5,830 matches
-
Dacă da, aceasta nu ar fi dovada că acest vocabular a fost elaborat cu ajutorul unei introspecții care ne face să considerăm că vocabularul simbolic și mitic, de asemenea ar putea să aibă și el o valoare preștiințifică. Pe baza acestei dileme, care indică în realitate o necesitate inevitabilă, psihanaliza, chiar dacă aceasta nu a fost decît de o primă încercare, insuficient purificată de pericolul speculativ, a reuși să-și impună tot mai mult metoda de interpretare. Reproșul justificat la care se expune
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
punct de vedere economic globalizarea se realizează într-un ritm alert însă noile instituții sunt încă vulnerabile la schimbările bruște care pot surveni în mediul internațional. Specialiștii din domeniul relațiilor internaționale au stabilit că există o serie de probleme sau dileme globalizării: accentuarea diferenței dintre bogați și săraci, acutizarea dezechilibrelor dintre țările bogate și cele sărace, diferențele dintre local Ăregional) și global Ămondial), respectarea drepturilor omului, problemele de mediu și corupția. Din punct de vedere istoric, conceptul de globalizare s-a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și dilemele securității sunt de asemenea factori semnificativi.93 „Factorii noneconomici sunt de cele mai multe ori mai importanți în a determina dacă sancțiunile au efecte mai semnificative decât daunele economice efective. ; Un important factor noneconomic este forța politică a statului sancționat de a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
gazele naturale, care reprezintă 80% din totalul exporturilor rusești. Însă exploatarea cu preponderență a acestor resurse lasă statul rus într-o stare de vulnerabilitate pe piață mondială, vulnerabilitate dată de fluctuațiile prețurilor acestor resurse, de care Rusia beneficiază din plin. Dilema Rusiei este aceea creată de conflictul între modernizarea rapidă a economiei și centralizarea sistemului politic. Acest conflict se conturează mult mai clar în sectorul dominant al economiei - sectorul energetic. Liderii ruși sunt de părere că țara lor este cea mai
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pe faptul că Federația Rusă este cel mai mare producător de energie din lume, contribuția pe care o aduce comerțul extern de gaze și petrol fiind de 50 % din totalul veniturilor Federației. În economia internă, Putin se confruntă cu o dilemă care este generată de lipsa fondurilor necesare pentru a iniția reforme majore în stat. Suma bugetelor federale, regionale și locale ajungeau abia pentru a plăti obligațiile ; ; curente. În al doilea an de creștere economică a Rusiei, aceasta se afla la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
evidențierea funcției și a structurii de organizare, iar corpul a constituit un obiect pentru examinarea anatomică a organismului, dezvoltarea științei anatomiei având la bază metafora biologico-mașinică a organizării corporale. Cuplarea dintre trup și artefact nu a fost niciodată lipsită de dileme identitare și sociale (vezi Scarry, 1994Ă, iar cibernetizarea nu face decât să adâncească aceste problematici. Corpul însuși a fost socotit de-a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume. Totuși, cyborgul trebuie diferențiat de formulările precedente ale analogiei om-mașină, chiar dacă uneori este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Internet. Astfel, cadavrul său a fost digitalizat, fiind „bărbatul vizibil” al proiectului, pentru simularea corpului masculin și oferit drept un model anatomic accesat pe pagină Web sau pe CD-ROM („Body Voyage”, publicat de Time-Warneră, fapt care adaugă o serie de dileme în ceea ce privește procesualitatea specifică pentru acțiuni de tipul „a supraveghea și a pedepsi”. În continuarea proiectului, „femeia vizibilă”, digitalizată online în 1995, „imortalizată” la vârsta de 59 de ani, este o femeie obișnuită din Maryland. Aceste cazuri de prime intervenții biomedicale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lumea natural-organică cuprinde, pe lângă implicații ale dominării asupra naturii și corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților omului. Legătura dintre medicină, biotehnologie și sociologie nu trebuie neglijată atât în practica reproducerii sau a tratării, cât și în dilemele legislației și ale normalizării. Domeniile ingineriei genetice sau ale clonării, desprinzându-se de o viziune și o practică industrial-mecanică și intrând într-o paradigmă a sistemelor biologice autogenerative, presupun atât posibilități ale controlului și ale autocontrolului, cât și necesitatea asumării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca o zonă a devenirii și a metisajului (visceral, mintal, cultural, social etc.Ă, mai degrabă decât ca o predeterminare a naturii, identitatea subiectului online este o formă de întrupare care mixează organe, funcții și simțuri biologice cu procese sociale, dileme etice și problematici ale puterii. Perspectiva dezintegrării și a pluralizării eului, susținută de postmoderniști, dar și de cercetători ai spațiului virtual, nu trebuie să monopolizeze însă discuția, mai ales că există puncte de vedere care sprijină diverse inițiative de reconstrucție
