7,252 matches
-
sfârteca teritoriul național al României precizează că ”Reîntregirea din 1918 a rămas un model, un simbol și speranța că reîntregirea se va repeta”. Parcurgând opera literară publicată În decursul timpului se poate spune că Mitropolitul Antonie Plămădeală este un valoros cronicar și critic literar. Sunt prezentați oameni de atitudine și creații basarabene precum Pan Holippa, Pr. Vasile Țepordei, Iconom. Mitrofor Constantin Popovici, Pr. Al. Mateevici, Ic. Mitrofor Sergiu Bejan - director al Seminarului Teologic și profesor, Pr. Mihai Berezovschi cunoscutul dirijor al
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
danubian”. Cele două idei susținute de mitropolit - ideea protoromână și tema Sfinților Români, fundamentate pe studii convingătoare, conferă autorului prețuirea generațiilor de cercetători. Cât privește denigrările și răstălmăcirile pornite din medii periferice la adresa Înaltului Prelat un articol semnat de distinsul cronicar Alexandru Stănculescu-Bârda spulberă falsificările denigratoare și restabilește imaginea Înălțătoare a unui apostol al neamului. Pr. Paul Mihail Personalitatea Pr. Dr. Paul Mihail se Înscrie printre prestigioasele nume de cărturari În domeniul istoriei și teologiei românești din toate etapele culturii naționale
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lungul acestor cinci decenii și jumătate, cercetării și descrierii manuscriselor, problemelor privind circulația În Țările Române și dincolo de frontierele lor. Între manuscrisele moștenite de la Înaintașii săi, s-a aflat și o copie a cronicii lui Neculce, realizată de nepotul marelui cronicar, ieromonahul Ioasaf Luca. Semnalată Încă din 1948, această versiune a cronicii lui Neculce a văzut lumina tiparului abia În 1980, cu jertfa materială a istoricului, Într-o ediție la a cărei Îngrijire și-a asociat pe fiica sa, dr. Zamfira
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În totalitate din elita culturală a țării, de oameni care au contribuit la progresul material și cultural al poporului român. Îndelungatele suplicii au putut fi Învinse prin starea de continuă reflexie creștină. În contextul biografic a lui Sergiu Grosu, un cronicar al presei avea să scrie: „nici un destin poetic și uman românesc nu a reușit să redea În planul poeziei, și al unui neobosit și unic militantism, această luptă supremă a timpului ce-l trăim, ca destinul poetului și ziaristului Sergiu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lucru? Așteptăm o nouă carte? De ce nu scrie Carmen Mihalache proză? Aveți toate datele, toate motivele să o faceți. C.M.: Ce scriu eu, critică de teatru, tot proză este. Nu mă gândesc neaparat la cărți când îmi fac treaba de cronicar, de jurnalist, dar când se adună material căruia pot să-i dau un sens cât de cât unitar, atunci îmi strâng scrierile într-un volum. Așa voi face anul viitor cu cronicile mele de teatru care sunt risipite în "Ateneu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prosperi, dătători de mari speranțe (1918-1940) s-au aflat mereu la margine, "la mărgioară" (întocmai cum se spune în cântecul-bocet "La Nistru, la mărgioară...", ți-l amintești, nu?), adică în jeliștea vântului istoriei, în calea tuturor vicisitudinilor sau, în limbajul cronicarului, "a tuturor răutăților". Aceste pământuri au beneficiat o perioadă extrem de scurtă de căldura și protecția Patriei-mame, România, de învelișul embrionar al națiunii române, trecând prin îndelungi și ruinătoare procese de decimare, deznaționalizare, înfometare, mankurtizare. Așa cum spune, cutremurător, în poemul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffroy de Villehardouin, el însuși relatând instrucții navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul Valaho-Bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga stăpânire turcească nu au schimbat această situație
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
papală scăzuse simțitor, și, în consecință, sprijinul imperial nu a existat. Cruciada nobililor a numărat în rândurile sale puțini nobili din Germania, și aceștia numai din regiunile vestice 179, alcătuind nu o armată proprie, ci luptând alături de loreni și frisoni. Cronicarul Ekkehard scria că această chemare nu a produs impresie "asupra francilor răsăriteni, a saxonilor, thuringilor, bavarezilor și alamanilor" din cauza rupturii dintre cler și Imperiu 180. În rândurile mulțimii s-a înrolat și o destul de numeroasă populație săracă din Germania, pe
