27,909 matches
-
de pe piața națională. Textilele, bunurile de larg consum și tehnologiile au avut aceeași soartă. Expresia imediată a acestei situații a fost creșterea continuă a deficitului comercial extern, după perioada comunistă care asigurase un continuu excendent al balanței comerciale. Cum finanțarea deficitului comercial - mai ales în primii ani de tranziție, în care această finanțare trebuia asigurată de către stat, depindea de resursele sistemului bancar, putem considera că, în întreaga perioadă, piața a depins esențial de elita financiar-bancară a țării. În orice ecuație economică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primii ani ai tranziției nu doar în România, ci în cele mai multe dintre țările foste comuniste, inclusiv în Polonia, Ungaria sau Cehia. În cadrul „modelului german”, această criză urma să fie absorbită prin infuzia de capital occidental care ar fi permis finanțarea deficitelor guvernamentale și continuarea programelor de securitate și asistență socială. Iar în ultimă instanță ar fi finanțat creșterea economică până la un nivel care ar fi permis contracararea efectelor negative ale terapiei de șoc, echivalentă cu dominația unei oligarhii financiar-bancare. Condiția prealabilă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a conducătorilor industriali de a nu-și respecta angajamentele de plată, începe să aducă treptat sistemul bancar sub decizia managementului industrial. Singura apărare a băncilor în acest context este finanțarea statului. Toate guvernările de după 1991 au funcționat în condiții de deficit bugetar semnificativ, iar finanțarea deficitului bugetar depindea de bănci. Arbitrul confruntării era, evident, politica - și, până în 1996, ea a decis în favoarea capitalului industrial. În schimb, guvernarea care rezultă din victoria CDR în alegerile din 1996 este orientată politic împotriva capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu-și respecta angajamentele de plată, începe să aducă treptat sistemul bancar sub decizia managementului industrial. Singura apărare a băncilor în acest context este finanțarea statului. Toate guvernările de după 1991 au funcționat în condiții de deficit bugetar semnificativ, iar finanțarea deficitului bugetar depindea de bănci. Arbitrul confruntării era, evident, politica - și, până în 1996, ea a decis în favoarea capitalului industrial. În schimb, guvernarea care rezultă din victoria CDR în alegerile din 1996 este orientată politic împotriva capitalului industrial. Legitimarea politică este întemeiată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sistemului bancar. Banca Columna este forțată să dea faliment, prin retragerea - bruscă și prin decizie politică - a fondurilor FPS din depozitele băncii. Principalele bănci de stat (Banca Agricolă, BCR, Bancorex) sunt recapitalizate de la bugetul de stat. Politica de finanțare a deficitului bugetului guvernamental este modificată radical. Începând cu 1997, guvernul își finanțează deficitul bugetar prin credite de la sistemul bancar, prin intermediul unor emisiuni de obligații de stat pe termen scurt cu o rată a dobânzii net superioară dobânzii de pe piață. În paralel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și prin decizie politică - a fondurilor FPS din depozitele băncii. Principalele bănci de stat (Banca Agricolă, BCR, Bancorex) sunt recapitalizate de la bugetul de stat. Politica de finanțare a deficitului bugetului guvernamental este modificată radical. Începând cu 1997, guvernul își finanțează deficitul bugetar prin credite de la sistemul bancar, prin intermediul unor emisiuni de obligații de stat pe termen scurt cu o rată a dobânzii net superioară dobânzii de pe piață. În paralel, un program de privatizare fără restructurare a industriei de stat conduce la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o duce mai bine, iar industria privată are probleme mari. În 2002, tendința începe să se inverseze. După un an „bun”, marea industrie de stat reia, în ciuda privatizărilor, tendința de creștere a pierderilor, iar sectorul privat începe să se rentabilizeze. Deficitul marii industrii de stat crește la 18.800 miliarde, adică cu 66% (!), iar deficitul sectorului privat scade ușor, de la 11.400 miliarde la 10.100 miliarde de lei, cu aproximativ 10%. În 2003, ultimul an pentru care avem cifre oficiale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să se inverseze. După un an „bun”, marea industrie de stat reia, în ciuda privatizărilor, tendința de creștere a pierderilor, iar sectorul privat începe să se rentabilizeze. Deficitul marii industrii de stat crește la 18.800 miliarde, adică cu 66% (!), iar deficitul sectorului privat scade ușor, de la 11.400 miliarde la 10.100 miliarde de lei, cu aproximativ 10%. În 2003, ultimul an pentru care avem cifre oficiale (Anuarul statistic al României, 2004), pierderile sectorului privat se reduc la jumătate (circa 5
