6,930 matches
-
Scânteia” este dedicat sfaturilor și măsurilor luate de proprietari În vederea evitării unor ciocniri. Grupurile politice adversare Își precizează pozițiile față de amenințările țăranilor. La Amara spiritele sunt aprinse. Lovirea copilului lui Costică Tunaru de către mașina lui Rudolf, șoferul Nadinei, stârnește o aspră mânie. Amarul vieții țărănești provoacă certuri violente. Se Întreprinde un atac asupra moșiei Nadinei. Încercarea țăranilor de a-și rezolva necazurile prin cumpărarea moșiei Nadinei este sortită eșecului, deoarece Miron Iuga Îi concurează. Mânia țăranilor ajunge la culme. Își dau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vitejie”) pentru care a fost Împropietărit În 1921. În anii care au urmat, Moromete se impune În lumea satului său ca un om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în operele sale mereu apărând zugrăvită viața chinuită pe care aceștia o duc, lupta continuă pentru supraviețuire. Printre romanele remarcabile în care este descrisă această luptă fără de capăt a ființei umane, se numără Sfânta Mizerie, apărut în 1919, O soartă aspră (1931), Drumul omului (1932), Ființe în lumina amurgului (1935)102. În suita de articole pe care le trimite în țară, abordează și alte probleme de interes. Rămânând în spațiul literar, Horia Oprișan scrie despre Viața literară fineză. Redactat la Helsinki
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în momentul plecării, Al. Căprariu se consolează cu ghidul despre Finlanda a lui Andreas Alariesto. Privirea i se oprește asupra unor imagini, parcă desprinse dintr-un basm, din Laponia. Îi menționează pe laponi, populație nomadă ce duce o viață "întotdeauna aspră, iar universul lor spiritual - aproape ca al copiilor - populat cu fantasmele pe care credeau că le ghicesc în tot ce-i înconjoară"273. Nomadismul este însă pe cale de dispariție, civilizația făcându-și simțită prezența până în cele mai îndepărtate colțuri ale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
IEDERA și CAMELEONUL O Iederă, cu note aspre-n ton Îl prelucra pe un Cameleon: „Amice, să nu crezi că-ți dau povețe, Eu nu pricep de ce faci fețe-fețe Și-alternativ devii, pe cîte știu Ba gri, ba verde, ba portocaliu? Ai spus c-acesta este mimetism, Aiurea
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
blandula/Hospes comesque corporis,/Quae nunc abibis in loca/Pallidula, rigida, nudula,/Nec, ut soles, dabis iocos...“. Și sfârșesc cu sfârșitul: „Suflet mic, suflet blând și călător, tovarăș al trupului meu care te-a găzdui, vei coborî pe meleagurile livide, aspre, pustii, unde nu vei mai fi jucăuș precum obișnuiai odinioară... Să încercăm să pătrundem în moarte cu ochii deschiși“. Și parcă văd totul mai împăcat, mai senin, într-o pulbere aurie, stinsă, cu aromă de bergamotă și mandarine verzi, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
de-a-ntregu-n mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) sau Răzbunători, ne vom întoarce iară, Cum ne-am legat cu aspru jurământ... Și vom cădea la sânul tău, o, țară, Cum cazi, plângând, pe lespezi de mormânt ( O, Țară) Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere pe Caragiale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și cu slăbiciunile lor, „chronistice” de înțeles, ar trebui să nu aibă parte astăzi, el însuși, de critici aspre, emise de la înălțimea unor principii ce se regăsesc în documentele Comisiei Europene... Din comentariul lui Gr. Codrescu înțelegem că Eminescu 174 rămâne o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și cu slăbiciunile lor, „chronistice” de înțeles, ar trebui să nu aibă parte astăzi, el însuși, de critici aspre, emise de la înălțimea unor principii ce se regăsesc în documentele Comisiei Europene... Din comentariul lui Gr. Codrescu înțelegem că Eminescu 174 rămâne o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-și exprima ideile, poeții - poemele, comercianții de a-și vinde mărfurile, antrenori personali, susținători ai sportivilor etc. Clădirea rezervată oaspeților era destinată numai delegațiilor oficiale, pentru ceilalți oameni erau ridicate corturi, barăci, erau amenajate dughene și grajduri. Pedepsele erau deosebit de aspre pentru cei ce încălcau regulamentul (nerespectarea armistițiului sacru, corupția, nerespectarea termenelor de antrenament și înscriere, înșelăciunea etc.), se aplicau amenzi, erau biciuiți în public sau alungați din cetatea în numele căreia concurau etc. În privința programului competiției sportive sunt mai multe variante, ca
