul, la fel nici unul nu este complet diferit: un amestec ingenios din partea Naturii. Dacă nu ar exista asemănări între chipurile noastre, nu am putea distinge omul de animal; dacă nu ar exista diferențe, nu am putea distinge un om de altul. Toate lucrurile sunt ținute împreună de o oarecare similaritate; fiecare exemplu este limitat, iar comparația derivată din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politicii internaționale din comparații între astfel de evenimente. O anumită situație politică provoacă formularea și aplicarea unei anumite politici externe. Confruntându-ne cu situații politice diferite, ne întrebăm: Cum diferă această situație de cele precedente și cum se aseamănă? Reconfirmă asemănările politica dusă anterior? Sau îmbinarea dintre aspectele comune și deosebiri permite reținerea esenței politicii în timp ce, în unele aspecte, ea trebuie modificată? Oare diferența viciază întru totul analogia și face ca politica anterioară să fie inaplicabilă? Dacă vrem să înțelegem politica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și face ca politica anterioară să fie inaplicabilă? Dacă vrem să înțelegem politica internațională, să descifrăm sensul evenimentelor contemporane și să prevedem și să influențăm viitorul, trebuie să întreprindem dubla sarcină intelectuală implicită în aceste întrebări. Trebuie să distingem între asemănările și deosebirile a două situații politice. Mai mult, trebuie să evaluăm impactul aspectelor comune și al diferențelor asupra politicilor externe alternative. Trei serii de evenimente, alese întâmplător, vor ilustra problema și dificultățile pe care le presupune. La 17 septembrie 1796
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu Austria și Germania, iar în 1939 s-a aliat cu Franța și Polonia împotriva Germaniei. Napoleon, Wilhelm al II-lea și Hitler au încercat să cucerească Europa și au eșuat. Există în fiecare dintre aceste trei serii de evenimente asemănări care să ne permită să formulăm o politică externă pentru fiecare dintre ele? Sau sunt evenimentele atât de diferite de celelalte încât fiecare necesită o politică separată? Dificultatea de a decide este o măsură a greutății de a emite judecăți
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
urmă e corectă, se justifică ea în lumina schimbării cricumstanțelor? În mod generic, justifică diferențele de poziție în politica externă ale Statelor Unite în 1796, 1823, 1917, 1941 și 1947 diversele politici externe formulate și aplicate în aceste situații? Care sunt asemănările și deosebirile situațiilor cu care Europa a confruntat America în 1917, 1941 și 1947 și în ce măsură necesită ele politici externe identice sau deosebite din partea Statelor Unite? Care este sensul acestor schimbări în politica externă britanică? Provin ele din capriciul și perfidia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din înțelepciunea provenită din experiență a unui popor atent la forțele permanente, dincolo de orice alianță particulară care determină relațiile sale cu Europa continentală? Sunt dezastrele ce au urmat celor trei încercări de cucerire continentală accidente determinate de cauze diferite? Sau asemănarea rezultatelor indică o similitudine a situației politice generale, care transmite o lecție ce trebuie avută în vedere de cei care ar putea dori să încerce din nou? Mai precis, sunt înrudite politicile aplicate de Uniunea Sovietică după al doilea război
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cea precedentă. Naționalismul zilelor noastre, care în fapt este universalism naționalist, are un singur lucru în comun cu naționalismul secolului al XIX-lea - și anume, faptul că națiunea este considerată punctul suprem de referință pentru acțiunile și loialitățile politice. Dar asemănările se opresc aici. Din perspectiva naționalismului secolului al XIX-lea, națiunea reprezintă scopul ultim al acțiunii politice, punctul terminus al evoluției politice, dincolo de care există alte naționalisme, cu scopuri similare și la fel de îndreptățite. Din perspectiva universalismului naționalist de sfârșit de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o uniune supranațională. Națiunile Europei de Vest, de exemplu, sunt mult prea slabe pentru a-și aroga poziția de lider al noului universalism naționalist. A trecut mult timp de când francezii sau germanii visau că pot modela lumea după chipul și asemănarea lor. Cu toate acestea, dacă națiunile vest-europene ar fi capabile să se unească și să formeze o nouă identitate politică și militară posedând capacități considerabile, acestea ar deține astfel puterea necesară emergenței unui nou spirit cruciat, comun pentru întreaga Europă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-se sub umbrela valorilor comune și a standardelor universale de acțiune. Colapsul acestui edificiu a distrus habitatul comun acceptat al națiunilor lumii, iar cele mai puternice dintre acestea și-au arogat rolul de a construi unul nou, după chipul și asemănarea lor. Sub ruinele acelui edificiu se află îngropat mecanismul care a menținut în picioare pereții acelei construcții a națiunilor: balanța puterii. 