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orice conjunctură și, mai ales, nu în condiții care să-i amenințe succesul instituțional. Începând cu 2003, FMI devine, în România, principalul adversar ideologic și politic al capitalului occidental, recomandând și presând guvernele românești să adopte politici de limitare a deficitului bugetar, a deficitului comercial și, mai ales, a creșterii consumului populației și administrației finanțat de capitalul occidental prin intermediul datoriei externe. Capitalul occidental a reacționat prin protestul public al marilor bănci străine aflate în România față de noile politici guvernamentale de limitare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai ales, nu în condiții care să-i amenințe succesul instituțional. Începând cu 2003, FMI devine, în România, principalul adversar ideologic și politic al capitalului occidental, recomandând și presând guvernele românești să adopte politici de limitare a deficitului bugetar, a deficitului comercial și, mai ales, a creșterii consumului populației și administrației finanțat de capitalul occidental prin intermediul datoriei externe. Capitalul occidental a reacționat prin protestul public al marilor bănci străine aflate în România față de noile politici guvernamentale de limitare a creditului intern
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
eliberează, cu această ocazie, de „tirania” politică a FMI. Atât capitalul străin, cât și cel românesc reiau ofensiva împotriva politicilor FMI și, în 2005, noul guvern de dreapta renunță la colaborarea cu instituția internațională. Datoria externă a României crește spectaculos, deficitul balanței comerciale urmează aceeași evoluție, capitalul autohton este nevoit să facă un pas înapoi, iar capitalul străin își transferă, în folos propriu, grosul subvențiilor către economie pe care le amplifică, pe căi directe sau pe căi indirecte, statul român. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
factor era de natură sociologică: lipseau capitaliștii. Acest factor a fost ignorat vreme de aproape un deceniu, până când tocmai instituțiile financiare internaționale - mai concret și mai uman, Stiglitz, în acea perioadă economist-șef al Băncii Mondiale - au atras atenția asupra deficitului de management de tip capitalist modern din economiile postcomuniste ale țărilor europene. Motivul pentru care acest deficit nu a fost luat în considerare o perioadă atât de lungă de timp este de natură ideologică și politică. Ideologia dominantă atât în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până când tocmai instituțiile financiare internaționale - mai concret și mai uman, Stiglitz, în acea perioadă economist-șef al Băncii Mondiale - au atras atenția asupra deficitului de management de tip capitalist modern din economiile postcomuniste ale țărilor europene. Motivul pentru care acest deficit nu a fost luat în considerare o perioadă atât de lungă de timp este de natură ideologică și politică. Ideologia dominantă atât în Vest, cât și în Est (prin transfer) era că „natura umană” este esențial capitalistă. Măcar în cadrul culturilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezervat ministerelor economice, însărcinate cu gestionarea producției industriale. Acest lucru s-a văzut foarte clar după revoluție, când înlăturarea autarhiei economice și liberalizarea comerțului exterior a condus la dezechilibre profunde ale balanței comerciale a României și, în consecință, la mari deficite ale contului curent. Conform propriei prezentări, Hulliburton este o corporație activă în peste 100 de țări, cu o cifră anuală de afaceri de peste 20 miliarde $, cu o capitalizare pe piață de peste 24 miliarde $ și cu active care valorează peste 13
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
i s-au adus, au fost și cele privind apariția de noi inegalități sociale, formarea unor noi elite fiind mai curând percepută că un fel de trădare de clasă. Preocuparea manifestată față de cuvântul „elită” arată În mod grăitor un dublu deficit de legitimitate, În raport cu ordinea socială tradițională („burgheza”), precum și În raport cu nouă ordine proclamata În societățile socialiste „fără clase”. Supralicitarea politică a acestor lupte pentru definire face că orice luare de poziție să riște a fi clasată drept „adeziune” la sau drept