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de corn. Imaginația o ia la goană și aud tropote... mai departe nu pot să ajung. Mi-aș fi dorit să am viziunea acelei zile cumplite. Oare cum a fost atunci de s-au înroșit apele Pârâului Alb, cum spune cronicarul? Tăcerea pădurii este singurul răspuns. Aici a fost un adevărat Termopile al românilor fiindcă 10.000 de viteji au luptat cu turcii până la ultima picătură de sânge. Pe timpul regimului comunist, s-a înălțat o cruce enormă de beton și nimeni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lor ar continua cu Atena, Helsinky, Mexico City sau Beijing? Gândul ne-ar duce la anii de școală, la lecția de geografie despre capitalele lumii... Dar dacă am auzi de: Anvers, St. Louis, Montreal, Madrid? Ar apărea în minte scrierile cronicarilor despre prima ediție postbelică a Jocurilor Olimpice, despre prima ediție a Jocurilor Olimpice desfășurate peste ocean, despre prima notă de 10 din istoria gimnasticii și, de ce nu, orașul de reședință al fostului președintelui C. I. O., Juan Antonio Samaranch. Deja v-ați dat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
vedea urmele lăsate de lacrimile de bucurie, altora nu le citești nimic pe față, doar sufletul e plin de tristețe și se motivează, învățând din greșelile trecutului. Cei care s-au încununat cu gloria intră în top, primesc atenția publicului, cronicarilor și a fanilor și devin modele pentru tânăra generație. Deoarece sportul românesc se confruntă cu o stare de tranziție, stare provocată de insuficienta preocupare a guvernanților pentru practicarea sportului, pentru dezvoltarea unei generații sănătoase capabile să continue drumul olimpic construit
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
zidit în prima sa domnie „Galata din Vale”, căreia, după bunul obicei domnesc, îi dăruiește, la 25 februarie 1577, satul Vorovești din ținutul Cârligătura. Numai că abia fu gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidise întâi, mănăstirea Galata din Vale și apoi se risipise, ce cu toată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffroy de Villehardouin, el însuși relatând instrucții navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul Valaho-Bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga stăpânire turcească nu au schimbat această situație
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
alți doi dinapoia carătii, toți într-un port, apoi pă-mprejur ofichiliiata cu pene albe în cap, iar domnul singur în carătă, cu iniformă militărească, cu pălărie și pană albă mare în cap, carea o ținea jos în carătă“. Ochiul cronicarului reține, explicabil, mai ales elementele de inedit ale cortegiului, menționându i în treacăt pe arnăuții amestecați printre militari și pierzându-i din vedere pe păstrătorii vechiului port. Prezența acestora din urmă în alaiul înscăunării rămâne totuși neîndoielnică: una din primele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
germanul Hermann sau englezii Abelard de Bath și Daniel de Morlay 90. Folosirea limbii cuceritorilor și bilingvismul se răspîndesc într-atît, încît în secolul al IX-lea un arhiepiscop de Sevilla găsește de cuviință să tra-ducă Biblia în arabă, iar un cronicar creștin din aceeași epocă observa cu amărăciune: "Mulți dintre coreligionarii mei citesc poeziile și poveștile arabilor; ei studiază scrierile teologilor și filosofilor mahomedani, nu pentru a le combate, ci pentru a în-văța cum să se exprime ei înșiși în arabă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
căci viziunea spaniolilor asupra ideii de național este mai puțin teritorială, etnică sau culturală și mai mult simbolică și politică. Spaniolii vor suverani spanioli, care să le semene și să împărtășească aceleași valori ca și ei. În 754 deja, un cronicar din Toledo plîngea "pierderea Spaniei"93, expresie repetată după aceea în mod constant. Primul dintre "opozanți", Pelayo, în cîteva decenii de la moartea sa, devine expresia mitului patriotic. Și încă înainte de sfîrșitul secolului al VIII-lea, în jurul lui 780, se născuse
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
II 18. Ioan Lobiuc: Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga: Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea: Medalioane În pregătire: Michel Pastoureu: Stofa diavolului Format 1/16 (54X84) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. 032/233800 • Fax: 032/230197 1 Cf. James Kellas, The politics of nationalism and ethnicity, London, 1991. 2 Robert B. Reich, Munca națiunilor. Pregătindu-ne pentru capitalismul secolului XXI, București, 1996. 3
