6,546 matches
-
au stabilit părinții săi cu serviciul. Bacalaureatul l-a sustinut tot în anul 1940 la Bolgrad, în mod strălucit. Încă din liceu s-a remarcat ca un elev cu înclinații mari spre știință, în special spre fizică, datorită distinsului său dascăl, profesorul Simeon Caragheozov, care prin modul cum preda, conducea lucrările de laborator și asculta, a insuflat elevilor săi dragoste pentru fizică și chimie. De aici, orientarea sa, în învățământul superior, spre fizică-chimie. În facultate intră numai pe baza cunoștințelor căpătate
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
torni din nou într-un tipar! Rebuturile noastre riscă să rămână tot rebuturi și de aceea trebuie să facem tot ceea ce este omenește posibil pentru a preveni astfel de situații care reprezintă, fără îndoială, cele mai mari eșecuri pentru un dascăl. Când spun acest lucru nu mă gândesc numai la cunoștințele de istorie pe care reușim să le transmitem elevilor noștri, ci la întreaga lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
specializarea în domeniul istoriei, îți mijlocește și o înțelegere pătrunzătoare, extinsă și integratoare asupra realităților lumii prezente sau trecute. Dar aceste avantaje te și obligă, pentru că, prin natura lucrurilor, istoria și filosofia, prin profesorii lor (sau profesorul lor, atunci când dascălul cumulează ambele ipostaze), sunt cele chemate să explice și să ordoneze cunoștințele dobândite de elevi la toate celelalte discipline. Istoria și științele sociale au foarte multe obiective de îndeplinit, pentru că noi facem, într-o măsură mult mai mare decât profesorii
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
Microbiologie era complet diferit. Profesorul Alexandru Vechiu, fost decan al Facultății era “pâinea lui Dumnezeu”. Prelegerile lui erau de o claritate deosebită. Începeau totdeauna cu repetarea ultimelor date din prelegerea anterioară și se desfășurau logic, cu glasul domol al blândului dascăl brăilean. A fost și el Îndepărtat din Învățământ În aceeași toamnă. La cursul profesorului Mihail Mihăilescu participam foarte puțini studenți, căci vorbea atât de Încet Încât abia putea fi auzit de studenții din primele două rânduri. Prelegerile erau foarte bine
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tinere În special, prof. dr. Radu Vlădescu era de o colegialitate și bunătate fără egal. Analiza problema pusă, pe Îndelete, aducând din memorie sau din Însemnările depozitate În bibliotecă, numeroase elemente În sprijinul rezolvării ei. Era o față a marelui dascăl pe care studenții nu i-am cunoscuto și din păcate n-a fost singurul caz. Între aprecierile studenților și calitatea reală a cadrelor didactice intervine subiectivismul primilor, determinat În majoritatea cazurilor de comportamentul cadrelor didactice la examene și În cursul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
complet diferite. Iubirea reflectă un complex de sentimente afective dintre două ființe de sexe și vârste diferite, dar și dintre om și unele grupări social-politice umane, ca: iubirea familială, iubirea de țară, iubirea față de profesiunea aleasă și de ce nu iubirea dascălului față de elevii lui. Iubirea slujește coeziunea afectivă dintre oameni. Sexualitatea definește un complex de manifestări comportamentale dirijate spre Îndeplinirea actului sexual cu scopul reproducerii speciei umane sau a satisfacerii plăcerilor sexuale. Iubirea și sexualitatea nu sunt sinonime și nu sunt
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
-o prin marii maeștrii Vasile Gheție, Radu Vlădescu, Gheorghe Nichita, Mihail Mihăilescu, Octavian Vlăduțiu, Nicolae Stamatin, Ion Adameșteanu, Viorel Ciurea și mulți alții, am Îndrăgit-o și mi-am apropiat-o, luând cât am putut mai mult de la foștii mei dascăli, În condiții cu nimic mai bune decât cele de astăzi. Era perioada postbelică, a marii secete, a lipsurilor de tot felul. IUBIȚI STUDENȚI Îndemnați de părinți sau din proprie inițiativă ați devenit studenți ai Universității Agronomice ieșene. Oricât de tulburi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de timp. Fiindcă mi-au fost solicitate În continuare și datele primului volum au suferit modificări profunde am trecut la revizuirea și adăugirea bacteriozelor