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este consacrat deja ca terapie a familiei în calitate de grup unitar, de sistem, și nu doar de grup de suport. Asumpția fundamentală a psihoterapiei clasice (apud Griffin, 1993) este că individul (inclusiv în calitate de membru al familiei) care se prezintă la terapeutareun deficit structural. Persoanei respective fie că îi lipsesc anumite deprinderi șiabilități comportamentale (behaviorismul), fie că are o gândire distorsionată (cognitivismul), fie că este prizonierul unor grave conflicte interne (psihodinamicismul). Indiferent de etiologie, răul se găsește în individ. Mediul psihosocial apropiat este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este cel mai relevant. Triunghiul este o relație strânsă fie între trei membri ai familiei, fie între doi și o problemă familială. În concepția lui M. Bowen, triunghiul este molecula, infrastructura sistemului familial; - procesul de transmitere multigenerațional înseamnă că anumite deficite ale sistemului emoțional familial - dintre care cel mai important este gradul scăzut de diferențiere - se propagă și se cumulează, producând psihopatologii. Aceasta se poate întâmpla în raportul părinți-copii sau pe parcursul a trei-patru generații; - cu totul semnificativă este autodiferențierea față de familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legăturilor emoționale cu părinții sau alte rude din partea indivizilor în cauză (nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La rândul ei, respectiva blocare (emotional cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tratate favorabile intereselor lor și, chiar mai rău, că nu Îndeplinesc directivele Uniunii atunci când acestea nu le convin, creând asfel un dublu standard În interiorul uniunii. Recent, ambele țări au anunțat că refuză să adere la cerința Uniunii Europene ca deficitul bugetar să nu depășească 3% din PIB (Produsul Intern Brut) (PIB-ul este o măsură a volumului total de bunuri și servicii produse Într-un an). Germania și Franța acuză statele mai mici și mai sărace că nu sunt recunoscătoare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezultat În cea mai mare piața geografică internă din lume. Limba comună le-a permis americanilor să facă comerț cu relativă ușurință. Chiar cu valurile succesive de imigranți care au inundat America - În special după 1890 - a existat Întotdeauna un deficit de forță de muncă, care a menținut salariile mai mari În comparație cu Europa. Aceste salarii au fost motivația pentru a introduce noi tehnologii, care să necesite mai puțină forță de muncă și, În felul acesta productivitatea a crescut. Introducerea unei rețele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Americii, situată pe locul doi cu 550,9 miliarde și 22% din volumul total. Japonia a ocupat un Îndepartat loc trei cu 201,6 miliarde, respectiv 8% din piața globală 2. În plus, spre deosebire de Statele Unite ale Americii care au un deficit comercial, adică importă mai mult decât exportă, Uniunea Europeană exportă mai mult decât importă 3. PIB-ul Uniunii Europene de 10,5 trilioane de dolari În 2003, este deja mai mare decât cel al Statelor Unite ale Americii de 10,4 trilioane de dolari
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este În mare măsură răspunzătoare pentru o apreciere a monedei euro cu 44% și o depreciere corespunzătoare de 31% a dolarului Între iulie 2001 și decembrie 200314. Fondul Monetar Internațional (IMF) este atât de preocupat de datoria Statelor Unite ale Americii - rezultatul unui deficit bugetar În creștere și a unui dezechilibru comercial - Încât a publicat un raport, În care atrage atenția că, dacă nu se iau măsuri pentru a inversa această tendință, stabilitatea financiară a economiei mondiale ar putea fi amenințată. Economiștii de la IMF
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar putea ajunge la 40% din Întreaga economie În numai câțiva ani. Economiștii sunt Îngrijorați că Împrumuturile americane ar putea deveni atât de mari, Încât să forteze creșterea ratei interesului la scara globală, Încetinind astfel investițiile și creșterea economică 15. Deficitul Statele Unite ale Americii a atins suma greu de crezut de 374 miliarde de dolari În 2003 și se așteaptă să depășească 521 miliarde de dolari În 200416. Chiar și mai Îngrijorător, raportul IMF a ajuns la concluzia că perspectiva fiscală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
200416. Chiar și mai Îngrijorător, raportul IMF a ajuns la concluzia că perspectiva fiscală pe termen lung este și mai sumbră. Economiștii IMF prezic că subfinanțarea Securității Sociale și a programului Medicare În Statele Unite ale Americii vor duce la un deficit de aproape 47 trilioane der dolari În următoarele șapte decade 17. John Vail, strategist principal la Mizuho Securities USA, a captat atenția multor investitori străini asupra valorii dolarului, spunând: „Valuta nu mai are acel statut de refugiu sigur de care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cost foarte mare În forma datoriei record, a guvernului și a consumatorilor. Prețul stimulării economiei a fost foarte ridicat. Statele Unite ale Americii au trebuit să adauge 1,5 trilioane de dolari la datorie Între 2000 și 2004 și să mărească deficitul guvernamental anual la 500 miliarde de dolari În 2004, În timp ce rata economiilor familiale a stagnat aproximativ 2% din venituri. Într-un fel, putem spune că Statele Unite ale Americii plătesc pentru performanța economică Îmbunătățită pe termen scurt, cel puțin parțial, Împrumutând
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]