7,183 matches
-
nu ajungea cu picioarele pînă jos și stătea cu mîinile lipite de trupul Înghețat și cu călcîiele Împreunate tremurînd În aer. În sfîrșit au ajuns. Vilma Îi luă În brațe și-i puse pe trotuar, iar Carlos scoase din mașină corabia cu pînze, al cărei catarg ieșea afară din pachet. Mai soseau și alți copii, care se cunoșteau cît de cît, ori nu se cunoșteau de loc, mai mult sau mai puțin În largul lor, guvernante Îmbrăcate cu uniforma de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
invitate; sărmanele, bineînțeles că aici era locul potrivit pentru ele, dar se ivea problema taxei de intrare; așadar, nu puteau să se uite prea de sus la cele vulgare sau imorale. Odată cu aperitivele se recupera echilibrul, sufrageria era ca o corabie pe valuri și, dacă te uitai pe ferestrele mari spre terenul de golf, parcă pluteai pe o mare verde, un voiaj de agrement pe un ocean care din păcate are limitele lui: un gard Înalt În jurul clubului, ca să nu vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de mamă care pătrundeau prin ferestrele Mercedesului, amestecîndu-se cu fumul de la tarabele vînzătoarelor de gogoși și băuturi răcoritoare. O Înghesuială nemaipomenit de pestriță de oameni de toate vîrstele și toate condițiile sociale, o Îmbulzeală disperată, ca atunci cînd se scufundă corabia, un șuvoi care se Îndrepta spre Arenă și Julius privea Înspăimîntat, scoțîndu-și capul urecheat pe fereastră și trăgîndu-l Îndată Înapoi, fiindcă un negrișor de vreo cincisprezece ani vira capul pe fereastră gata-gata să ajungă pînă la Susan și scuipa Înăuntrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
țintui cu o privire Îndurerată, o privire În care nu sclipise nici o scînteie de veselie pe tot traseul și-i atrase atenția că era stația la care trebuie să coboare și pe deasupra Îl făcu să simtă că el era căpitanul corăbiei și că avea obligația de a face ordine printre pasageri și că Păsărica era o femeie nenorocită, ca să știe. Începuse să se Întunece, cînd Carlos, la volanul Mercedesului, intră pe bulevardul care duce de la Javier Prado la Country Club și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
femeie ca dânsa să nu ai/ Necontenit o teamă că altul stă s-o ieie (III 5). Semnele rele se acumulează : În aer este astăzi ceva ce ngrijorează./ Vezi valul cum se sparge de țărm amenințând/ Și corbii negri în jurul corăbiei se poartă ? (III 5). Chiar și când sărbătoarea este în toi mulți sunt tulburați (semne sunt în aer și-n fund de pământ/ Care ne-nfioară - III 6), ceea ce determină izbucnirea lui Hector împotriva celor incapabili să petreacă (Lăsați odată teama
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sub semnul focului, prefigurare a incendiului final. În prolog, Poseidon o întreabă pe Atena dacă a cuprins-o mila de Troia, ce arde-acuma până la cenușă, iar zeița, mâniată pe aheii ce i-au pângărit templul, vrea să le aprindă corăbiile cu focul fulgerului împrumutat de la Zeus. Când pojarul mistuie Troia, femeile își jelesc soarta de viitoare sclave. Văzând cum țâșnesc din cort văpăi de torțe, Talthybios crede că troienele aprind sălașul dinăuntru și se întreabă dacă ele țin oare, dându
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mamei sale ca un funest tăciune-aprins. Corul troienelor părăsite de Zeus laolaltă cu flacăra ofrandelor sacre din templu se întreabă dacă zeul mai observă din cer pătimirile lor și văpăile focului care le-a mistuit cetatea, apoi aruncă blestemul asupra corabiei lui Menelau : fie să-i cadă, chiar între vâsle,/ fulgerul strălucitor, azvârlit/ de brațul lui Zeus ! După ce leșul lui Astyanax este pregătit de înmormântare, corifeul îi observă pe grecii sosiți cu torțe aprinse în mâini, cărora Talthybios le cere să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă că furtuna e aducătoare de noroc, de vreme ce ea a oferit răgazul cuvenit ceremoniei nupțiale : ăsta e norocul tău... pentru că, neputând porni corăbiile, Agamemnon s-a gândit să facă nunta (I 3). Când se uită la soldații din cetate, Chrysis îi vede pe tinerii plini de vigoare (sunt tineri voinici, cu brațe de fier, cu grumaz năpraznic), Ifigenia - pe viitoarele victime ale războiului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nevinovată pentru greșelile Elenei) și consideră absurdă explicația că el a ofensat-o cândva pe Artemis prin trufia manifestată la o vânătoare (oarbe sunt căile destinului și cumplită este voința zeilor ! Pentru o vină atât de neînsemnată, o mie de corăbii sunt țintuite la mal - I 2). Alegerea zeiței nu este însă atât de nedreaptă : răpirea Elenei constituie doar pretextul declanșării războiului troian la care a râvnit întotdeauna Agamemnon, așa încât e normal ca sacrificiul să i se ceară celui cu adevărat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
