5,794 matches
-
Luchian sau Ion Andreescu. Creațiile sale sunt îndeobște foarte sumare și aspectul de schiță transpare în mai toate peisajele pe care le-a realizat. De aceleași elemente definitorii sunt caracterizate și picturile de gen, excepție făcând doar proiectele de artă decorativă unde linia se impune cu o precizie remarcabilă. În peisajele pe care le-a făcut, linia nu are niciun rol, ca și în scenele de gen unde forma se evidențiază mai mult sau mai puțin limpede datorită tușelor de culoare
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
operei lui Apcar Baltazar sunt lucrările "Capul lui Moțoc vrem!", "Domnița Ruxandra" și "Domnițe bizantine". Cele din urmă lucrări sunt realizate cu profiluri exagerat de lungi și podoabele medievale redate în gros-plan similar unui cadru cinematografic duc spre un efect decorativ remarcabil. În "Domnițe bizantine", un efect suplimentar îl aduce și silueta proiectată într-o perspectivă plonjată care traversează ulița pustie. O atmosferă tipic medievală este prezentă și în tabloul "Curte la mănăstire" și "Călugărița". Apcar Baltazar a visat să creeze
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Domnițe bizantine", un efect suplimentar îl aduce și silueta proiectată într-o perspectivă plonjată care traversează ulița pustie. O atmosferă tipic medievală este prezentă și în tabloul "Curte la mănăstire" și "Călugărița". Apcar Baltazar a visat să creeze o artă decorativă care să aducă o înnoire potrivit perceptelor realiste ale contemporaneității de atunci, folosind vechile elemente tradiționale. Și în această direcție preocupările sale au cunoscut două componente. El s-a inspirat în pictura de șevalet din frescele românești în stil bizantin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Școlii de Belle Arte din București. Aici i s-a adus critica că nu poate fi "... nici ca decorație, nici ca pictură, prea multă decorație pentru o lucrare de caracter pictural și prea multă pictură pentru o lucrare cu caracter decorativ". Un admirator nedisputat al pictorului a fost criticul și colecționarul Alexandru Bogdan-Pitești, care a considerat că cele două lucrări sunt cele mai bune făcute vreodată în România. Se cunoștea că Bogdan-Pitești era unul dintre cei mai fervenți susținători ai mișcării
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de Theodor Pallady, M. H. Maxy, Camil Ressu sau Constantin Brâncuși, deci nu poate surprinde o astfel de opinie în elogierea pe care a făcut-o celor două lucrări ale lui Baltazar. Astfel, a scris că Apcar Baltazar "... cu sensul decorativ ce avea, cu însușirile sale de colorist și de sintetizator, el singur poate ar fi fost capabil să ne creeze un stil și o artă proprie, caracteristică acestei țări". Ca și concluzie, dacă în pictura de gen Baltazar a folosit
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
făcând comparație între "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și decorațiile cu "Sfânta Geneviéve" a lui Chavannes. Ambele lucrări aparțin simbolismului trasat de Albert Aurier, care a cerut ca opera de această sorginte să fie una ideistică, subiectivă, sintetică și mai ales decorativă. Ultimul atribut este cel care caracterizează cel mai plenar opera pe care a lăsat-o în urmă artistul Apcar Baltazar. Similitudini cu fenomenul neobizantinismului rusesc au apărut și în arta românească, unde artiștii au simțit nevoia racordării la stilul neoromânesc
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
un mod deosebit de problemele de restaurare ale monumentelor istorice. El s-a poziționat împotriva înlocuirii frescelor tradiționale bisericești cu imaginile fasonate după moda cea nouă a sfinților chipeși, care nu sunt autentici românești și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat pentru păstrarea și îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile fresce românești. D. Karnabatt a văzut multe dintre lucrările executate de Baltazar și care astăzi sunt pierdute și a menționat că: Arta decorativă ca parte integrantă a curentului Art Nouveau a cunoscut cel mai mare avânt în jurul anilor 1900. Rădăcinile sale se regăsesc de fapt într-o epocă care coboară până la jumătatea secolului al XIX-lea, în perioada prerafaelițiilor englezi, tocmai datorită interesului