21. Noua balanță a puteriitc "21. Noua balanță a puterii" Distrugerea consensului intelectual și moral care a controlat lupta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și nu ar fi mai curând surprinzător dacă lupta pentru putere n-ar fi decât un atribut accidental și efemer al politicii internaționale, ținând cont de faptul că este un element permanent și necesar al tuturor ramurilor politicii interne?17 Asemănarea dintre politica internă și cea externă este deci stabilită mai curând prin analogie inductivă decât prin demonstrație logică. Statele sunt descrise ca entități compuse din indivizi ce urmăresc obținerea puterii, iar apoi politica internațională este descrisă ca fiind puțin diferită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un procedeu metodic care asigură utilizarea eficientă a timpului de lucru și evită eventualele interferențe. În toate situațiile, însă, trebuie pornit de la exerciții cunoscute ori necunoscute, dar ușor de executat, care pot fi transformate și îngreunate în sensul și scopul asemănării ca structură cu exercițiul propus spre învățare (C.Gevat , 2001), citat de Mihăilescu, L., (2002, pag.46). 3.2.1. Particularitățile învățării motrice Obiectul învățării motrice îl constituie însușirea deprinderilor și priceperilor motrice. Deprinderile motrice sunt elemente ale activității voluntare
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
fie cu atât mai simplu cu cât lacul este mai mic, golfurile, capurile, insulele și peninsulele nefiind indicate decât pentru lacurile cu suprafețe foarte mari. conturul malurilor trebuie să fie alcătuit din linii curbe și fără frânturi, respectânduse o oarecare asemănare de forme între malurile opuse, fără însă ca ele să fie simetrice (după Negruțiu, F. 1980). VEGETAȚIA ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE ELEMENTELE VEGETALE ȘI ROLUL LOR ÎN COMPUNEREA SPAȚIULUI VERDE Pentru peisagist vegetația reprezintă elementul cel mai manevrabil, prin prezența atât
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
profunde ale organismului se constituie în tot atâtea mijloace și intervenții terapeutice convergente. Se poate justifica oportunitatea anumitor terapii neconvenționale asociate (complementare) din cadrul medicinii ecologice în măsură să genereze categorii de efecte similare cu cele ale medicinii alopatice. Altfel spus, asemănarea și implicit apropierea dintre cele două categorii de acțiuni terapeutice (dispersie/tonifiere) rezultă din faptul că ambele generează în principial aceleași categorii de efecte prin proceduri diferite în măsură să elibereze o anumită cantitate de energie și informație. Fenomenele induse
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
funcții și particularitățile grupului (ce funcție cere grupul la un anumit moment?); necesitatea formării unor abilități la lideri în vederea exercitării diferitelor funcții (ce abilități sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor?). Aparent, între teoriile personologice și cele comportamentiste există o foarte mare asemănare deoarece, în fond, ambele pornesc de la persoană - e adevărat, unele de la interioritatea acestuia, altele de la „exterioritatea” persoanei. În realitate, diferența dintre ele este foarte mare. Iată câteva dintre aspectele care le diferențiază. În timp ce teoriile personologice accentuează importanța aspectelor stabile, statice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate oferi conducătorului scheme de acțiune, dar aduce cu sine și o serie de constrângeri ale comportamentului lui; grupul creează șeful sau se poate forma în jurul șefului; la rândul său, conducătorul cercetează diverse situații din existența grupului, extrage și reține asemănările, învață din eșecuri, controlează „situațiile” grupului. Diverse situații din viața grupului pot presupune o constanță a comportamentului liderului; altele, în limitele aceleiași constanțe, modificarea stilului de intervenție. Între persoană și situație se stabilește și acționează, așadar, o relație de unitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este mai favorabilă atunci când deciziile se iau în grup, aceea în care numărul persoanelor ce aparțin tipului A este mai mare decât al celor aparținând tipului B sau invers? Ce relații dintre aceste persoane sunt mai productive, cele care presupun asemănarea tipurilor decizionale sau cele în care tipurile decizionale sunt opuse? etc. Desigur că fără cercetări minuțioase nu se poate răspunde la asemenea întrebări. Este totuși de presupus că decidenții de tip A vor fi mai eficienți decât cei de tip