sub forma unui singur volum: “Etiomorfopatologia bacteriozelor” pe care sper să-l mai pot vedea. Ca dascăl am afirmat adesea că morfopatologia nu este poezie, chiar dacă m-am străduit s-o redau Într-un stil cât mai melodios. Morfopatologia este o știință a cunoașterii și evoluează concomitent cu aceasta. Ce-a spus Paul În 1989 1990 nu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În continuare. “Stimate D-le Decan, Onorată Comisie, Vă rog să mi permiteți să vă exprim Întreaga mea gratitudine pentru Înaltul titlu științific pe care mi l-ați acordat și pentru deosebitul Laudatio pe care mi l-ați Întocmit. Ca dascăl morfopatolog n-am făcut decât ceea ce Înaintașii mei m-au Învățat: acumulările din viață, dacă nu sunt date, sunt bunuri pierdute. Familia m-a Înzestrat cu o receptivitate deosebită și dragoste pentru litera scrisă, pe care dascălii mi-au canalizat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ați Întocmit. Ca dascăl morfopatolog n-am făcut decât ceea ce Înaintașii mei m-au Învățat: acumulările din viață, dacă nu sunt date, sunt bunuri pierdute. Familia m-a Înzestrat cu o receptivitate deosebită și dragoste pentru litera scrisă, pe care dascălii mi-au canalizat-o În direcția aleasă. Dacă astăzi sunt cel care m-ați prezentat, sunt rezultatul acumulărilor dobândite de la cei În mijlocul cărora mi-am desfășurat activitatea. La intrarea În această lume vremelnică, Parcele sau Ursitoarele mi-au marcat drumul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Copil, Virgil Mihaiu. După ani, venit la "Familia" ne-am reîntâlnit ca foști echinoxiști, Ion Simuț, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian (aceștia doi pentru puțin timp, căci au ales să plece din Oradea, unul la "Vatra", altul la Filologia clujeană, ca dascăl), Traian Ștef, așa că spiritul echinoxist se regăsea la "Familia". El a fost important și nu "șefia" mea, pentru că nu era nevoie de un șef acolo unde funcționa prietenia și solidaritatea. Atitudinea ne era comună, paradigma continua experiența echinoxistă, principiile erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
serviciu și am intrat primul al Filologie. Ce film să iasă din asta și din viața mea? Unul déja vu. Iar aspirația spre regie a rămas aspirație. N-am regizat decât spectacole de-ale elevilor mei pe vremea când eram dascăl în Maramureș. Părintele Iustin Pârvu, un mare duhovnic care trăiește în munții Neamțului, după 17 ani de Aiud și o viață de încercări trecute cu seninătate, spunea într-un dialog pe care l-am dus la capăt împreună: "Răbdarea este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
evrei, turci, greci, lipoveni, albanezi, țigani, sârbi etc. Profesorul meu de germană, Hary Zupperman, era un evreu de ținută europeană... Bârladul are o tradiție a școlilor, cum puține orașe în țară, școli animate, încă din secolul al XIX-lea, de dascăli veniți din Transilvania. Din Bârlad a pornit Alexandru Ioan Cuza, dar și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pictorul Nicolae Tonitza, dar și gimnasta Adreea Răducan. De pe băncile școlilor din Bârlad au urcat spre Iași marii lingviști Philippide-tatăl și Gh. Ivănescu. Mi-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se depozitau și arme, curtea fiind apărată de o garnizoană. (În numeroase orașe ale Moldovei este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în pace din toate părțile.” Amintirea morții voievodului la Huși s-a păstrat. Despre Bogdan al III-lea (cel Grozavu) au scris cronicarii, admirându-i înainte de toate curajul dovedit în lupte pentru apărarea hotarelor țării. Grigore Ureche, compilat de Simion Dascălul, nota: „Și domnindu 12 ani și 9 luni și 3 săptămâni, multe lucruri bune au făcut. Și decii cu mare cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce va fi lucrat înlăuntru sau în țară la noi, dispre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de conviețuire în mediul ortodox românesc, era în declin dramatic: numărul catolicilor s-a redus considerabil. La finalul catalogului, în care a înregistrat localitățile vizitate, Marco Bandini nota 1.020 de familii (mai exact 1.051), 10 preoți și 13 dascăli, cu 5.329 de suflete (parcurgând descrierea localităților vizitate, s-a calculat numărul exact de