8,717 matches
-
cine ne privește: un animal, un om căzut sub o vrajă, un zeu? Există animale care, prin fixitatea și profunzimea privirii lor, întrețin admirabil această iluzie. Broasca este unul dintre ele. Deși pare atât de dizgrațioasă, este o creatură de basm. Tocmai de dragul visului am prins într-o zi o broască și am închis-o într-un borcan (pe vremea aceea locuiam la țară, într-o casă aflată în vecinătatea unui eleșteu și a unui lan de porumb). Cu borcanul tronând
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acestea ondulatorii ale gâtului (probabil cuvinte ce i se împleticeau în gură, nereușind să iasă): tot atâtea indicii care-mi spuneau că n-aveam de-a face cu o broască obișnuită. Înțelegeam mai bine, acum, locul ocupat de animale în basme, înțelegeam alegerea brotăcelului (sau pe cea a rudei sale, broasca râioasă) în poveștile vrăjite ale copilăriei. Acum am câteva probleme de conștiință, căci nu se cade să-i servesc muște unei asemenea captive, însă trebuie să o hrănesc cumva, în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
alternativa în fața tragismului vieții devenind râsul,ca formă de apărare împotriva unei lumi guvernate de legi inflexibile și nemiloase.Fantasticul din povestiri este o modalitate de a înnobila realul, de a insera în banalitatea vieții elemente de mit sau de basm, marele povestitor român reluând și personalizând teme și motive existente în toate literaturile lumii. Lumea lui Creangă se întemeiază pe o sărbătoare perpetuă a spiritului, într-o încercare continuă de a transforma și sentimentele negative în prilej de veselie, de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
omenești-. Amintiri din copilărie este capodopera cu caracter național și universal. G. Călinescu spune că „ I. Creangă este poporul român însuși cuprins într-un moment de genială expansiune-. În toate poveștile sale Ion Creangă, improvizează pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vieții țărănești de altădată cu tipurile ei morale, cu tradițiile și obiceiurile ei, cu comportamentul și limbajul ei specific. „Puterea de sugerare prin detalii, prin amănunte revelatoare, a acestei vieții este atât de mare, iar „expresia ei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de altădată cu tipurile ei morale, cu tradițiile și obiceiurile ei, cu comportamentul și limbajul ei specific. „Puterea de sugerare prin detalii, prin amănunte revelatoare, a acestei vieții este atât de mare, iar „expresia ei literară atât de particulară-, încât basmul nu mai poate fi repovestit fără pierderi și n-ar putea circula în variante ca în folclor. El trebuie citit ca operă cultă, aparținând unui artist superior înzestrat. Ion Luca Caragiale ă1852-1912) spunea: „Niciodată gândirea n-are alt vrăjmaș mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Realismul rezultat din cultivarea detaliului și din punerea în evidență a unei individualități stilistice nu aparține la Creangă oralității, ci artei de scriitor ă...) Totul e așa de meticulos studiat într-o versiune definitivă, încât din acest punct de vedere basmul a ieșit din circuitul folcloric și a devenit opera lui Creangă. Se observă în scrisul lui Creangă efortul creator. Când spunea anecdote pe la ședințele Junimii, era foarte degajat, povestea cu vervă, firesc, fără efort, însă atunci când era pus în situația
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sale ca povestitor. El afirma că poveștile sunt „adevărate, dar tipice, fără adâncime-; odată repovestite cu un altfel de gesticulare, subiectul și-ar pierde toată atmosfera plină de viață. În contrast, contemporanul și colegul lui Călinescu, Tudor Vianu, afirma: „Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestește pe el însuși în Amintiri din copilărie, operă atât de puțin populară în intenția ei-. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă și tradiția renascentistă, Vianu observa: „Ideea de a se povesti pe sine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua din mâna mortului", adică despre ritualul țărănesc al înmormântării, poveștile nefiind niște basme ăîn sensul curent), ci "bucăți rupte din viața poporului moldovenesc ăIbrăileanu). În evocarea realistă se mai înscrie și caracterizarea precisă a unor personaje, fapt care le conferă autenticitate: mătușa Măriuca "scotea mahmurul din om" de rea ce era, Trăznea era