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
află: Peter Sloterdijk, Shannon Bell, Francis Fukuyama, Donna Haraway sau Katherine Hayles. În cadrele maleabile ale conceptelor de postuman și de postumanism se manifestă câteva direcții bine conturate, de la cele radicale la cele „slabe”. Comună acestor direcții este preocuparea pentru dilemele existențiale și culturale ale tehnoștiinței, însă viziunea lor este diferită. În vecinătatea postumanismului se află trasumanismul, unii teoreticieni ajungând chiar să echivaleze aceste două orientări. Studiul de față disociază între postumanism și transumanism (vezi mai josă din rațiunile practice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei vieți mai bune și mai lungi, cu abilități intelectuale, fizice și emoționale sporite și încununate de prosperitate, de libertate și de egalitate. Problematica controlului asupra propriului corp și asupra circumstanțelor sociale este centrală în discursul transumanist, făcând legătura dintre dilemele identității personale și cele ale societății. De la posibilitatea unui subiect de a-și modifica codul genetic, personalitatea sau amintirile trecutului (astfel că paradigma psihologică freudiană a experiențelor subconștiente ale copilăriei nu mai poate funcționaă la oportunitatea speciei umane de a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestuia, transumaniștii propun o viziune a viitorului în care oamenii au libertatea de a accepta sau de a refuza intervenția tratamentului genetic, așa cum astăzi există drepturi ale reproducerii artificiale, ale divorțului sau ale sinuciderii asistate de medic, problematici nerămase fără dileme etice. De asemenea, în interiorul mișcării transumaniste există voci care, mai degrabă decât a defini trans-/postumanul drept ființa potențial nemuritoare, capabilă de autoprogramare și de autocontrol, descriu subiectul postuman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale, economice, politice. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Web-ului pot să aprindă lumina ultravioletă care cauzează mutații biologice reale în bacterii, mulțumită teleprezenței, și intervenții în structura ADN a acestora. Biologia și tehnologia informațională a Internetului, arta și etica, toate acestea se întrepătrund pentru a răspunde aceleiași dileme actuale: posibilitatea algoritmizării proceselor biologice, posibilitate care legitimează analogia dintre genetica corpului și cibernetică. Opera de artă transgenică, precum „KFP Bunny” (2000Ă, chestionează noțiunile interactivității informaționale, ale eticii și ale biologiei în contextul tehnoartistic al rețelei Internet, hibridizând privitorul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absolută a sănătății morale ci etape necesare înțelegerii: „Împleticit în alge de lene și de vin, Neînsoțit de nimeni pe neguroasa cale Am descifrat misterul otravelor de crin.” Labiș aduce în poezie suflul marilor probleme morale, universul interior al omului, dilemele lui, fără prejudecata temătoare că ele vor suna neobișnuit, prozaic sau discursiv. Legătura cu „omenescul” autorizează acest tip de lirică reflexivă. Timbrul particular al poetului se definește treptat și prin raportare la valorile scrisului: Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Eminescian este sentimentul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
spațiu de protecție. Propozițiile încep să se articuleze greu, energia primelor versuri nu mai există: „Și uită-te, -i rece dar trece Fiorul fierbinte de care ni-i frică.” (Uită-te) Omul comun în „Lupta cu inerția” cuprinde trei părți: Dilema, Regenerarea și Etapa superioară și subliniază antiteza copilărie-sensibilitate stagnantă, sclerozată a maturității. Este un dialog al conștiinței mature cu copilăria într-un moment de înstrăinare a omului de substanța sa originară; conține fragmente de meditație asupra sensului existenței. Labiș identifică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Mincu fără autorizare de funcționare, deci fără dreptul de internă/trata pacienți, situație care ar fi trebuit să dureze până la finalul unei eventuale consolidări sau mutarea spitalului în alte spații din București pentru ca activitatea medicală să poată continua. Toată această dilemă a survenit în condițiile în care colectivul spitalului era măcinat de un conflict intern între Prof. Dr. Agripa Ionescu, șeful clinicii și al specialității încă de la înființare alături de Dr. Doina Ionescu (fosta sa soție) pe de o parte și restul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere (2000); Provocarea modernă (2000). Oana Lăcrămioara Bădărău, lector universitar doctorand, la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, a absolvit Facultatea de Filosofie (specializarea Asistență socială) a Universității