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se impună la prima vedere în cadrul acestei literaturi confesive datorită egocentrismului sublimat, a vervei polemice temperate și a unei înclinații mai mari spre acuratețe și obiectivare. În plus, din perspectiva istoricului, Internaționala mea... pare să aibă o valoare documentară sporită. Cronicarul Ianoși este ajutat cumva și de datele din biografia sa (politică): mai ales postura de instructor (timp de aproape nouă ani) la Secția de Știință și Cultură din cadrul Direcției de Propagandă și Cultură a Comitetului Central al partidului comunist (Partidul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obiceiul - notează Silvian Iosifescu - să se încheie periodic un soiu de bilanț, care să înșire cu minuțiozitate - și în general elogios - lista activităților și evenimentelor desfășurate în domeniul respectiv; zeci de rînduri înțesate de numiri, uneori de cifre, ce permit cronicarului să conchidă satisfăcut și să anticipeze optimist asupra viitorului. Se dresează asemenea bilanțuri la fiecare sfârșit de an, când paginile ziarelor și revistelor se împănează cu inevitabil ani culturali, muzicali, literari, teatrali, etc. (...) "Cadran" apare în miezul anului și respectul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe marginea celor două cărți dovedesc spirit critic, obiectivitate în aprecieri, totul în încercarea de a realiza o revistă de ținută. Aceleași eforturi de a menține un ton neutru, obiectiv în prezentarea noilor apariții editoriale, le remarcăm și la ceilalți cronicari literari, Horia Tănăsescu, Dinu Pillat și Tib. Tretinescu. Albatros nu are de la început o orientare clar antifascistă, de altminteri, se poate remarca și un oarecare ecletism al revistei, o anumită eterogenitate a opiniilor exprimate. Faptul acesta este, de altfel, explicabil
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
principalilor reprezentanți ai grupării. Mult mai în ton cu articolul de pe prima pagină este însă cel de la rubrica Insectar, Oltenii, un pamflet dur la adresa colegilor de breaslă (vizează, în mod special, un redactor al unei gazete fasciste), a ziariștilor și cronicarilor literari care publică într-un "cotidian de 3 lei". Asemănați cu zarzavagiii, li se reproșează marfa proastă, "zarzavatul uscat și putred", subliniind lipsa de onestitate a vânzătorului. Nici alte publicații nu sunt prezentate în termeni de laudă, din motive asemănătoare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la care am pornit: „Erau ziare, evenimente/ De vremuri grave, sau de regret -”. Pus la început, „erau” amintește de acel „fost-au”al cronicarilor. Ca și aceștia, Bacovia reține adesea din evenimente doar „ecourile” lor. Firește, cîndva ele au fost „înscrise în inima [sa]”, însă, prin distanțarea în timp, acum, adică atunci cînd își compune poemul, sînt doar niște repere îndepărtate pentru reflecții în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e I. H. Rădulescu) 1), „hidos” dobîndește maxima forță repulsivă și e folosit mai des spre sfîrșitul secolului al XIX lea2). Bacovia îl va fi deprins citind pe Grandea, Odobescu, Caragiale, Vlahuță, Tradem 3). „Tiran” e vechi, prezent în limba cronicarilor, a lui Dosoftei și a lui Dimitrie Cantemir, dar își dezvăluie întreg conținutul polemic abia o dată cu patruzecioptiștii: Negruzzi, Heliade, Bălcescu. Numai cineva conștient de valoarea libertății poate pune în el tot sarcasmul, atunci cînd îl pronunță. Discursul socialist din ultimele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care vede și cîte patru! în versul „Ning la cinematografe grave drame sociale”, Bacovia se referă și la repertoriul la care el era sensibil. Formula prin care-l definește nu-i însă o creație a sa. Era prezentă în limbajul cronicarilor de teatru și de film. „Onoarea [de Sudermann] e mai întîi de toate - scria, de pildă, G. Ibrăileanu, sub pseudonimul C. Alexandrescu - o puternică dramă socială”. Comentariul din care am extras această frază a apărut în Viața Romînească din 1913
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oricare alt scriitor sau intelectual născut aci. Numele său a avut „repercusiune creatoare”: s au scris poezii, s-au compus cîntece, s-au făcut statui, s-a stimulat o anumită curiozitate literară. A intrat pînă și în reflexele verbale ale cronicarilor sportivi: cu doar cîteva minute înainte de a scrie aceste rînduri, un speaker transmitea la radio „cornerul executat de echipa din orașul lui Bacovia”. (în treacăt fie spus, orice ins cu „complexul culturii” folosește mecanic, ca sinonim pentru Bacău, „orașul lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]