suflete: 5.937), dar și sate părăsite, convertiri la ortodoxism, biserici catolice ruinate, deteriorarea cultului. Îngrijorat de situația degradată, episcopul propunea măsuri urgente pentru reorganizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu 4 scuzi pe an fiecare, și câțiva stupi. El se interesa de modul în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe”). În apropiere, la Bârlad, numărul catolicilor era mai redus („șapte case de catolici cu treizeci de suflete”), de care se ocupa tot preotul de la Huși. Nu mai puțin importante sunt informațiile referitoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Din raportul înaintat acum, aflăm că misiunea sa „este mai mult românească decât ungurească. Excepție face orașul Huși, situat la hotarul cu ținuturile ocupate de tătari. Aici se roagă și se cântă doctrina și catehismul în limba maghiară, fapt datorat dascălilor [...]. Este adevărat că se fac mărturisiri și în limba română, dar nu-și pot exprima bine gândurile, așa cum ar putea să o facă în limba maternă”. Or, această afirmație este total diferită de cea a lui András Patai, din 1743
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moldavani”. Totuși episcopul n-a reușit să-și formeze o părere corectă. În raportul întocmit pentru anul precedent, la 23 ianuarie 1829, prefectul Pamphili enumera așezările componente ale parohiei catolice din Huși: Corni Valle - biserică parohială, 65 familii, 287 suflete, dascăl; Corni Deal - 78 familii, 315 suflete; Cotrocenni - 63 familii, 229 suflete; Kerza - 19 familii, 96 suflete; Bohottino - biserică, 64 familii, 372 suflete, dascăl. Raportul din 1829 este important, pentru că arăta dezvoltarea demografică în parohia catolică de la Huși, care, pentru prima
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pamphili enumera așezările componente ale parohiei catolice din Huși: Corni Valle - biserică parohială, 65 familii, 287 suflete, dascăl; Corni Deal - 78 familii, 315 suflete; Cotrocenni - 63 familii, 229 suflete; Kerza - 19 familii, 96 suflete; Bohottino - biserică, 64 familii, 372 suflete, dascăl. Raportul din 1829 este important, pentru că arăta dezvoltarea demografică în parohia catolică de la Huși, care, pentru prima dată depășea 1.000 de persoane la începutul secolului al XIX-lea, ajungând la 1.299 de credincioși în 1829. Deceniile următoare confirmă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
această cale. Mulțumesc de asemenea, colegelor care au înțeles mesajul concursului și au prezentat activități și materiale interesante în cadrul simpozionului pe care le urmărim în paginile următoare. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! Coordonator , Prof.înv.primar POPA M. RODICA 4 5 ION CREANGĂ DASCĂL DE SUFLET AL NAȚIUNII ROMÂNE Prof. înv.primar Ana David Școala Gimnazială Ion Creangă Comună Ion Creangă Ne aflăm la un secol și jumătate de când nemuritorul pavestitor humuleștean era dascăl ocupându-se nestingherit de timp și mentalități să întruchipeze plenitudinea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Coordonator , Prof.înv.primar POPA M. RODICA 4 5 ION CREANGĂ DASCĂL DE SUFLET AL NAȚIUNII ROMÂNE Prof. înv.primar Ana David Școala Gimnazială Ion Creangă Comună Ion Creangă Ne aflăm la un secol și jumătate de când nemuritorul pavestitor humuleștean era dascăl ocupându-se nestingherit de timp și mentalități să întruchipeze plenitudinea vârstei fără de vârstă. O face nu numai atunci cand scrie despre și pentru copil, descoperindu-i misterioasă lume, ci și, mai ales, când îl modelează și ne învață să-l modelăm
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
rândul lor erau invitați să construiască ei înșiși asemenea exerciții prin care erau activizate gândirea și creativitatea. Rezultă că schimbul de informatie între educator și educat, feed-back-ul de astăzi, era de aplicație curentă. Orientat spre o pedagogie progresista, Ion Creangă dascăl de suflet al națiunii române - a construit o operă didactica cu aceeași responsabilitate cu care și-a construit opera literară. În ambele ipostaze, el - copilul etern - a construit pentru copilul dintotdeauna opera să punând pe primul loc responsabilitatea. Această încredere
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]