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
în ansamblu pare cenușiu, ca reflexele argintului. Îl poartă bine întins pe craniul care este mic de tot, îngust și alungit. De la zece pași distanță mustața lui pare inexistentă. Când ești foarte aproape de el, așa cum eram eu, se vede firul aspru și aproape alb, tăiat scurt deasupra buzei, după moda englezească. Gura e mică și precis conturată, nasul e lung și acvilin, când râde; altfel este un nas ascuțit care seamănă uimitor cu al lui Frederic cel Mare6. Are un aer
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de control centrat pe relații de parteneriat. Pentru Kenneth Moore (deși nu în mod exclusiv), calitățile personale ale profesorului joacă un rol semnificativ în stilul de conducere pe care îl preconizează. Un lider autoritar posedă următoarele caracteristici personale: impunător, dominator, aspru, înclinat spre critică, sever; liderul democratic are alt suport în planul caracteristicilor personale: stimulativ, cald, grijuliu, cinstit, amuzant, interesant. Profesorul înclinat spre stilul de conducere de tip laissez-faire este afectuos și permisiv. În același timp, Kenneth Moore mai notează: Stilul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
renunța când trebuie să înfrunte o nouă dificultate sau o sarcină nouă88. Într-un rezumat, Kenneth Moore prezintă trăsăturile principale ale stilului autoritar 89. Profesorul autoritar: • pedepsește; • umilește; • impune; • cere imperativ; • critică; • exercită presiuni; • utilizează o voce ascuțită; • domină; • este aspru; • inspiră teamă. Forrest Parkay și Beverly Stanford caracterizează, oarecum asemănător, stilul autoritar 90. Profesorul: • este șef; • are voce ascuțită, aspră; • comandă; • arată putere; • exercită presiune; • cere imperativ cooperare; • impune ideile sale; • domină; • descoperă greșeli; • critică; • pedepsește; • apelează frecvent la expresii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ale stilului autoritar 89. Profesorul autoritar: • pedepsește; • umilește; • impune; • cere imperativ; • critică; • exercită presiuni; • utilizează o voce ascuțită; • domină; • este aspru; • inspiră teamă. Forrest Parkay și Beverly Stanford caracterizează, oarecum asemănător, stilul autoritar 90. Profesorul: • este șef; • are voce ascuțită, aspră; • comandă; • arată putere; • exercită presiune; • cere imperativ cooperare; • impune ideile sale; • domină; • descoperă greșeli; • critică; • pedepsește; • apelează frecvent la expresii de genul: "Eu decid, tu asculți" sau "Îți spun eu ceea ce trebuie să faci"; • își asumă întreaga responsabilitate. Cercetătorii de la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorul să mențină ordinea?) implică faptul că elevii așteaptă de la profesor exact acest lucru, să mențină ordinea. • A doua întrebare (știe să râdă?) implică din partea elevilor așteptarea ca menținerea ordinii să nu se transforme într-un regim de disciplină prea aspră și represivă. După cum nota Gannaway, este nevoie de o "strictețe simpatică" și nu de una "scârboasă". • întrebarea finală (îi înțelege pe elevi?) se referă la înțelegerea clasei ca întreg, a grupului de elevi și a statutului lor, și nu la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sentimentul sociabilității elevului pedepsit și mai puțin cât de obraznic s-a dovedit până la situația dată. Pentru o fire sociabilă, izolarea poate fi resimțită ca o pedeapsă severă. Limitarea unor privilegii este privită de elevi ca o pedeapsă suficient de aspră pentru a-i determina să adopte un comportament dezirabil. În acest sens, amintim: renunțarea pentru un timp determinat la anumite procedee didactice pe care elevii le-au îndrăgit (experiențe de laborator, utilizarea aparaturii audio-video, renunțarea la excursia proiectată sau amânarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
conexa cu ușurință consecințele pozitive, respectiv negative, cu comportamentele sale. Este extrem de important ca profesorul să știe modul în care elevii se raportează la scala pedepselor pe care a elaborat-o, pentru că, deseori, ceea ce acesta consideră ca fiind o pedeapsă aspră nu are deloc aceeași conotație și pentru elev. În acest sens, Kasambira povestește cazul unui elev de gimnaziu care, în urma problemelor pe care le crea, a fost reținut la școală după ore timp de o lună, fără a părea că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aibă îndoieli cu privire la propria lor valoare; o asemenea stare este atât de neplăcută, încât se vor grăbi să revină la un comportament dezirabil, doar pentru a beneficia din nou de aprobarea profesorului și a scăpa de îndoieli. O pedeapsă mai aspră este considerată anunțarea părinților despre comportamentul copilului lor; efectul acestei pedepse este mai mare, deoarece, dacă va continua să se poarte inadecvat, va crește presiunea asupra lui nu doar la școală, ci și acasă; strategia curentă în acest sens constă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