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și concepția revistei "Ileana", unde Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Constantin Artachino și Ștefan Luchian au semnat ilustrații, frontispicii și coperte în același spirit al secesionismului. Luchian, cel mai activ dintre artiștii români în interesul pe care l-a acordat artei decorative, s-a oprit la Viena după absolvirea Școlii de Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile decorativiste ale lui Gustav Klimt. Mai apoi, a făcut binecunoscutele panouri decorative din anul 1901 intitulate "Anotimpurile", pentru Victor Antonescu. La fel s-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
dintre artiștii români în interesul pe care l-a acordat artei decorative, s-a oprit la Viena după absolvirea Școlii de Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile decorativiste ale lui Gustav Klimt. Mai apoi, a făcut binecunoscutele panouri decorative din anul 1901 intitulate "Anotimpurile", pentru Victor Antonescu. La fel s-a manifestat Theodor Pallady în panoul decorativ "Torcătoarea" în acuarelă și creioane colorate, sau în "Ofelia" în tuș și laviu. Au mai fost Cecilia Cuțescu-Storck, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Popescu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
absolvirea Școlii de Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile decorativiste ale lui Gustav Klimt. Mai apoi, a făcut binecunoscutele panouri decorative din anul 1901 intitulate "Anotimpurile", pentru Victor Antonescu. La fel s-a manifestat Theodor Pallady în panoul decorativ "Torcătoarea" în acuarelă și creioane colorate, sau în "Ofelia" în tuș și laviu. Au mai fost Cecilia Cuțescu-Storck, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Popescu, G. Sterian, Gheorghe Petrașcu care a semnat coperta revistei "Literatură și artă română" și mulți alții. Apcar Baltazar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
coperta revistei "Literatură și artă română" și mulți alții. Apcar Baltazar a fost în primul deceniu al secolului al XX-lea cel mai devotat și mai dotat dintre artiștii români, în contribuțiile pe care le-a avut în domeniul artei decorative. În mod deosebit fața de colegii lui de breaslă care au acționat mai mult sau mai puțin intuitiv, el a fost preocupat până la obsesie de perspectiva creării unui stil autentic românesc, în acest domeniu. A urmărit cu ardoare toate curentele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în monumentele medievale, din România. A recomandat-o cu ardoare, dar nu ca un element de împrumut lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor în "Proiectul de decorație pentru sufragerie" (acuarelă și creion), sau în "Proiectul de cortină pentru Teatrul Eforie", precum și în "Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat cu raci care ar fi urmat a fi folosit în decorarea unei sufragerii. Toate acestea sunt prezente astăzi în Cabinetul de stampe al Academiei Române. Motivul celor doi cocoși, cortina și subiectul panoului decorativ intitulat "Povestea cerbului", au fost preluate mai târziu și de Ion Theodorescu-Sion. Theodorescu-Sion a fost acuzat de către Adrian Maniu că acesta „"... cubizează prin tehnica lui Arthur Segal pe Baltazar... extrăgând tot felul de inspirații, meserie pe care un artist ar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
personalități artistice ca Alexandre Charpentier, József Rippl-Rónai, Benvenuto Cellini sau René Lalique, s-a manifestat cu predilecție pentru crearea în România a unei ceramici naționale care să fie bazată pe artă. Majoritatea proiectelor de decorații pentru vase ceramice au benzi decorative cu motive preluate din basme: "Făt-Frumos omorând balaurul, Răpirea Ilenei Cosânzeana, Isprăvile lui Păcală, Fetele lui Alb Împărat" și "Tândală la vânătoare", adică tocmai temele pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
vase ceramice au benzi decorative cu motive preluate din basme: "Făt-Frumos omorând balaurul, Răpirea Ilenei Cosânzeana, Isprăvile lui Păcală, Fetele lui Alb Împărat" și "Tândală la vânătoare", adică tocmai temele pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări în arta decorativă, se poate înțelege de ce Apcar Baltazar a participat în anul 1908 la concursul pentru ocuparea unui post vacant la catedra de artă decorativă a Școlii de Belle Arte din București. Ținând cont de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