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
niște "hojmalăi", sau "handralăi", iar unul dintre ei ăOșlobanu)ia în spate lemnele dintr-o căruță, de parcă ar avea puteri suprafirești.În "Povestea lui Harap -Alb", amestecul de real și fabulos are o anume originalitate: atmosfera atemporală și unică din basmele populare ă"A fost odată ca niciodată ...") este "umplută" cu povestea a doi frați care nu se văzuseră de multă vreme; mobilul călătoriei este practic ămoștenirea tronului împăratului Verde), fiul cel mic ieșind învingător nu datorită unor puteri supranaturale, ci
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
frați care nu se văzuseră de multă vreme; mobilul călătoriei este practic ămoștenirea tronului împăratului Verde), fiul cel mic ieșind învingător nu datorită unor puteri supranaturale, ci datorită milosteniei sale; în sfârșit, Spânul și împăratul Roș nu sunt zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare ăcare îi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție, dar nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție, dar nu se afundă în fantasticul celor mai multe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție, dar nu se afundă în fantasticul celor mai multe dintre basmele poporului. Altfel spus, el umanizează fantasticul sau, când împinge prin hiperbolă realul spre fantastic, realizează mai degrabă grotescul, în maniera pe care o utiliza în secolul al XVI-lea umanistul francez François Rabelais. Miezul poveștilor e deopotrivă național și general-uman
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prin hiperbolă realul spre fantastic, realizează mai degrabă grotescul, în maniera pe care o utiliza în secolul al XVI-lea umanistul francez François Rabelais. Miezul poveștilor e deopotrivă național și general-uman, în Panciatatra hindusă, în fabulele lui La Fontaine, în basmele lui Ch. Perrault, Frații Grimm, Andersen. Marele nostru povestitor nu a deteriorat sensul cel mai plin de adevăr etern omenesc, de învățăminte al izvoarelor, ci l-a împrospătat, l-a nuanțat prin sintetizarea unor motive dintre cele mai felurite, dar
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
omenească, și anume țărănească: îi amestecă cu desăvârșire în mediul de toate zilele din Humulești și-i tratează pe un picior de perfectă egalitate. Poate de aceea Ion Creangă a preferat termenul de poveste, mai aproape de întâmplările reale, celui de basm, în care fabulosul este preponderent. Interesantă este Prefața la Poveștile mele: Iubite cetitorule, Multe prostii ăi fi citit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedă că nu ți vin la socoteală, iă pana în mână și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
s-a desfătat până la adânci bătrânețe, văzându-și pe fiii fiilor săi împrejurul mesei sale. În numărul din 1 iunie 1876 apare Povestea porcului, mai puțin avută în vedere de critica literară, deși ea cuprinde într-o mare măsură caracteristicile basmului tradițional, cu motive specifice acestei specii folclorice, cu personaje cu trăsături și puteri supranaturale, întruchipând binele și răul. Doi moșnegi care nu au copii aduc în casa lor un purcel pe care-l îngrijesc cu toată dragostea. Când împăratul dă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
numărul din 1 august 1877 al Convorbirilor literare este cel mai izbutit și mai cuprinzător Bildungsroman al epicii românești ce are multiple contingențe cu fantasticul și a rezultat din tot atât de numeroase contaminări ale surselor. Este cel mai complex dintre toate basmele lui Ion Creangă și cu cele mai multe semnificații. Ca în toate basmele, tema centrală este lupta dintre bine și rău, reprezentat prin personaje și întâmplări care întruchipează aceste categorii filozofice. Semnificativ este faptul că răul din acest basm este reprezentat nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
