6,847 matches
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei, numele comunei ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești Radu cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Orașul a județului Râmnicu Sărat și
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
populația comunei Vrâncioaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Vrancea al județului Putna comunele Poiana, Spinești și Văsui. În
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Vrancea al județului Putna comunele Poiana, Spinești și Văsui. În Poiana, comună cu un singur sat, trăiau 496 de locuitori și existau o biserică și patru
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
populația comunei Broșteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,32%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,32%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Broșteni, Pitulușa, Valea
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,32%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,32%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Broșteni, Pitulușa, Valea Rea și Vulcăneasa, cu o populație de 1571 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
2011, populația comunei Cârligele se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,57%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,57%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
populația comunei Gugești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,42%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,27%), cu o minoritate de penticostali (1,04%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Gugești aparținând comunei Plăinești. El avea o
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
români (96,42%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,27%), cu o minoritate de penticostali (1,04%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Gugești aparținând comunei Plăinești. El avea o biserică și o școală și o populație de 1080 de locuitori. Celălalt sat al comunei, Gura Oreavului, făcea parte din comuna Slobozia Ciorăști
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,22%), cu o minoritate de romi (6,83%). Pentru 4,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,9%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,17%). Pentru 4,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
4,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,9%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,17%). Pentru 4,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Ciorăști, Sfoara, Spătăreasa și Codrești, cu o populație de 1929 de locuitori. În comună funcționau două biserici
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
2011, populația comunei Biliești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,45%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,56%), cu o minoritate de penticostali (2,18%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Biliești a județului Putna și era
Comuna Biliești, Vrancea () [Corola-website/Science/310953_a_312282]
-
români (96,45%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,56%), cu o minoritate de penticostali (2,18%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Biliești a județului Putna și era formată din satele Biliești și Sasu, cu o populație de 1400 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Biliești și alta
Comuna Biliești, Vrancea () [Corola-website/Science/310953_a_312282]
-
2011, populația comunei Garoafa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%). Pentru 3,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,35%), cu o minoritate de romano-catolici (2,55%).ei fiind ceangai(csango) cu origini din Pustiana si Vizantea. Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,35%), cu o minoritate de romano-catolici (2,55%).ei fiind ceangai(csango) cu origini din Pustiana si Vizantea. Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Făurei", făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Balta Raței, Bizighești, Făurei și Precistanu, cu o populație de 967 de locuitori ce trăiau în
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
2011, populația comunei Dumitrești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,09%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,09%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Blidari, Poenița, Lăstuni, Biceștii de Sus și Biceștii de Jos, având în total
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
2011, populația comunei Gologanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,78%). Pentru 1,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,62%). Pentru 1,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gologanu făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din satele
Comuna Gologanu, Vrancea () [Corola-website/Science/310952_a_312281]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,78%). Pentru 1,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,62%). Pentru 1,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gologanu făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din satele Gologanu și Vlădulești, cu o populație de 1570 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată
Comuna Gologanu, Vrancea () [Corola-website/Science/310952_a_312281]
-
private. "Bufnița din dărâmături" (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă, fiind nominalizat de unii critici literari pentru categoria debut eseistic. Autorul s-a remarcat prin susținerea unui dialog instituțional între Biserică și modernitate. A scris în favoarea reformei învățământului confesional, bazat pe o viziune deschisă a unui creștinism integru dar polifonic, criticînd totodată birocrația ecumenistă și tentația clericalizării. Neamțu s-a disociat de orice mesianism teologico-politic și de curentul agrarian ('neopășunist'). Refuzând anexarea în trena unui paseism utopic, Neamțu a
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
poate observa că densitatea populației satului a crescut de la 29.6 locuitori/kmp în anul 1698, la 44.1 locuitori/kmp în anul 1900, ajungând în 1970 la 60-80 locuitori/kmp, cifră ce se încadrează în media județului Sibiu. "Structura confesională". Conform recensământului din 1930 Racovița număra 1.720 de locuitori, dintre care 1.583 greco-catolici, 69 baptiști, 60 ortodocși și 8 romano-catolici. "Structura populației pe sexe". Din analizele făcute de Cornel Lupea, bazându-se pe datele obținute din conscripții și
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
un singur an, 1875. Două din sarcinile multiple au fost trigemelare, reprezentând doar 0.02% din totalul nașterilor. În decursul anilor, Racovița a cunoscut un intens proces de migrație a populației, cunoscut în amănunțime din 1698, proces generat de cauze confesionale și social-economice și într-o mai mică măsură din cauze de ordin național. Fenomenul nu a fost liniar, el cunoscând atât perioade de intensitate maximă cât și altele de „liniște” relativă. Acest fenomen continuă și astăzi, dar pe alte planuri
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
atât perioade de intensitate maximă cât și altele de „liniște” relativă. Acest fenomen continuă și astăzi, dar pe alte planuri și cu alte urmări. Racovița a fost confruntată în perioada anilor 1698 - 1766 cu patru perioade de emigrări pe motive confesionale, dintre care, două pot fi considerate cu caracter "sezonier". Ca formă modernă de emigrare, navetismul a devenit tradițional pentru racoviceni începând din a doua jumătate a deceniului al IV-lea al secolului al XIX-lea. Navetismul era practicat în special
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
Atât cursul primar, cât și cursul inferior liceal funcționau cu clase paralele, suprapopulate, având uneori câte 50-65 elevi într-o clasă. Începând cu anul școlar 1931/32 locul învățătorilor laici a fost ocupat de Frații români, autohtoni, pregătiți în școlile confesionale recunoscute de Stat, iar din 1940 Frații predau și în cele două licee, având pregătirea universitară corespunzătoare, primită în Facultățile din București. În afară de București Frații deschid în 1904 o școală primară la Craiova, urmată de un gimnaziu, al cărui activitate
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
de Întregire, 1916. La Satu Mare, Frații deschid, în 1922, o școala primară în limba maghiară. La început, școala avea numai patru clase, treptat, însă, ea ajunge să aibă șapte clase. Școala își închide porțile în august 1948, o dată cu preluarea școlilor confesionale de puterea comunistă. Tot la Satu Mare, episcopul latin, le încredințează Fraților, în 1943, conducerea Școlii Normale, în care predau și patru Frați, toți cu pregătire superioară. Școala își încetează activitatea în 1948, luna august, o dată cu naționalizarea școlilor confesionale. La Oradea
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]