preluate din basme: "Făt-Frumos omorând balaurul, Răpirea Ilenei Cosânzeana, Isprăvile lui Păcală, Fetele lui Alb Împărat" și "Tândală la vânătoare", adică tocmai temele pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări în arta decorativă, se poate înțelege de ce Apcar Baltazar a participat în anul 1908 la concursul pentru ocuparea unui post vacant la catedra de artă decorativă a Școlii de Belle Arte din București. Ținând cont de apartenența sa fără echivoc la curentul Art
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări în arta decorativă, se poate înțelege de ce Apcar Baltazar a participat în anul 1908 la concursul pentru ocuparea unui post vacant la catedra de artă decorativă a Școlii de Belle Arte din București. Ținând cont de apartenența sa fără echivoc la curentul Art Nouveau, apartenență pe deplin argumentată de proiectele de artă decorativă pe care le-a făcut, Apcar Baltazar s-a dovedit a fi și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
anul 1908 la concursul pentru ocuparea unui post vacant la catedra de artă decorativă a Școlii de Belle Arte din București. Ținând cont de apartenența sa fără echivoc la curentul Art Nouveau, apartenență pe deplin argumentată de proiectele de artă decorativă pe care le-a făcut, Apcar Baltazar s-a dovedit a fi și un grafician desăvârșit încă de pe băncile Școlii de Belle Arte. Toate proiectele sale decorativiste au fost realizate în guașă, acuarelă, cretă, creioane colorate etc. Din cauza nefinalizării proiectelor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
portretul mamei sale ("Portretul mamei") și al bunicii ("Bunica"). În acuarelă/laviu a lucrat la subiecte mai complexe cum au fost "Tineri îmbrățișându-se, Pompier accidentat" (laviu), "Bătrân cu pipă" (laviu), "Marină" (laviu), etc. Pe lângă mulțimea de proiecte de artă decorativă unde talentul de grafician s-a manifestat cu predilecție, artistul a realizat ilustrații de carte, coperți, numeroase schițe de costum și proiecte de afiș, toate râmânând din păcate în fază de proiect. A rămas într-un mod impresionant preocuparea lui
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
având ca scop frumusețea ei în sine, se distinge remarcabil în arabescul copacilor și al norilor, în contrastul umbrelor sugerate printr-o rețea fină de segmente șerpuite paralel cu albul hârtiei care sugerează lumina, totul ducând la un efect puternic decorativ al graficii de stil Secession-Art Nouveau. Exemplu elocvent este și peisajul cu un car cu boi (Frontispiciu (1)), care a fost realizat pe baza unui model tradițional, cu o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
unor aranjamente care aveau ca scop reclama prin adoptarea unui discurs economiastic al cărui efect ducea previzibil spre o descriere tautologică. Apcar Baltazar nu a fost doar un artist care și-a demonstrat măiestria în pictură, grafică și în artele decorative, ci și un critic de artă profund, precum și un istoric al artelor de mare valoare. Citind studiile, articolele și cronicile unde el îmbrățișează problemele esențiale cu care se confrunta procesul de înnoire în mai toate domeniile artistice, se poate constata
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
populare se influențează reciproc, fără a-și părăsi originalitatea proprie, el a identificat elementele comune ale artei tradiționale românești cu artele tradiționale din Rusia, Bulgaria, Finlanda sau Albania. După cum s-a mai spus, artistul a căutat să creeze un stil decorativ românesc, cunoscând faptul că orice stil se bazează pe altele anterioare lui îmbogățite prin aducerea de elemente noi. El a vrut ca să formeze un nou stil decorativ bazat pe stilul "rustic popular - românesc" și pe tradiția frescelor bizantine. Scriind studiul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Albania. După cum s-a mai spus, artistul a căutat să creeze un stil decorativ românesc, cunoscând faptul că orice stil se bazează pe altele anterioare lui îmbogățite prin aducerea de elemente noi. El a vrut ca să formeze un nou stil decorativ bazat pe stilul "rustic popular - românesc" și pe tradiția frescelor bizantine. Scriind studiul " Spre un stil românesc" în ziarul "Viața Românească" din noiembrie 1908, și-a expus ideile și observațiile arătând că: Concepțiile și ideile despre artă pe care Apcar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]