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ansamblu de comportamente, relații, acțiuni, valorizate, prețuite de membrii unui grup, comunitate în consens cu trebuințele, aspirațiile sau idealurile persoanelor, colectivităților. Sensurile valorilor profesionale nu sunt fixe, depind de politicile publice (care le orientează) și de dezvoltarea profesiei. Pot apărea dileme în etica profesională (într-o societate în care se practică o profesie și valorile morale ale profesiei în societățile totalitare, comunism, ex. avortul, manipularea informațiilor); vorbim deci de o serie de valori morale. Lorwenberg și Dolgoff sunt doi dintre teoreticienii
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
France-Inter. Debutează în 1964 la „Iașul literar” cu o recenzie semnată Radu Zamfirescu. Mai e prezent în „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Revista cultului mozaic”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „22”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Dilema”, „Minimum” (Tel Aviv) ș.a. Face parte dintre inițiatorii Societății de Studii „B. Fondane” (Paris - Ierusalim) și din comitetul de redacție al revistei „Cahiers Benjamin Fondane”. Este coautor și membru al echipei de coordonare și revizie la Dicționarul literaturii române de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
forumuri, discursuri parlamentare). PUBLICAȚII: "Adevărul" (cotidian: octombrie 2002) "Formula As (săptămânal: 4 numere din februarie 2006) "Capital" (săptămânal: 4 numere din februarie 2006) "Cosmopolitan" (revistă lunară, ianuarie februarie 2006) "Cotidianul" (cotidian: toate numerele dintre 1.II. și 28.II.2006) "Dilema veche" (săptămânal: 4 numere, apărute între 27.I. și 23.II.2006) "Evenimentul zilei" (cotidian: toate numerele dintre 1.II. și 28.II.2006) "Idei în dialog" (revistă lunară, anul II, nr. 12, decembrie 2005) "Libertatea" (cotidian: toate numerele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Holban, Profiluri, 427-429; Regman, De la imperfect, 100-103; Dimisianu, Subiecte, 256-263; Simion, Scriitori, IV, 663-670; Ovid S. Crohmălniceanu, Din nou la ușa domnului Caragiale, VR, 1990, 1; Valeriu Cristea, Unde au împins ăștia de acum libertatea, CC, 1990, 3; Laura Pavel, Dilemele „ființei de hârtie”, ECH, 1990, 3-4; Diana Adamek, Timpul cărții, TR, 1990, 31; Constantin Cubleșan, Romanul care se scrie, „Adevărul de duminică”, 1990, 35; Vlad, Lect. prozei, 251-256; Țeposu, Istoria, 124-126; Negoițescu, Scriitori contemporani, 240-242; Petraș, Lit. rom., 163-165, 180
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Ziua și noaptea, București, 1998; Stricte amintiri literare, Cluj-Napoca, 2001; Voința de putere, Cluj-Napoca, 2001; Sensul vieții (Memorii, I), Iași, 2003. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 207-213; Regman, Cărți, 69-74; Lucian Raicu, Nicolae Breban, „Animale bolnave”, RL, 1968, 6; Sorin Alexandrescu, Dilemele prozei, LCF, 1968, 25; Mircea Iorgulescu, Nicolae Breban, „Animale bolnave”, R, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Nicolae Breban, „Animale bolnave”, CNT, 1968, 51; Ion Vlad, Dimensiuni interioare ale romanului, structură și complexitate în roman, ST, 1969, 1; Magdalena Popescu, Creație și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și puteți să puneți afișe și anunțuri despre cât de mult contează angajații dumneavoastră, însă numai când o veți demonstra îi veți motiva cu adevărat. +++ Ideea 5. Afacerea dumneavoastră sunt EI Cândva de-a lungul anilor ați auzit despre marea dilemă legată de ce a fost întâi: oul sau găina? O altă întrebare a fost cine contează mai mult: clienții sau angajații? După multe discuții, dezbateri și cercetări, părerea mea este că personalul dumneavoastră trebuie să primeze dacă urmăriți să evoluați dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sunteți o simplă ființă umană este să admiteți că ați amânat să vă confruntați cu probleme ale forței de muncă precum disciplina, argumentele, conflictele de personalitate și, în special, necesitatea de a concedia pe cineva. Acestea sunt întotdeauna o adevărată dilemă atunci când aveți de a face cu resursele umane. Problema este că deciziile nu sunt clare și personalitățile intră întotdeauna în astfel de situații. Una dintre provocările cu care se confruntă doctorii este să își convingă pacienții să urmeze tratamentul. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]