izbutit și mai cuprinzător Bildungsroman al epicii românești ce are multiple contingențe cu fantasticul și a rezultat din tot atât de numeroase contaminări ale surselor. Este cel mai complex dintre toate basmele lui Ion Creangă și cu cele mai multe semnificații. Ca în toate basmele, tema centrală este lupta dintre bine și rău, reprezentat prin personaje și întâmplări care întruchipează aceste categorii filozofice. Semnificativ este faptul că răul din acest basm este reprezentat nu de personaje fantastice, ci de un om, e drept, altfel decât
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
complex dintre toate basmele lui Ion Creangă și cu cele mai multe semnificații. Ca în toate basmele, tema centrală este lupta dintre bine și rău, reprezentat prin personaje și întâmplări care întruchipează aceste categorii filozofice. Semnificativ este faptul că răul din acest basm este reprezentat nu de personaje fantastice, ci de un om, e drept, altfel decât toți oamenii, un om însemnat, cu care eroul, prea tânăr, n-ar fi trebuit să se însoțească dacă asculta sfaturile tatălui său. Spânul, a cărui răutate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fi trebuit să se însoțească dacă asculta sfaturile tatălui său. Spânul, a cărui răutate este împinsă prin hiperbolă dincolo de marginile realului e un impostor egoist, periculos. Oglindind viața într un mod fabulos, cum spune George Călinescu în studiul său Estetica basmului, umanizând fantasticul, Ion Creangă ne-a oferit un roman alegoric, în care se întâlnesc problemele familiei, ale loialității, ale curajului, ale atitudinii față de cei umili, ale credinței și ale dragostei. Motivele basmului sunt cele întâlnite în creațiile similare din toate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cum spune George Călinescu în studiul său Estetica basmului, umanizând fantasticul, Ion Creangă ne-a oferit un roman alegoric, în care se întâlnesc problemele familiei, ale loialității, ale curajului, ale atitudinii față de cei umili, ale credinței și ale dragostei. Motivele basmului sunt cele întâlnite în creațiile similare din toate literaturile popoarelor: motivul împăratului cu trei feciori, motivul mezinului mai isteț decât frații săi, motivul împăratului fără urmași, motivul drumului cu pregătirile de rigoare, motivul probelor depășite, motivul ajutării ființelor mici aflate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mai isteț decât frații săi, motivul împăratului fără urmași, motivul drumului cu pregătirile de rigoare, motivul probelor depășite, motivul ajutării ființelor mici aflate în dificultate și răsplata de la acestea, motivul nunții împărătești ca triumf al forțelor binelui. Ca în multe basme românești, motivul central este cel al drumului. La sfârșitul lui, după ce a trecut, uneori cu mare greu, obstacole care i-au apărut în cale, eroul este apt să preia răspunderea împărăției unchiului său. A plecat de acasă copil fără experiență
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a trecut, uneori cu mare greu, obstacole care i-au apărut în cale, eroul este apt să preia răspunderea împărăției unchiului său. A plecat de acasă copil fără experiență de viață, înzestrat doar cu curaj și istețime, ca toți eroii basmelor și ca toți feciorii mezini. Sfânta Duminică, luând chipul unei babe cerșetoare pe care feciorul de împărat o miluiește cu un ban îi dă primele sfaturi de care are nevoie pentru a reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
feciorii mezini. Sfânta Duminică, luând chipul unei babe cerșetoare pe care feciorul de împărat o miluiește cu un ban îi dă primele sfaturi de care are nevoie pentru a reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația este adâncă: orice generație trebuie să preia și să ducă mai departe virtuțile strămoșești, experiența de viață a înaintașilor. Ca orice Făt-Frumos, feciorul împăratului alege
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sunt interpretate ca etape ale cunoașterii în evoluția umanității. Salățile reprezintă lumea vegetală, cerbul lumea animală, iar fata împăratului cunoașterea tainelor lumii umane. Drumul spre împărăția împăratului Roș e o nouă Odisee pentru Harap-Alb. E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]