21 Seara se lăsă parcă pe nepusă masă, cu o suflare rece și o mantie de purpură ce se prelingea printre crăpăturile străzilor. Am grăbit pasul și, douăzeci de minute mai tîrziu, fațada universității se ridică asemenea unei corăbii vopsite În ocru și ancorate În noapte. Portarul de la Facultatea de Litere citea, În ghereta lui, din scrierile celor mai influente condeie ale Spaniei din acel moment, În ediția de seară a jurnalului Lumea sportivă. Studenți nu prea se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
trebuiește luată În serios. Bată-te Dumnezeu să te bată... Hai, stai jos și-o să-ți fac un ceai de tei. Ne-am așezat la masa din spatele prăvăliei, Înconjurați de cărți și de tăcere. Orașul dormea, iar librăria părea o corabie În derivă, pe un ocean de pace și de Întuneric. Fermín Îmi Întinse o ceașcă aburindă și Îmi zîmbi cu oarecare stînjeneală. Se tot gîndea la ceva. — Pot să-ți pun o Întrebare de natură personală, Daniel? — Firește. — Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
amestec de neîncredere și de sfidare pe care frigul părea să i-l fi congelat pe chip. — Numărul treizeci și doi, tinere. M-am Întors și am zărit silueta spectrală a vilei familiei Aldaya Înaintînd spre noi asemenea prorei unei corăbii Întunecate În cețuri. Tramvaiul s-a oprit cu o hurducătură. Am coborît, evitînd privirea controlorului. — Noroc, Îmi șopti el. Am contemplat tramvaiul care se pierdea În susul bulevardului, pînă cînd nu s-a mai auzit decît ecoul clopotului. Un Întuneric dens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fericit Columb, ci atunci când era pe cale să o descopere; fiți sigur că momentul maxim de fericire l-a avut, poate, cu exact trei zile înainte de a descoperi Lumea Nouă, când echipajul răsculat, din disperare, mai că nu a pornit cu corabia înapoi, spre Europa! Nu de Lumea Nouă e aici vorba, ducă-se pe pustii. Columb a murit aproape fără s-o vadă și neștiind de fapt ce a descoperit. Totul în viață e doar viața, calea spre ea, necontenită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
al VIII-lea, ca adversar al Reformei. Înaintea execuției, Thomas Morus l-a rugat pe călău să-i cruțe barba, „deoarece aceasta nu-i deloc vinovată de înaltă trădare“. 79. În original: hlâstovșcina, de la hlâstovsto - sectă organizată în comunități sau „corăbii“, în fruntea cărora se află proroci, hristoși, născătoare de Dumnezeu sau prorocițe; adepții acestei secte nu recunosc clerul, biserica și sfintele taine; cred în Hristos-dobânditul, adică acceptă posibilitatea ca fiecare om să devină Hristos, urmând cu severitate modul de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiu singur cu ele. În capul meu se sparg blestemele devenirii, a cărei inconștiență nu mai îngăduie crunta siluire a lucidității, și timpul se răzbună pentru a-l fi scos din făgașul său. Doamne! pe când un nou potop? Cât despre corăbii, poți trimite câte vrei, eu nu voi fi un strănepot al lașităților lui Noe! Resimt intens dorința de-a muri ființele surmenate de propria lor prezență. Plasîndu-te în centrul obsesiei tale, sațietatea de eu creează nevoia de a te scăpa
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nemurirea poetului, pentru că „transforma viața În vis și poezia În medicament alintător, deoarece numai el „a avut inspirația să-și Înmoaie penița și să cânte apoi la... Flaut tenebra, așa cum numai el o face În mod atât de măiestrit”. Despre „Corabia portugheză” - 1996, „Ironiile plecării” - 2000, „Desfrâu sacru” - 2005, cărți tatuate ironic pe bicepșii amantului aforistic, semnate de Alină Tăcu și aruncate cu grație sub ochii cititorilor, critică literară remarcă În tonul cărților „Un superior spirit ludic, o poetica a ocultării
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
am stat atât de aproape pe genunchii tăi și ți-am plâns direct pe unghia sufletului”. La ,,Arca lui Noe”, Revista „Dacia Literară” pune În pagina coperta cărților ,,Flaut tenebra” de Alexandru Tacu-Zeletin și pe a fiicei sale Alină Tăcu ,,Corabia portugheză” și consemnează: ,, Un fel de François Villon, surprind malurile și podurile bătrânului Bahlui, e Alexandru Tacu-Zeletin (,,Flaut tenebra” Editură Moldova, 1996), tatăl lui Malin (poet foarte tânăr, decedat În condiții obscure) și al Alinei. Animator cultural fermecător și romantic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de stradă/ Își potrivesc topoarele tăioase”. (Mătrăguna) Ori cu gândul că... „De tăcere și duruta/ Casa mea În nori se mută/ Depărtându-se pe ape/ De Malin cât mai aproape”. („Vinovați de poezie”) Iar referitor la Alină și poezia ei: ,,Corabia portugheză” se numește cartea de debut a Alinei Tăcu, culegere publicată de Editură Moldova din Iași (1996). Autoarea scrie poezie explicită, de bibliotecă (,,Frumusețea se naște din ochii lui Borges”, declama poeta), numind fragilitatea existențiala (cea fizică, mai ales), uzând