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
urmare, literatura de specialitate întâmpină mari dificultăți în ordonarea și clasificarea acestora. În unele lucrări le întâlnim chiar enumerate sau analizate fără nici o intenție clasificatoare. Cum însă clasificarea, oricât de dificilă ar fi, pune ordine într-o realitate dată, sugerează asemănări și deosebiri, și, mai ales, facilitează analizele profunde și diferențiate, recurgerea la ea devine o necesitate. Ne vom referi, de aceea, la câteva încercări de clasificare a formelor participării pe care le găsim mai relevante. Mihaela Vlăsceanu (1993) recurge la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce au la bază motivații relativ asemănătoare ca natură, intensitate, eficiență și, mai ales, finalitate. Prezența într-un grup a unei motivații de grup poate fi depistată pornind de la observarea comportamentului membrilor lui în raport cu diversele solicitări externe. Fără îndoială că asemănarea comportamentelor explicite, desfășurate, nu presupune în mod automat și asemănarea motivației - cum am văzut, există comportamente identice, motivate diferit; când însă ele sunt determinate de fenomene de grup de natură psihosocială, se poate presupune că au un grad mai mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficiență și, mai ales, finalitate. Prezența într-un grup a unei motivații de grup poate fi depistată pornind de la observarea comportamentului membrilor lui în raport cu diversele solicitări externe. Fără îndoială că asemănarea comportamentelor explicite, desfășurate, nu presupune în mod automat și asemănarea motivației - cum am văzut, există comportamente identice, motivate diferit; când însă ele sunt determinate de fenomene de grup de natură psihosocială, se poate presupune că au un grad mai mare de uniformizare. Motivația psihosocială a muncii apare deci nu din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și conflict. Morton Deutsch, de pildă, în cercetările lui de început (1949 a, b), propune opoziția dintre cooperare și competiție. Cooperarea, arăta el, se caracterizează prin: comunicarea deschisă și cinstită a informațiilor dintre participanți, tendința de a mări sensibilitatea la asemănări și interese comune, asociată cu minimalizarea importanței diferențelor; apariția efectului de încredere, prietenie și de mărire a dorinței de a răspunde cu bunăvoința necesităților și cererilor celuilalt; facilitarea legitimității intereselor fiecăruia și a necesității căutării unei soluții care să rezolve
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celuilalt; facilitarea legitimității intereselor fiecăruia și a necesității căutării unei soluții care să rezolve necesitățile tuturor. Prin contrast, subliniază Deutsch, competiția se caracterizează prin: lipsa de comunicare sau comunicarea eronată, tendința de a mări sensibilitatea la diferențe, asociată cu minimalizarea asemănărilor; apariția unei atitudini suspicioase, ostile care mărește dispoziția de a exploata necesitățile celuilalt și de a răspunde negativ la cererile lui; stimularea concepției potrivit căreia unica soluție a unui conflict nu poate fi decât aceea impusă de către una dintre părțile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pur negative − dimpotrivă, ele sunt mixate, compozite. Când o relație are elemente cooperative și competitive, atunci aria schimbării și aria conflictului depind de ponderea relativă a celor doi factori. Există așadar o intermodelare a elementelor sistemului. Observăm o foarte mare asemănare cu punctul de vedere emis de Deutsch. După opinia noastră, perspectiva sistemică de interpretare a conflictului este extrem de productivă, ea fiind într-un total acord cu teoriile moderne asupra organizațiilor, acestea din urmă fiind concepute ca sisteme. 1.3 Tensiune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multitudine de modalități ameliorative. Una dintre acestea o reprezintă formularea unor scopuri comune supraordonate a căror realizare presupune cooperarea dintre grupurile aflate până la un moment dat în conflict. Există și alte modalități, precum: evitarea situațiilor nedorite; aplanarea conflictelor prin supralicitarea asemănărilor, a intereselor commune și descurajarea diferențelor; schimbarea comportamentelor membrilor grupurilor; schimbarea structurii formale a organizației etc. (informații ample și pertinente despre problemele generale ale conflictelor intrași intergrupale − surse, dezvoltare, soluționare - pot fi găsite în Forsyth, 2001, 2006). Mai demult, Black
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]