rog și faceți liniște) și numai după aceea se pot comunica instrucțiunile (ordinele). Maniera de exprimare a instrucțiunilor este de asemenea importantă; în acest sens, profesorul trebuie să evite două extreme: pe de o parte, nu trebuie să fie prea aspru și dominator, iar pe de altă parte, el nu trebuie să fie nici prea timid și neconvingător. În primul caz, va induce teamă și retragere, iar în cel de-al doilea nu va obține ceea ce și-a propus. M. Marland
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
s-o preia. Ideea de a divorța legal pentru a lua, tot legal, un bărbat mai verde care să poată munci pentru toți, inclusiv pentru a-l întreține pe bărbatul bolnav, nu e doar o soluție logică în condițiile vieții aspre de acolo, dar și o sursă bună de comic (vezi pretendenții venind la pețită. Filmul nu e o comedie pur-sânge, după cum nu e nici dramă sută la sută. Ar fi, așa cum îmi place când citesc prin caietele de presă, „comedie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Posibilitatea de a analiza, de a organiza și de a infera în spațiul interiorității aparține veritabilei reflexivități, a cărei natură fundamentală este de tip cognitiv și care nu suportă, după demonstrația fenomenologică a lui Husserl, nici în condițiile celei mai aspre reducții judicative suspendarea oricărei raportări la un obiect. Ea își trăiește consubstanțialitatea de tip intențional cu materia vizărilor ei și dezvoltă prin intermediul sensurilor pe care le conferă vieții interioare posibilitatea integrativă de care individul are nevoie în evoluția sa comunitară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și care este departe de anatema paulină care vedea în "înțelepciunea cea lumească" un echivalent smintitor al lipsei de smerenie duhovnicească. Luminile științei au demonstrat de-a lungul istoriei că angajamentul omenesc pentru cauza adevărului face față și celor mai aspre judecăți întoarse către sinele unei stări ontologice defavorizate și că a reflecta asupra acestui sine în deplină împăcare poate conduce către armonia mult râvnită pe care o ținteau înțelepții vechii Elade atunci când asimilau cunoașterea unei fericiri fără limite. Apoi, în virtutea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în logica decurgerii automate și lasă loc raționalității de tip conștient să împânzească registrul explicativ al actului. Clarificările acestui tip de științe pun în evidență care este drumul invers de legare a absolutului de teritoriul ontic, realizat uneori pe calea aspră a individuației, iar alteori, mai direct, pe calea lipsită de metamorfoze interioare a transpunerilor operate de inteligență. Ambele situații deschid posibilitatea intrării în scenă a unui spirit de finețe hermeneutic ale cărui tehnici de abordare a faptului real se delimitează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
datului vital. O definiție exclusivistă a omului-social care uită de reperul permanent al subiectivității riscă să destrame cea mai solidă contribuție la complexul conceptual-spiritual omenesc. Înainte de a face pasul către alterul asemănător, omul își fixează datele de pornire într-o aspră și ascuțită confruntare cu sine însuși. Desferecat de propriile "încercuiri" conceptuale, el devine capabil de întâlnirea esențială și de libertățile pe care ea le presupune. Rigoarea și strictețea teoretice sfârșesc în deschisul comuniunii înglobatoare. În consecință, practica unei eficiente cunoașteri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
devierii și "grăuntele de sare" al greșelii poate intra în textura complicată a unui destin împlinit. Creșterea cunoașterii interioare generează o creștere a vieții în general și atunci armonia întregului înglobează incongruențele parcelare. Perspectiva învingătorului include în mod obligatoriu o aspră critică de sine și o lucidă cunoaștere lăuntrică, iar cel care privește în sine înainte de lansarea ireversibilă în act își asigură o precizie evolutivă pe care ajustările ulterioare ar face-o cu totul improbabilă. Această tensiune particulară a prezenței exacte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]