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au dat spectacolului o notă de distincție. Spectatorii (studenți, profesori și părinți) au răsplătit cu flori și aplauze efortul artiștilor. Sperăm că acest succes să nu rămână un exemplu singular În peisajul teatral ieșean. (Silvius Buimistru) Dar să revenim la „Corabia portugheză”. Val P. Stancu, În Revistă ,,Cronică”, vorbind de ,,Misterele inocentei” ale Alinei Tăcu În ,,Corabia Portugheză” socotește că și promisiunile trebuie Înțelese: Este greu de spus dacă suntem Îndreptățiți să vedem În cărțile de debut semne definitive ale unor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și aplauze efortul artiștilor. Sperăm că acest succes să nu rămână un exemplu singular În peisajul teatral ieșean. (Silvius Buimistru) Dar să revenim la „Corabia portugheză”. Val P. Stancu, În Revistă ,,Cronică”, vorbind de ,,Misterele inocentei” ale Alinei Tăcu În ,,Corabia Portugheză” socotește că și promisiunile trebuie Înțelese: Este greu de spus dacă suntem Îndreptățiți să vedem În cărțile de debut semne definitive ale unor destine literare. La prima lor carte, poeții caută formule originale, instituie lumi, Îmbină secvențe de poeticitate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
destine literare. La prima lor carte, poeții caută formule originale, instituie lumi, Îmbină secvențe de poeticitate și ajung de multe ori să pună laolaltă poeme Între care există un pronunțat „écart” valoric. O excepție fericită o constituie volumul Alinei Tăcu, ,,Corabia portugheză” (Editură Moldova, 1996), În care unitatea de profunzime este susținută de o sensibilitate aparte. Întregul volum este un tur de forță poetic. Semnificațiile se Împletesc, În straturile cele mai adânci, Încă de la primul poem: parte a corabiei, dar și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Alinei Tăcu, ,,Corabia portugheză” (Editură Moldova, 1996), În care unitatea de profunzime este susținută de o sensibilitate aparte. Întregul volum este un tur de forță poetic. Semnificațiile se Împletesc, În straturile cele mai adânci, Încă de la primul poem: parte a corabiei, dar și un alt nume dat nimfei, pupă, combină, Între conotații, elemente de puritate ce se regăsesc În principiul ,,exist curat”. Alături de acestea, orbirea lui Borges face posibile ruperea de realul imund și intrarea În mister. De aceea poezia, ,,corabie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
corabiei, dar și un alt nume dat nimfei, pupă, combină, Între conotații, elemente de puritate ce se regăsesc În principiul ,,exist curat”. Alături de acestea, orbirea lui Borges face posibile ruperea de realul imund și intrarea În mister. De aceea poezia, ,,corabie portugheză” se naște din privirea inocentă a misterioasei nimfe trezite la zbor. În acest sens, metamorfoza, trezirea la viață și ,,primele vorbe de fluture” constituie mărturia esențială Împotriva morții că stingere. Cartea devine ritual de negare a neființei, de toarcere
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
frumoase” (N. Labiș). 3. Alină Tăcu: ,,Cattleya” Debutând poetic (tot) cu prilejul concursului inițiat de revista ieșeana ,,Cronică”, Autori: copiii, Alină Tăcu (născută la 4 octombrie 1971 la Podul-Turcului), a publicat În 1996 (În Iași, Editura Moldova), volumul de versuri ,,Corabia portugheză”. Desfășoară, În același timp, si o intensă activitate de traduceri din limba engleză (având o specializare master În literatura engleză). În cel mai autentic stil labișian, fratele ei - Alexandru Malin Tăcu - Îi dedică textul Cattleya: ,,Aceasta Înseamnă pseudonimul Alinei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din Iași”. „Cu puțin timp În urmă, la Societatea „Junimea” din Iași, În Casa Pogor, s-a petrecut o frumoasă Întâmplare literară: prezentarea volumelor de versuri „Călătorul profund” (postum), de Alexandru Malin Tăcu, „Flaut tenebra”, de Alexandru Tăcu Zeletin și „Corabia portugheză” de Alină Tăcu. Familia Tăcu: tatăl, fiul și fiică. Între ei, ca poeți, nici o identitate. Decât sensibilitatea lirica. Alex. Malin - un talent precoce, sesizat și cultivat Încă din primii ani de liceu În reviste ieșene, laureat al unor concursuri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]