6,215 matches
-
și Maria din cadrul dramei religioase populare Viflaim (termen corupt din Betleem), despre nașterea lui Isus. Țăranul care-l interpretează pe Iosif este costumat exact așa cum arătau evreii ortodocși din zonă la Începutul secolului XX : cu pălărie și caftan negru, cu barbă și perciuni mari ; doar că a uitat să-și schimbe și opincile <endnote id=" (13, fig. 45)"/>. Având toate elementele portului tradițional (inclusiv barbă și perciuni rituali), evreii ortodocși apar pe scenă și În cadrul teatrului cult din a doua jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa cum arătau evreii ortodocși din zonă la Începutul secolului XX : cu pălărie și caftan negru, cu barbă și perciuni mari ; doar că a uitat să-și schimbe și opincile <endnote id=" (13, fig. 45)"/>. Având toate elementele portului tradițional (inclusiv barbă și perciuni rituali), evreii ortodocși apar pe scenă și În cadrul teatrului cult din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea. Personajele imaginate de Vasile Alecsandri (Herșcu boccegiu, jupânul Moise, Șloim și Șafăr) sunt evrei antipatici și imorali, având o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acesta „a reprezentat pe evreu, [așa] cum Îl vedem În toate zilele”. „Un alt actor - continuă cronicarul de teatru Eminescu -, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată”, a interpretat un tânăr evreu talmudist, „un studiosus theologiae”, „cu barba neagră, tunsă În mod deosebit” <endnote id="(129, p. 363)"/>. În 1867, tot la Iași, s-a interpretat În premieră piesa lui Ioan Lupescu intitulată Paragraful 37 sau Palestina la Iași. Jucată cu mare succes În toată Moldova ( În 1875
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Lupescu intitulată Paragraful 37 sau Palestina la Iași. Jucată cu mare succes În toată Moldova ( În 1875, de exemplu, era programată la Teatrul din Focșani), comedia avea ca protagonist un evreu cămătar ridicol, Moisilică Hop, care - cu toate că purta Îmbrăcăminte tradițională, barbă și perciuni rituali - visa să devină deputat. Eroul nu ajunge În Parlament, ci În Închisoare, așa cum anunță de la bun Început motto-ul piesei : A deputat visează, deși e’nperciunat, Dar spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
remediu magic Împotriva pistruilor. 4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele credințe populare care asociază evreul cu „omul roșu” au fost generate nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie” ; cf. <endnote id="3, p. 13"/>). În Încercarea de a evita folosirea unui clișeu (de genul „evreii au părul roșu”), la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Dimitrie Dan scrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele credințe populare care asociază evreul cu „omul roșu” au fost generate nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie” ; cf. <endnote id="3, p. 13"/>). În Încercarea de a evita folosirea unui clișeu (de genul „evreii au părul roșu”), la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Dimitrie Dan scrie despre evreii din Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caracteristicii cromatice amintite pare a fi - așa cum am văzut - malefica hemoragie (fluxum sanguinis) de care suferă evreii, ca urmare a blestemului ca sângele lor să li se scurgă pe corp („sudori mari de sânge”), dar și „pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117 ; pentru Europa de Vest, vezi 4, pp. 122 ș.u.)"/>. Tot În acest context poate fi amintită o altă „maladie evreiască” : menstruațiile masculine - o credință aberantă referitoare la evrei, o prejudecată din zona bio(i)logicului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
menstruațiile masculine - o credință aberantă referitoare la evrei, o prejudecată din zona bio(i)logicului, care a supraviețuit În mod miraculos din Evul Mediu până În pragul secolului XX <endnote id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca para focului, sunt foarte răi la inimă și primejdioși” sau „Oamenii cu părul roșu sunt răi”, sună credințe populare atestate În Moldova și Bucovina <endnote id="(34, p. 25 ; 137, p. 260 ; 309, p. 40)"/> ; căci „Pre omul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
5)"/>, iar la evrei „juncana roșie” era menită sacrificării (Numerii 19, 1-3). Conform răspunsurilor la chestionarul trimis În mediul rural de B.P. Hasdeu, În ultimul pătrar al secolului al XIX-lea, oameni roșii erau numiți cei care aveau părul și barba roșii și/sau pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
501-502 și 528 ; 34, pp. 24-26 ; 312, p. 401 ; pentru Înțelesul de „lume de dincolo” al acestor toponime mitice, vezi 171, p. 452 )"/>. Înșiși copiii Diavolului - cu care acesta mai schimbă, În leagăn, copii normali, nebotezați - devin „oameni roșii”, cu „barbă și mustețile roșii” <endnote id="(259, p. 433)"/>. Mai mult decât atât, conform unei credințe populare românești, Însuși „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(176 ; 137, p. 6)"/>. Identitatea etnică a acestei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roșii” apare dintr-o altă formulare a aceleiași credințe : „La sfârșitul lumei [...], Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/>. Pentru că Iuda Iscarioteanul - considerat În popor „strămoșul iudeilor”, dar și ipostază a Diavolului - avea părul și barba roșii (cel puțin așa era Întruchipat În iconografia medievală) <endnote id="(vezi 235)"/>, roșcovanii erau considerați ființe ale Diavolului (numit În povești Le Seigneur-Rouge) <endnote id="(34, pp. 26 și 243)"/>. De aceea, În unele regiuni din Franța oamenilor roșcați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ștrul are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșco vane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id="(263, p. 169)"/>. „Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
flăcările unui foc” <endnote id="(873, p. 37)"/>. În anii ’30, și poetul evreu H. Bonciu Își vede conreligionarii În aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din Talmud <endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]