7,234 matches
-
lungi, bălaie".„Îmbătată de amor", Cătălina mai are nostalgia iubirii Luceafărului și-i adresează a treia chemare, dar de data aceasta nu prin somn, ca unei stele a norocului: „Cobori În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu stilistic Particularități fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu și poeziile lui”, Titu Maiorescu, după ce afirmase că „... limba națională
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe cititor și la versul: „Un mort frumos cu ochii vii.” În același timp, Luceafărul este un „Înger” justificând apariția lui În chipul zeului mării, Neptun. Metafora În poemul „Luceafărul” există niste metafore simbol, repetate În diferite contexte. Acestea sunt: „codru”, metaforă a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la „iubire” la noțiunea de „petrecere”, În sensul fericirii efemere, conducând spre moarte. Nemurirea („nemuritor”) de care se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descifrarea liricii lui Mihai Eminescu este necesară o informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a sugera momentul istoric când se desfașoară acțiunea, Începutul secolului al XIX-lea (1814—1830). Elementele de satiră sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mediului urban, nu-i îndepărtează însă pe scriitori de natură. Nu doar în literatură este prezentă natura, ci și în muzică. Radu Lupan îl amintește aici pe Jean Sibelius care a concentrat în poemul simfonic Finlandia ecoul lăsat de foșnetul codrilor și susurul apelor. Această temă a naturii este prezentă și în operele urmașilor lui Sibelius care au accentuat comuniunea dintre om și natură. Natura este un element la fel de prezent și în arhitectură, materialele folosite fiind lemnul și piatra. Stilurile arhitecturale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Soldatul necunoscut (fragment), traducere de Timo Viitanen, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 85. Linnankoski, J., Triton și Naiada (povestire), traducere de Aurel George Stino, în "Patria", an XIX, nr. 88, 18 apr. 1937, p. 2. Linnankoski, J., Zâna codrilor, traducere (după o versiune franceză) de Aurel G. Stino, în "Cuget clar", an II, nr. 21, 2 dec. 1937, p. 329. Lönnrot, Elias, Salutul cântărețului (fragment din Kalevala), traducere (în proză) de I. Duscian, în "Univers literar", an XXXIX, nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Mă urmăriți? De pe o platformă re-a-lă. Și sloganul, fiți atent, că m-am gândit și la slogan. Sunteți atent? Cea mai solidă platformă!! Asta e! O facem din stejar. Am eu pe cineva la Pașcani, îl luăm ieftin, direct din codri. Foarte tare. Lemn bun. Ștefan cel Mare și Sfânt făcea din el biserici. Așa, și după aia le ziceți la oameni ce vor s-audă. A, să nu uit. Mergem îmbrăcați în cămașă țărănească, da’ cu papuci de lac în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
crea poezia directă dar și subtilă, ne dădea de înțeles criticul. El depășea ceea ce se tipărise până atunci în materie, deși în unele detașări se descoperea și vibrația unor lacrimi greu stăpânite: ...Amintiri scăpate de mult din cușca minții Și-ascunse-n codrii putrezi ai uitării Vin înapoi momite de holdele căinții Și-abia răzbat prin sita de zile-a-nstrăinării. Le-ntâmpină cu brațe chircite, fără vine, Un suflet mic și galben, uscat ca niște moaște. Cu ochi holbați trecutul se uită lung la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
abia răzbat prin sita de zile-a-nstrăinării. Le-ntâmpină cu brațe chircite, fără vine, Un suflet mic și galben, uscat ca niște moaște. Cu ochi holbați trecutul se uită lung la mine, Uimit mă cercetează și nu mă mai cunoaște. (Sosesc codrii) Apăreau acum în poezia poetului muzicalitatea, modernismul timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: Posomorâri înalte ori pasări. Aiurare. Miraje scoase-n calea însetoșatei nopți, Sclipind prin somnul stepei dospită de visare, Amurgu-n fund
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
25 cauție. Actul de cultură constă, în fond, în continua „recitire” la nivel individual. În al treilea rând, este esențial să ne îndreptăm atenția spre umanitatea din operă, adică să cercetăm personajele și ponderea lor simbolică. Elementele de decor (pădurea, codrul, lacul, marea, teiul etc.) sau bestiarul au importanța lor, dar privite în relație cu prezența umană. Constatăm că în special chipul femeii tinde să se structureze, prin recurență, în model uman determinant pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să fi putut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom Degețelul) - ce imagine curată față de omul cu „drujba”, furișat în codru fără frică de lege și de Dumnezeu! Pe vremea „puterii democrat-populare” se proiecta prost, se executa din materiale slabe, se vindea ieftin și se strica repede (produsele de calitate veneau „la pachet” din țări capitaliste, ori se distribuiau cu repartiție
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
25 cauție. Actul de cultură constă, în fond, în continua „recitire” la nivel individual. În al treilea rând, este esențial să ne îndreptăm atenția spre umanitatea din operă, adică să cercetăm personajele și ponderea lor simbolică. Elementele de decor (pădurea, codrul, lacul, marea, teiul etc.) sau bestiarul au importanța lor, dar privite în relație cu prezența umană. Constatăm că în special chipul femeii tinde să se structureze, prin recurență, în model uman determinant pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să fi putut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom Degețelul) - ce imagine curată față de omul cu „drujba”, furișat în codru fără frică de lege și de Dumnezeu! Pe vremea „puterii democrat-populare” se proiecta prost, se executa din materiale slabe, se vindea ieftin și se strica repede (produsele de calitate veneau „la pachet” din țări capitaliste, ori se distribuiau cu repartiție
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E liniște în codrul verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă vreme nu s-a ’ntors înapoi. Tăticul meue la război De când aveam un an sau doi Și n-a mai venit înapoi Tăticul meu Și mama plânge în
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
este creșterea vitelor și oieritul, mai puțin lucrul la pădure, care după ’90 au fost decimate fără milă, acest aspect fiind posibil datorită prezenței unor legi care să zăgăzuiască pofta lotrilor de păduri, care au lăsat pecingini urâte pe trupul codrilor. După zicala bucovinească „tăt răul aduce și un bine”, a fost și ocupația habsburgică, care a avut și un rol de emancipare a oamenilor, prin înființarea de școli (cu folosirea ambelor limbi), în special școli cu profile de diverse meserii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio) (g) "Ce mai chiu și chef prin ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iese-un pui de păpădie / Să mai vadă ce-i pe-afară." (Otilia Cazimir, A-nflorit o păpădie) (c) " Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) (d) " Iar când gâștele stau gloată / Și prin dreptul lor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apuci!" (George Coșbuc, Povestea gâștelor) Formulați enunțuri în care substantive aflate în cazurile nominativ, acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de: subiect, atribut, nume predicativ. Motivați scrierea cu ii, respectiv iii a următoarelor substantive: copii, copiii, fii, fiii, elevii, codrii. Formulați enunțuri în care substantivul neatenție în cazul acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. Ilustrați, în enunțuri, schimbarea valorii gramaticale a substantivelor: grație, sănătate, ajutor, foc. Exemplificați câte trei substantive formate prin derivare, prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]